|
|
|
Testarea intelectului: principii de interpretare
1) Inteligenta ca abilitate intelectuala generala, apare ca unul dintre cele mai controversate, largi si greu definite concepte.
Orientarea prevalenta in psihometrie este cea care intemeiaza masurarea inteligentei ca performanta prin raportarea la un criteriu exterior.
Au existat 3 criterii principale care au determinat 3 orientari in construirea probelor prin care se masoara inteligenta si abilitatile cognitive
Inteligenta ca dezvoltare
Inteligenta ca aptitudine
Inteligenta ca structura factoriala
Inteligenta ca dezvoltare a permis:
1)determinarea faptului ca rezultatele copiilor la aceeasi sarcina sunt mai bune pe masura inaintarii in varsta
2)selectionarea unor sarcini intelectuale care au valoare discriminative mai mare intre diferite varste
3)instrumente de tipul scalelor metrice de dezvoltare
4)instrumente de tip screening
Metoda se aplica in special in masurarea inteligentei copiilor folosind ca instrumente:
- scalele metrice, sau scalele de dezvoltare
- testele de tip screening
- testele operationale bazate pe experientele lui Piaget care vizeaza identificarea caracteristicilor calitative ale inteligentei
Aceste teste masoara inteligenta in contextual compararii varstei mentale cu varsta cronologica utilizand norme de dezvoltare sau conceptual de cuotient intelectual Q.I.
Moduri de abordare a intelectului in psihodiagnoza
2) Inteligenta ca dezvoltare (exemple de teste)
Inteligenta ca dezvoltare - se bazeaza pe constatarea ca rezultatelor copiilor la aceeasi sarcina sunt mai bune pe masura inaintarii in varsta.
Aceasta perspective a premis:
1) determinarea faptului ca rezultatele copiilor la aceeasi sarcina sunt mai bune pe masura inaintarii in varsta
2) selectionarea unor sarcini intelectuale care au valoare discriminative mai mare intre diferite varste
3) instrumente de tipul scalelor metrice de dezvoltare
4) instrumente tip screening
Inteligenta ca dezvoltare - este balabila cu conditia departajarii unor sarcini intelectuale care au valoare discriminative mare intre diferite nivele de varsta, respectiv au valoare genetica.
Metoda se aplica in special in nmasurarea inteligentei copiilor. Ca instrumente tipice sunt:
- scalele metrice sau scalele de dezvoltare
- testele de tip screening
- testele operationale bazate pe experimentele lui Piaget care vizeaza identificarea caracteristicilor valitative ale inteligentei
Astfel de teste masoara inteligenta in contextual compararii varstei mentale cu varsta cronologica, utilizand norme de dezvoltare sau conceptual cuotient intellectual Q.I.
Exemplificari:
3) Moduri de abordare a intelectului in psihodiagnoza
- inteligenta ca aptitudine (exemple de teste)
Inteligenta ca aptitudine
1) se bazeaza pe definirea inteligentei ca mod de a se adpta la situatii noi (variatii)
2) implica aptitudinea de a rezolva problemele
3) se refera la tipuri de inteligenta care se pot masura prin teste specifice
Aceste moduri de definire prezinta doua inconveniente:
- dificultatea aplicarii in practica
- variatia naturii inteligentei in functie de continutul confruntarilor cu mediul in care evolueaza individul
De aceea, in psihometrie s-a definit inteligenta ca apltitudine de a rezolva problemele.
Aceste probleme pot avea o natura diferita, in functie de care se pot aborda diferite tipuri de inteligenta:
- caracterul concret al sarcinilor conduse spre rezultate semnificative pentru inteligenta concreta
- caracterul abstract, inteligenta abstracta
- caracterul verbal, inteligenta verbala
- caracterul nonverbal, inteligenta nonverbala
Elementul comun este aplitudinea de a forma concepte, conceptualizarea.
