|
|
|
Sinucideri si sinucigasi
Tipuri de sinucidere
1.Impuscarea se realizeaza in doze accesibile, in prezenta unor acte preparatorii. Victimele acestui tip de sinucidere recurg la disimularea gestului manevrand de exemplu tragaciul de la distanta cu o sfoara, cu un bat sau cu degetul de la picior. Mai mult unele victime incearca sa faca din actul de sinucidere un act criminal.
Iata cateva exemple in acest sens:
Un gardian public din Brasov in varsta de 26 de ani pe nume Mihai Varlan s-a impuscat in piept cu arma de dotare. Cauza a reprezentat-o sotia sa care l-a alungat din casa si l-a lasat fara banii pe care ii economisise din greu intr-o banca. Astfel un tanar care ti-a facut planuri de viitor si care isi pusese si ceva deoparte pentru a crea un viitor mai bun este pus in situatia de a renunta la planurile si visele sale tocmai din cauza persoanei careia ii incredintase viata, increderea si iubirea sa. Vazandu-se pustiit, singur, fara perspective, bani si visele sale despre viitor Mihai Varlan intr-un moment de disperare se va sinucide.
Un alt caz mult mai cutremurator este cel al maiorului de graniceri Mircea Ilie in varsta de 43 de ani car si-a ucis fosta sotie si pe colega acesteia si apoi s-a sinucis cu arma de dotare. Pe cele doua le-a impuscat cu acelasi pistol cu care s-a sinucis in cladirea bibliotecii in care lucra. Inainte sa le ucida el a dat foc apartamentului in care locuia si autoturismului proprietate personala.
Cauza care l-a determinat pe maior sa savarseasca acest act este reprezentat divortul. Mircea Ilie care era deosebit de gelos pe sotia sa a ajuns la concluzia ca sotia sa nu apartine nimanui. A dat foc bunurilor pentru a nu fi impartite, dupa care si-a ucis sotia si apoi pe el pentru a pleca amandoi pe un nou drum, iar pe colega sotiei sale a omorat-o pentru ca o considera vinovata pentru divortul lor, fiind, in mintea lui, cea care a indemnat-o pe sotia sa sa divorteze. Dar se pare ca ceea ce a determinat-o pe aceea femeie sa divorteze au fost scenele tot mai dese ce devenisera din ce in ce mai violente. Gelozia nu era probata in realitate de gelozie.
Cercetarile medicale ulterioare intreprinse asupra maiorului Mircea Ilie au stabilit ca acesta suferea de grave dezechilibrari psihice, cauza pentru care a fost internat in spital.
2.Inecul - pentru a putea realiza un inec autentic, sinucigasii recurg de obicei la diferite metode ca: legarea mainilor, legarea picioarelor, adaugarea de greutati pentru a fi sigur ca actul lor va fi dus la bun sfarsit.
3.Spanzurarea este una dintre cele mai tipice asfixieri. Are loc o comprimare a formatiunilor vascularo-nervoase si aeriene ale gatului prin intermediul unui lant traumatic pe sub greutatea totala sa partiala a corpului. Avem spanzurarea tipica cand sinucigasul cade in vid iar moartea se produce rapid si spanzurare atipica cand bolnavul atinge pamantul si moartea poate surveni mai lent.
Cand nodul lantului se afla sub barbie moartea se produce intr-un timp mai indelungat. Spanzurarea se numeste alba cand nodul este asezat sub barbie si albastra cand nodul este asezat lateral sau anterior gatului. Legarea gambelor in scopul de a evita orice punct de sprijin, sau atarnarea de greutati de picioare au rolul de a ingreuna miscarea respiratorie si de a grabi moartea. Specific mortii prin spanzurare este emisiunea de sperma datorita congestiei reflexe a bazinului, iar alte semne caracteristice ar fi existenta luxiditatilor in membrele inferioare in spanzurarea tipica sau localizarea acestora in alta zona a corpului in spanzurarea atipica.
Spanzurarea e o modalitate acceptata mai frecvent de barbatii care sufera o moarte violenta, barbateasca. Si acum cateva exemple:
Un inginer de 37 de ani, Alexandru Tisescu, dupa ce i se omoara logodnica, Jenifer Hoffman, de origine americana se sinucide si el spanzurandu-se de un suport metalic deasupra usii de la sufragerie. Cauza acestei tragedii o reprezinta refuzul parintilor baiatului de a se casatori cu acea fata. Fiind la o varsta destul de inaintata pentru casatorie si neavand vointa necesara de a se opune parintilor, el recurge la acest act aberant. Se pare ca a existat si un dezechilibru psihic al sinucigasului.
Dosar 94/P/1996 Szake Elmer de 63 de ani dupa mai multe tentative de sinucidere cu otrava de soareci reuseste pana la urma sa se spanzure. A luat otrava de soareci deoarece avea dureri mari din cauza stomacului si ficatului. A suferit mai multe operatii care nu i-au inlaturat durerea, iti dorea cu disperare moartea. Deci el vedea in moarte o cale de salvare, care sa-i inlature suferinta, un mod de scapare de durere.
Dosar 439/P/1996 Enache Constantin dupa mai multe tentative de suicid prin spanzurare reuseste in sfarsit sa-si finalizeze actul. Avea doar 45 de ani si suferea cu inima, nu mai avea mult de trait stia acest lucru dar nu a putut trai cu aceasta povara preferand sa o curme. La autopsie i s-a gasit alcool in sange deci, nu a avut curajul necesar sa o faca in stare lucida.
Durkheim diferentiaza patru tipuri de sinucidere:
1. Suicid egoist - tipul cauzat de nivelul prea scazut de integrare sociala
2. Suicid altruist - tipul cauzat de nivelul prea inalt de integrare sociala
3. Suicidul anoimic - generat de nivelul prea redus al reglarii sociale
4. Suicidul fatalist - produs de nivelul prea inalt al reglarii sociale
In comparatie cu persoanele casatorite cele necasatorite vor comite cu o probabilitate mai mare suicidul egoist deoarece, fiind mai putin integrate social, vor beneficia in mai mica masura de dragoste, afectiune sau suport moral din partea celor care sunt puternici. Personalul militar e in mai mare masura inclinat spre serviciul altruist decat lucratorii civili dintr-o fabrica. Aceasta se explica prin faptul ca personalul militar fiind mai integrat in unitatea lor militara sufera mai mult din cauza dezonoarei datorata pierderii unei batalii, in timp ce lucratorii civili sunt mai imun la dezonoare cand vad ca fabrica lor pierde din productivitate. Tarile bogate au rate mai mari decat cele sarace in ceea ce priveste suicidul anomic si aceasta pentru ca cetatenii din primele tari, fiind mai putin reglati social, sunt mult mai incurajati sa astepte prea mult de la viata si astfel devin expusi la o mare frustratie cand asteptarile lor nu sunt indeplinite - sclavii in societatile vechi comiteau in mai mare masura decat indivizii liberi din societatile moderne suicidul fatalist si aceasta datorita faptului ca sclavii suportau in mai mare masura reglarea sociala.
In procesul de diviziune al sinucigasului se pot evidentia urmatorii pasi:
- indivizii se gasesc ei insisi fata in fata cu probleme neasteptate intolerabile si insolvabile
- ei vad aceste probleme nu ca pe niste incidente izolate ci ca parte a istoriei indelungate a problemelor
- ei cred ca moartea e singurul mod de a rezolva problemele
convingerea lor in eficienta mortii este intensificata prin cresterea izolarii sociale, deoarece ei nu pot fi imparti problemele cu altii
- ei se straduiesc sa invinga prohibitia sociala impotriva suicidului pe care au interiorizat-o atat de mult incat vad suicidul ca fiind imoral
- ei reusesc sa invinga prohibitia sociala deoarece se simt deja izolati de altii si de aceea se simt liberi de a actiona pe cuvantul lor
ei spun ca daca se sinucid nu inseamna in mod necesar ca nu ajung la viata sacra, ei spun ca mentin viata sacra in ciuda sinuciderii lor
ei sunt convinsi de rationalizarile lor in privinta problemelor deoarece ei definesc problema ca fiind insolvabila in ciuda efortului personal de a gasi o solutie mai putin dureroasa si de aceea gasesc ca solutie solvabila suicidul.
Definind suicidul ca pe o solutie necesara ei simt ca nu au posibilitatea de a-l respinge simtindu-se liberi de sentimentul de vinovatie si de raspunderea pe care ar trebui sa o ia si sa respinga suicidul
pentru a fi siguri ca nu vor fi pedepsiti in alta viata, ei il roaga pe Dumnezeu pentru iertare sau lasa o nota suicidara cerand supravietuitorilor sa se roage pentru sufletele lor. Apoi decisi ei se vor sinucide.
4. Asfixiere cu gaz metan - foarte multi recurg la un asemenea
mod de sinucidere pentru ca este foarte usor de realizat. Iata cateva exemple:
Dosar 83/P/1996 Leghel Silvica de 26 de ani s-a sinucis in
garsoniera sa. Cadavrul cand a fost gasit nu prezenta urme de violenta pe corp, acesta era culcat pe pat, bratele erau incrucisate, picioarele unul peste altul. Din gura se scurgea un lichid alb. Usa garsonierei unde a fost gasita era deschisa la fel cum era si gazul. Persoanele cu care a avut contact in ziua precedenta nu au observat nimic suspect. Se pare ca cauza a fost o deceptie sentimentala, dar este doar o presupunere.
In decembrie 1986 a fost ucis intr-o locuinta Bucur Marian. Cercetarile efectuate au relevat faptul ca victima locuia in aceeasi curte dar in imobile separate cu fosta sotie cu care se afla de mai multi ani in relatii incordate, chiar dusmanoase. Dupa doua luni a fost identificat autorul in persoana lui Petre Popescu care a fost gasit spanzurat intr-o casa parasita. Asupra lui s-au gasit doua scrisori. Una destinata familiei in care afirma ca a comis fapta numai ca familia sa aiba de toate. Cealalta adresata politiei in care recunostea ca l-a ucis pe Bucur Marian, ca a actionat cu manusi, ca i-a sustras un ceas si un aparat radio si ca a fost indemnat la savarsirea faptei de catre sotia victimei, care i-a aratat unde doarme fostul ei sot si i-a oferit 1.000.000 de lei daca o scapa de el, lucru care l-a facut.
Deci iata cum sentimentul vinovatiei nu l-a lasat in pace pe criminal si pentru a scapa de el a vazut ca solutie salvatoare spanzurarea si inclusiv sinuciderea.
Mai exista si alte tipuri de spanzurare intalnite mai rar ca: prin aruncare de la etaj, aruncare in fata trenului, intoxicatie cu medicamente, cu otava de gandaci, cu soda caustica (frecventa la femei), ingestie de antigel, taierea gatului, etc. .
Barbatii utilizeaza mijloace mecanice, violente, iar femeile utilizeaza mijloace mai usoare, mai mult toxice.
Patologie si sinucidere
O modalitate de sinucidere patologica e asa numitul omor altruist, cand mama care sufera de melancolie puerila suprima viata copilului, dupa care se sinucide.
Sinuciderea constituie un fel de gaura in eu generata cel mai frecvent de o depresie ca expresie a unui impas existential, ca o expresie a unei situatii de viata considerata de subiect fara iesire. Sinuciderea e considerata un act patologic intrucat dorinta ei de a trai e inscrisa in viata iar dificultatile realizarii sunt specific umane.
Sinuciderea e considerata un comportament aberant, o reactie de fuga in fata dificultatilor, o reactie de santaj, proba de nevinovatie, act de imitatie transformat in autoagresivitate, dar totdeauna un act patologic deoarece e apanajul unor boli psihice sau al unor personalitati fragile, la care gestul sinucigas e precipitat si pretextat de o situatie conflictuala de viata.
Tulburarile de constiinta precipita actul sinuciderii, ceea ce face ca sinuciderea sa fie cu atat mai patologica cu cat discrepanta dintre gest si motivatie e mai frapanta. Sinuciderea se prezinta ca o descompunere afectiva datorita depresiei iar tentativa de sinucidere se adreseaza de fapt altuia cu care subiectul doreste comunicare.
Sinuciderea e considerata ca o aberatie a altuia, ca o modalitate de adresare catre altul, ca o dificultate relationala cu mare importanta in atitudinea terapeutica.
Evocator pentru caracterul patologic al actului aste de asemenea disproportia dintre justificare si executarea gestului. Unele acte de sinucidere pot fi reactive, ex. frica de sanctiune.
Sinuciderea e considerata totdeauna ca o tentativa ce ajunge uneori la moarte prin anularea curajului de a trai.
Sinuciderea la copil e cu atat mai mult un act patologic cu cat copilul prezinta lipsa constiintei ireversibilitatii gestului. Actele de sinucidere la copil sunt motivate de stari depresive conflictuale, depresie dupa esecuri, carente afective, abuzuri de autoritate si sanctiuni etc. . Sinuciderea la copil poate fi un act de razbunare camuflata sau ca act ludic.
Sinuciderea melancolica este o expresie a unei euforii a mortii. Moartea devine irezistibila si nu conteaza metoda aleasa pentru realizare. Raptusul suicidar apare ca un act nepremeditat, impulsiv. Bolnavul disimuleaza trairile sale in scopul de a realiza actul fatal. Alteori el proiecteaza trairile sale patologice asupra anturajului, asupra celor apropiati pe care-i considera partasi la suferinta si tragedia sa si atunci in scopul de a-i scuti de atare suferinte recurge la suprimarea vietii lor, dupa care se sinucide. De aceea sinuciderea melancolica se realizeaza prin mijloace grave care nu lasa sansa esecului si din care se deduce convingerea deliranta a mortii.
Melancolia reactiva e determinata de impactul psihologic si foarte frecvent de implicatiile judiciare. Datorita fricii de sanctiune, trairii unor sentimente de culpa, bolnavul ajunge la idei patologice de devalorizare morala care pot avea acest sfarsit tragic.
Un exemplu de dezechilibru psihic care a dus la sinucidere este cel al lui Lucian Pandele, in varsta de 49 de ani, lucrator al T.V.R. care s-a aruncat de la etajul zece al turnului televiziunii romane. Cu o zi inainte de tragicul accident familia, colegii nu au observat nimic suspect, Lucian Pandele purtandu-se normal, la fel ca in celelalte zile.
In acea zi a plecat de acasa, desi nu era de serviciu, profitand ca sotia lui era la o vecina iar fiul sau era plecat in alta localitate. Nu a lasat nici un bilet sinucigas. S-a dus la televiziune, a urcat cu liftul pana la ultimul etaj si de la o fereastra s-a aruncat in gol.
Din cercetarile ulterioare care s-au facut s-a constatat ca era inregistrat la cabinetul medica al televiziunii romane cu tulburari psihice : de concentrare, de atentie, era anxios. Toate acestea le-a dobandit in urma unor evenimente nefericite ce s-au abatut asupra familiei Pandele : la cutremurul din 1977 locuinta ii este distrusa iar sotia prinsa sub daramaturi este totusi salvata; apoi, in stare de ebrietate, a lovit un om cu masina dar s-a dovedit a fi nevinovat deoarece omul lovit ii sarise in fata masinii. Dar in urma acestor evenimente apar primele semne de dezechilibru psihic, se interneaza la un sanatoriu iar cand s-a externat se simtea bine. Apoi urmeaza un alt eveniment si anume autoturismul sau e lovit de un altul dar el este considerat vinovat, acum sufera un soc in urma caruia este din nou internat in spital.
Se pare ca cauza sinuciderii ar fi schimbarile de la redactia emisiunilor informative, deoarece nu era convins ca va face fata noilor cerinte de munca si nu din motive familiale.
Deci iata cum pe fondul unei depresii anxioase, la care se mai adauga tristete, teama nevrotica si dificultati de concentrare si de atentie, Lucian Pandele se sinucide. Teama, anxietatea, depresia care-l dominau nu au putut fi invinse de constiinta care s-a lasat dominata de ele si de aici nu a mai existat posibilitatea unei echilibrari, unei infruntari a realitatii ci o fuga de realitate, o teama de noi responsabilitati mult supraevaluate.
Categorii de suicid
Pe drumul suicidului intalnim mai multi calatori cu variate feluri de experienta. Unii uneori ameninta ca se vor sinucide dar niciodata nu pun in aplicare asemenea afirmatii, altii incearca sa-si suprime propria viata dar nu reusesc, in sfarsit altii reusesc in comiterea suicidului. Asadar pot fi diferentiate trei categorii de suicid si anume:
a) suicid-amenintare
b) suicid-tentativa
c) suicid reusit
1. Suicidul amenintare
Indivizii care ameninta cu suicidul vor mai mult sa traiasca decat sa moara, iar amenintarile lor sunt folosite drept mijloace de atingere a anumitor scopuri in viata. Aceasta nu inseamna ca ei niciodata nu vor pune in aplicare amenintarile lor, mai ales atunci cand exista in mod real pericolul de a nu atinge scopurile propuse.
2. Suicidul tentativa
Cei care incearca sa se sinucida sunt mult mai ambigui in intentia lor. Ei afirma ades "nu-mi pasa daca traiesc sau daca mor". In felul acesta ei sunt mai putin expliciti in comunicarea sentimentelor lor suicidale. Ei pot numai sa arate atata cat sunt de depresivi sau ca nu pot dormi, dar evita utilizarea cuvantului suicid. De aceea ei nu prea reusesc sa-si comunice intentiile catre alte persoane. Atunci insa cand reusesc sa-si comunice intentiile hotararea cei care receptioneaza mesajul nu-l prea iau in serios datorita caracterului relativ, vag al acestuia. Metodele pe care le folosesc pentru sinucidere sunt cele care reprezinta apelul lor la ajutor din partea altora. Cele mai frecvente metode sunt : taiatul venelor, inghitirea de pastile, asfixierea cu gaz. Desi aceste metode pot fi fatale ele prezinta insa o speranta fata de metodele ce asigura suicidul cum ar fi impuscarea sau spanzurarea. De aceea cele mai multe tentative de suicid se petrec in locuri sau conjuncturi in care salvarea e posibila.
3. Suicidul reusit
Aproape trei sferturi din cei care se sinucid sunt cunoscuti ca avand o perioada suicidala in perioadele anterioare. De asemenea cei mai multi dintre ei au comunicat direct sau indirect ideea lor suicidala altor persoane. De altfel sinucigasii reusiti sunt o categorie mixta ce reprezinta acele persoane care incercand sa se sinucida au fost salvate la timp, precum si acele persoane care au fost in mai mare masura hotarate sa moara.
In ceea ce priveste tentativa de sinucidere, cele mai multe cazuri apartin femeilor mai mult decat barbatilor, tinerilor mai mult decat celor in varsta, celor care provin din clasele de mai de jos decat celor din clasele superioare.
Pornind de la notele lasate de sinucigasi si de la relatarile celor ce incearca sa se sinucida putem discerne trei tipuri de sentimente sinucidare:
1. Sinucigasii pot avea sentimente de scuza si de aparare in raport
cu unele persoane. De exemplu in notita ce o lasa, sinucigasul isi cere
scuze sotului, tatalui si mamei pentru gestul sau:
" Tom, te iubesc atat de mult dar tu mi-ai spus ca nu ma vrei si ca nu ma iubesti. Niciodata nu m-am gandit la ideea ca m-ai putea lasa sa merg pe acest drum dar acum sunt la sfarsitul lui, ceea ce constituie cel mai bun lucru pentru mine. Tu ai atatea probleme iar eu mai adaug una la ele.
Elena."
"Tata, iti produc atat de mult rau. Tu mi-ai vrut numai binele si acuma trebuie sa crezi si sa accepti ca asta este.
Nelu."
2) Sinucigasii pot avea sentimente vindicative fata de unele persoane sau fata de sine. Acuzand pe altii pentru mizeria si distrugerea lor, ei cauta sa se razbune pedepsind pe cei pe care-i lasa in urma lor.
" Tu m-ai omorat, Ion. Sper sa fi fericit in inima ta, daca ai intr-adevar asa ceva, desi eu ma indoiesc. Te rog lasa-mi copilul in pace. Daca nu am sa revin mereu tot restul vietii tale. Tu ai fost un ticalos si un crud. Dumnezeu nu a uitat si nu uita asta si te rog fara flori, ele nu inseamna nimic. De asemenea, pastreaza-ti bani, nu-i cheltui pe inmormantarea mea tu sti ce mi-ai facut. Acesta e motivul pentru care am facut-o. Este greseala ta si a Elenei, incearca si uita daca poti. Dar tu nu poti
Sotia ta."
Unii sinucigasi se pot simti suparati pe ei insasi deoarece au facut ceva foarte rau si din acest motiv s-au hotarat sa se sinucida si in felul acesta sa se pedepseasca. De exemplu un om se poate sinucide dupa ce ucide alta persoana. Acest tip de sinucidere este suicidul remuscare.
3) Sinucigasii pot deveni marinimosi si generosi fata de lumea pe
care o abandoneaza. In notitele pe care le lasa ei cer ca dupa ce mor cadavrul sa fie donat scolilor medicale sau daca sunt bogati cer ca banii si averea sa fie donate institutiilor de caritate. Altii iarta pe cei care i-au facut sa sufere. Iata un exemplu:
"Maria,
am fi putut sa fim atat de fericiti daca ai fi continuat sa ma iubesti, am fotografia ta in fata mea. Gandul ca acum s-ar putea sa fi in bratele altui barbat este mult mai greu sa-l suport. Eu imi ofer viata pentru indiscretia ta. Toate greselile tale sunt uitate si reamintesc toata bunatatea ta. Tu sti ca as fi facut asta cand m-ai parasit, de aceea nu este o surpriza pentru tine. Adio, draga. Te iubesc cu toata inima mea zdrobita.
Adrian."
Religii si sinucidere
Astazi afilierea la o anumita religie nu poate fi corelata cu incidenta suicidului ci numai gradul de integrare religioasa ar constitui un indiciu de corelatie cu o rata mai scazuta a suicidului.
Din punct de vedere legal, la cele mai multe popoare civilizate sinuciderea e un gest neutral, nimeni nu e pedepsit din cauza ca a incercat un act de sinucidere.
Inaintea secolului al XVIII-lea mai ales la popoarele crestine sinuciderea era considerata ca un mare pacat si clerul se razbuna pe faptas prin refuzarea inhumarii rituale, iar in unele parti corpul neinsufletit era spanzurat in piete publice.
In religia ortodoxa sinuciderea este privita ca un mare pacat. Aici se considera ca viata este un dar de la Dumnezeu, iar oamenii nu au dreptul sa-si ia viata, deci sa refuze darul lui Dumnezeu. Se considera ca cei care recurg la asemenea act il parasesc pe Dumnezeu si-si daruiesc viata diavolului.
Cei care se sinucid in religia ortodoxa nu beneficiaza de slujba crestineasca asa cum au oamenii ce mor de moarte naturala. Preotii nu merg seara la ei la priveghi, nu ii insotesc de acasa la cimitir, nu le tin nici un fel de slujba in biserica, ci numai cand sinucigasul a ajuns la groapa preotul vine, spune cateva rugaciuni si apoi victima aste ingropata. De asemenea, sinucigasul nu beneficiaza de slujbe de iertare, parastase, pomeni la fel ca ceilalti oameni, deoarece se considera ca ele nu sunt primite de Dumnezeu. De-abia dupa sapte ani dupa ce a fost inmormantat sinucigasul poate beneficia de rugaciuni de iertare, pomeni, parastase, considerandu-se ca atunci Dumnezeu le primeste si le asculta.
Deci religia ortodoxa nu e de acord cu sinuciderea, nu o tolereaza si are reguli foarte aspre pentru cei care fac un asemenea act.
In ceea ce priveste religia catolica, evanghelica, penticostala si cateva secte de pocaiti, acestea practica acelasi fel de slujba la inmormantare atat pentru cei care se sinucid cat si pentru cei cere mor de cauze naturale. In ceea ce priveste practicile de pomenire de dupa inmormantare acestea sunt aceleasi pentru toti. Deci aceste religii nu fac diferentieri, ele trateaza egal pe toti cei care mor, indiferent de cauza mortii.
Iudaismul, religia evreilor, nu interzice formal sinuciderea. In aceasta religie ideea nemuririi joaca un rol mai mic , adeptii sai fiind cei mai putin inclinati catre sinucidere. Biblia nu contine nici o dispozitie impotriva mortii voluntare, iar credinta intr-o alta viata este indoielnica. In ambele privinte este posibil ca invatatura religiilor sa acopere incetul cu incetul lacunele cartii sacre, desi nu are autoritate sa o faca. Influenta binefacatoare a religiei evreiesti nu se datoreaza naturii speciale a conceptiilor religioase. Daca protejeaza omul impotriva vointei de autodistrugere nu este pentru ca s-ar propovadui cu argumente sui generis respectul fata de propria persoana ci pentru ca aceasta religie e de fapt o societate. O societate constituita pe baza existentei unui numar de cerinte de practici comune tuturor iudeilor traditionale si deci obligatorii. Cu cat starile colective sunt mai numeroase si mai puternice cu atat comunitatea religioasa e mai integranta, cu atat virtutea sa protectoare e mai dezvoltata.
Religia are asupra sinuciderii o actiune profilatica, nu pentru ca religia ar condamna sinuciderea cu mai putina ezitare decat morala laica, ci pentru ca ideea de Dumnezeu insufla o autoritate deosebita, ce face ca vointele sa se plieze si pentru ca perspectiva vietii viitoare si a pedepselor teribile ar sanctiona abaterile mai aspru si mai eficace decat legislatia umana. Protestantul crede in Dumnezeu si in nemurirea sufletului la fel de mult ca si catolicul, dar biserica protestanta nu poate avea o actiune moderatoare in privinta sinuciderii tocmai pentru ca nu are acea consistenta ca a altor religii. Religia protestanta practica o predica centrata pe individ - individualista - independenta oamenilor unul fata de altul, pe cand celelalte religii pun accent pe colectivitatea umana, ca un tot, incercand o armonizare a oamenilor, rugaciuni comune, toleranta, individualitate moderatoare.
Crestinul ortodox nu isi reprezinta traiul pe Pamant sub o forma foarte placuta, el vede in el doar o etapa de incercari dureroase si considera ca adevarata sa patrie nu este lumea aceasta. Totusi e cunoscuta aversiunea cu care crestinismul condamna sinuciderea. Aceasta arata ca societatile crestine acorda omului un loc mai insemnat, desemnandu-i datorii personale pe care nu le poate ocoli. De meritul in care se achita pe acest Pamant de sarcinile ce-i revin depinde accesul crestinului la bucuriile de dincolo de moarte. Individualismul moderat care e caracteristic crestinismului il impiedica sa favorizeze sinuciderea, in randul teoriilor despre om si despre destinul acestuia.
Religia protejeaza omul impotriva sinuciderii doar daca e suficient de puternica pentru a tine individul sub dependenta. Religia catolica isi tine fidelii atat de aproape cu mult mai multa forta decat forta decat protestantismul deoarece le impune dogme si practici, patrunzand astfel in toate detaliile existentei lor temporale. Catolicul e mai putin expus sa piarda din vedere legaturile sale cu grupul confesional din care face parte caci grupul actioneaza mereu asupra lui sub forma unor precepte imperative care se aplica in diferite circumstante ale vietii. Catolicul nu trebuie sa se intrebe nelinistit catre ce scopuri se indrepta faptele sale, le raporteaza pe toate la Dumnezeu, caci sunt in mare parte reglate de vointa divina adica de biserica, forma ei concreta . Regulile pe care le respecta sunt emanate de o autoritate superioara omului, gandirii umane si nu are dreptul sa se implice sau sa le schimbe, ci sa le respecte.
Religia modereaza deci inclinatia spre sinucidere, doar in masura in care il impiedica pe om sa gandeasca liber. Privilegiul religiei de a scadea numarul sinuciderilor provine din puterea si disciplina la care supune deopotriva gandirea si comportamentul. Cand religia nu mai reprezinta pentru om decat o filozofie traditionala si straina de preocuparile cotidiene e greu sa mai aiba vreo influenta asupra lui.
Meditatiile asupra misterelor inconjuratoare, credinta intr-o fiinta atotputernica dar prea indepartata si careia va trebui sa-i dam socoteala intr-un viitor nedeterminat nu-i pot impiedica pe unii oameni sa renunte la existenta.
Din unele cercetari reiese ca evreii prezinta cea mai mica rata de sinucidere datorita fortei cu care isi respecta regulile religiei, la fel se intampla cu crestinii ortodocsi si din aceleasi motive, urmeaza apoi religia catolica ce se situeaza cu predicile sale intre religia ortodoxa si cea protestanta, fapt ce explica asezarea ei la mijloc si apoi religia protestanta care da indivizilor cea mai mare libertate dintre toate religiile.
In tara noastra repartitia pe etnii a sinuciderilor este reprezentata astfel: maghiari, germani, sasi si secui se afla pe primele locuri datorita apartenentei lor la religiile catolica si protestanta. Dintre acestia maghiarii ocupa primul loc, poate datorita temperamentului lor, urmeaza germanii, sasii si secuii. Romanii prezinta un numar neinsemnat de sinucideri in raport cu ei.
Euthanasia - o buna parte din medici si juristi accidentali sustin dreptul oamenilor de a-si pune capat zilelor in mod benevol. Euthanasia apartine libertatilor cetatenesti si ca societatea trebuie sa sprijine o astfel de hotarare a individului mai ales cand e vorba de oameni varstnici suferinzi de boli incurabile.
Euthanasia benevola in mod evident in contradictie cu principiile noastre etice si legale, caci ea poate da nastere la nenumarate abuzuri, de aceea biserica ortodoxa nu este de acord cu ea precizand ca Dumnezeu hotaraste cand il ia pe om la el si nu omul.
Pareri diferite referitoare la sinucidere
La intrebarea pe care am pus-o unor trecatori "Ce parere aveti despre actul sinuciderii?" am primit raspunsuri variate ca:
"Lasitate, lasitate, lasitate " - Adriana 18 ani
"E cel mai mare pacat facut de cineva de la care nu mai este intoarcere. Da, asa e ca in unele momente slabe ale vietii iti vin in minte muste ganduri, dar pe care trebuie sa le indepartezi, nadajduind in cineva care e Dumnezeu" - Carmen 22 ani
"O persoana care atenteaza la propria viata are nevoie de un psihiatru. Clar, nu? Indiferent cat de grea ar fi viata trebuie traita." - Stanca 20 ani.
"Dificultatile trebuie invinse oricat de mult ne-ar afecta, solutii exista, nu trebuie sa fugim de responsabilitati" - Mariana 28 ani.
Ideea pe care am desprins-o in urma punerii acestei intrebari este ca majoritatea oamenilor ii condamna pe cei care se sinucid. Nu sunt de acord cu actul lor, considera ca nu au curajul necesar pentru lupta, pentru a face fata dificultatilor vietii. Leaga actul sinuciderii mai mult de realitatea vietii, de dificultatile materiale sau spirituale pe care cei ce se sinucid nu le pot trece si nu accepta decat foarte rar ideea ca sinuciderea ar fi generata de boli psihice. Cred ca daca stai si te gandesti mai bine, sa analizezi situatia in care te afli, vei gasi solutia problemei pentru care doresti sa te sinucizi, sau daca nu o gasesti nu trebuie sa disperi, trebuie sa crezi in Dumnezeu si totul se va rezolva.