Exemple de teste:
- Testul analytic de inteligenta, T.A.T. - Meili (inteligenta concreta, abstracta, analitica, inventiva)
- Testele de inteligenta pe nivele de formare intelectuala Bontila, I1-I4 (abilitati de rationament, fluenta verbala, abilitati numerice)
Teste de atentie si memorie
teste de atentie (concentrate, distributiva), testele Bordon, B.C.10, Praga
Teste de memorie (verbala, vizuala, munerica), lista de cuvinte, cuvinte pereche, memoria figurilor, memoria topografica
Teste de abilitati perceptive si rezolutiv, testul McQuarrie
4) Moduri de abordare a intelectului in psihodiagnoza
- factori au intelectului (exemple de teste)
Teoriile psihometrice care se bazeaza pe studierea si determinarea diferentelor interindividuale au incercat aproape intotdeauna sa studieze inteligenta in termini unui set de surse statice latente denumite factori.
Factorii - sunt constructe ipotetice obtinute prin procedee statistice si denumite prin analiza continutului psihologic subiacent acestor variabile latente.
Pentru a obtine factorii unui grup de persoane, i se da un set larg de teste.
Apoi se calculeaza intercorelatiile dintre scorurile pe toate perechile de itemi posibili, set de rezultate la teste si printr-o procedura statistica se reduce scorurile la itemi sau teste la un numar mai mic de scoruri, respective la factorii presupusi a sta la baza performantelor la toate aceste teste.
Daca aplicam tehnica analizei factoriale pentru a realiza aceasta reducere si folosim teste care masoara diferite forme ale inteligentei putem obtine ca testele care tind sa coreleze inalt sa se grupeze impreuna intr-un singur factor, iar testele care coreleaza slab, sau deloc, vor tinde sa se grupeze in factori distincti.
Exemple:
- Matricile factoriale Raven
- Testele domino
- Testele de inteligenta Cattell
- Bateria Bonnardel
- Testul de vocabular Binves-Pichot
Sperman in 1927 - propune dihotomizarea, ca factor general al inteligentei g, si factori specifici.
Abilitatea reprezentata de factorul general permite performante al toate categoriile de sarcini intelectuale; abilitatile reprezentate de factorii sepecifici sunt implicate in sarcini unice.
Sperman propune 2 lucruri privind natura lui g:
1) diferentele intelectuale trebuie intelese in functie de diderentele privind cantitatea de energie mental ape care individul o poate implica in performanta intelectuala in test.
2) diferentele individuale in g pot fi intelese in functie de capacitatea subiectului de a folosi 3 procese calitative ale cognitiei, respectiv intelegerea experientei, deducerea relatiilor, deducerea corelatiilor.
Sperman descopera ca sarcinile de tip analogie, masoara cel mai bine factorul de inteligenta generala g.
Thurstone - propune o inteligenta factoriala asupra inteligentei in 7 factori primari:
- factor de intelegere varbala
- factor de fluenta verbala
- factor numeric
- factor de vizualizare spatiala
- factor de memorie
- factor de rationament
- factor de viteza perceptive
Guilford - propune modelul cuboid al intelectului (150 de abilitati intelectuale)
Guttman - propune o structura radiala a inteligentei imaginata ca un cerc.
5) Utilitarea testelor de inteligenta
Testele de inteligenta - sunt utile pentru domenii variate care tin de stabilirea gradului de normalitate mentala, testarea educationala si de orientare vocationala, de consiliere si selectie profesionala. Adaptare scolara, analfabetism, dificultati in invatare, repetitie, intarziere intelectuala, orientare si selectie profesionala, predictia performantelor scolare, testarea validitatii curriculare prin analiza saturatiilor factoriale si a corelatuiilor dintre progresul factorilor cognitive a populatiilor scolare si continuturile invatarii.
6) Apecte privind interpretarea testelor de inteligenta
Interpretarea datelor trebuie integrata in ansamblul personalitatii subiectului.
In afara indicelui de performanta, respectiv numarul de itemi corect rezolvati in unitatea standard de timp, testele furnizeaza indicele numarului de erori, indicele de exactitate, respectiv numarul de itemi rezolvati corecxt impartit la numarul de sarcini parcurse.
Interpretarea rezultatelor cere integrarea datelor pentru a putea valorifica maxim indiciile testului respectiv. In cazul rezultatelor slabe, se cere aprofundarea situatiei prin aplicarea unor teste cu structuri paralele sau diferentiale.
O situatie deosebita intervine cand testul este dat in timp liber, subiectul urmand sa rezolve in timpul particular lui toate sarcinile testului. Avem urmatoarele tipuri de interpretari:
