|
Cum se dezvolta nevoia psihologica de a fuma ?
Dezvoltarea dependentei psihologice este intarita de dependenta biologica. Sistemul dopaminergic mezolimbic implicat in dependenta biologica este principalul mecanism neurochimic implicat in invatare si in reglarea emotionala.
Principalele teorii ale invatarii care explica aparitia si mentinerea nevoii psihologice de a fuma:
Teoria conditionarii operante (Skinner, 1938) are la baza principiul ca un comportament este executat daca este urmat de consecinte pozitive si se reduce excutia lui daca este urmat de consecinte negative.
Comportamentul este numit operant pentru ca reprezinta un raspuns realizat voluntar in scopul de a produce consecinte dezirabile (obtinerea unor beneficii sau evitarea unor situatii aversive). Orice comportamnet este amorsat de stimuli si mentinut de consecintele pe care le produce.
Antecedentele comportamentului
Comportamentul
(Fumatul)
Consecintele comportamentului
B
C
Nicotina este receptata de receptorii nicotinici, in special cei localizati in sistemul dopaminergic mezolimbic .
Este stimulata secretia de dopamina la nivelul sistemului dopaminergic mezolimbic.
Principala consecinta este o senzatie placuta, reconfortanta, deoarece sitemul dopaminergic mezolimbic este centrul cerebral al recompensei.
Nicotina are un efect bifazic la nivelul sistemului dopaminergic mezolimbic:
1. administrarea repetata determina cresterea cantitatii de dopamina eliberate (creste senzitivitatea sistemului la nicotina);
2. absenta nicotinei, in perioada de abstinenta sau neadministrare, are efecte neuroadaptative (cantitatea de dopamina secretata in conditii naturale scade treptat).
ca urmare, pragurile optime ale dopaminei pentru experentierea placerii sunt afectate si este foarte dificil pentru fumatori sa experientieze stari de bine fara ajutorul administrarii nicotinei (Watkins & al., 2000).
Nicotina stimuleaza descarcarea de glutamat in sistemul dopaminergic mezolimbic si in neuronii hipocampici (implicati in procesarea cognitiva a informatiei, in invatare si in memorare):
activarea simultana a sistemului dopaminergic si hipocampic explica mentinerea unor perioade lungi de timp a informatiilor legate de efectele pozitive la nivel afectiv ale consumului de nicotina;
dupa perioade lungi de abstinenta, responsivitatea sistemului dopaminergic mezolimbic si a hipocampului la nicotina raman modificate, ca urmare neurotransmitatorii au un rol important in mentinerea modificarilor asociate cu consumul de nicotina.
Intarirea negativa- explica utilizarea fumatului ca modalitate de reglare a emotiilor negative:
Administrarea de nicotina sau fumatul este o modalitate de a evita un stimul aversiv si anume stari emotionale negative (administrarea de nicotina stimuleaza secretia de serotonina, neurotransmitator prezent in cantitati foarte reduse in stari emotionale negative - depresie, anxietate) (Kenny & al., 2000).
Reducerea nivelului de nicotina in sange determina reducerea unor modificari tipice administrarii de nicotina (ex. motilitatea cililor pulmonari, senzatia de uscare a gatului).
Aceste modificari sunt indici interoceptivi ai trairilor emotionale negative care apar o data cu intensificarea simptomelor de sevraj (Fiore & al., 2004).
Simptomele afective ale sevrajului apar deoarece centru simptomelor aversive tipice sevrajului este amigdala, implicata si in procesarea informatiei afective (van Ree & al., 1999).
Administrarea de nicotina este folosita pentru a ameliora si alte emotii negative decat cele determinate de perioadele de abstinenta.
Studiile de psihoneuroimunologie arata ca emotiile negative determinate de sevraj sau factori stresori induc modificari similare la nivelul organismului, iar abilitatea oamenilor de a distrimina intre acesti indici interoceptivi este mica (Fiore & al., 2004).
Ca urmare administrarea nicotinei va fi utilizata ca modalitate de a evita trairile afective negative cauzate atat de sevraj, cat si de alti factori stresori (ex. conflicte, presiunea timpului).
Realizand analiza de mai jos putem identifica functia comportamentului de a fuma:
obtinerea de beneficii (intarire pozitiva)
evitarea situatiilor/starilor negative (intarirea negativa)
PIC/ NIC Analysis
Metoda care ne ajuta sa intelegem de ce oamenii fac ceea ce fac.
Consecintele care urmeaza comportamentelor sunt:
Simbol |
Tip |
Tip |
Simbol |
P |
Pozitive Percepute de catre persoana care face comportamentul ca avand impact pozitiv.
|
Negative Percepute de catre persoana care face comportamentul ca avand impact negativ.
|
N |
I |
Imediate Au loc imediat, chiar in timp ce se realizeaza comportamentul.
|
Viitoare (future) Au loc mai tarziu, cand deja persoana nu mai face acel comportament. |
F |
C |
Sigure (certain) Cu probabilitate foarte mare de a se intampla.
|
Nesigure, probabile (uncertain) Cu probabilitate scazuta de a se intampla.
|
U |
PIC/NIC Analysis
Caracteristici ale consecintelor ce urmeaza comportamentului de a fuma
Antecedente |
Comportament |
Consecinte |
P/N |
I/F |
C/U |
Mi se ofera o tigara |
FUMEZ |
Cancer |
N |
F |
U |
Termin masa |
Moarte |
N |
F |
U |
|
Beau ceva (alcool, cafea) |
Enfizem |
N |
F |
U |
|
Vad o reclama la tigari |
Boli de inima |
N |
F |
U |
|
Iau o pauza |
Dinti ingalbeniti |
N |
F |
U |
|
Vad pe cineva fumand |
Relaxare |
P |
I |
C |
|
A trecut ceva timp de la ultima tigara |
Gust bun |
P |
I |
C |
|
Obicei (tabieturi) |
Stau in frig |
N |
I |
U |
|
Dependenta de nicotina |
Stau cu prietenii |
P |
I |
U |
|
Prietenii mei fumeaza |
Satisfactie, ma simt bine |
P |
I |
C |
|
Astept |
|
Elimin plictiseala |
P |
I |
C |
* pentru formarea acronimului care descrie tipul consecintei utilizam pentru "incert", echivalentul in limba engleza, "uncertain".
PIC - pozitive imediate certe
NIC - negative imediate certe
PIU - pozitive imediate uncertain (incerte)
NIU - negative imediate uncertain (incerte)
PVC - pozitive viitoare certe
NVC - negative viitoare certe
NVU - negative viitoare uncertain (incerte)
PVI - pozitive viitoare uncertain (incerte)
Consecintele pozitive (care fac sa ne mentinem un comportament) tind sa fie imediate si sigure (PIC), iar cele negative (care ne-ar ajuta sa renuntam la comportamentul nedorit) tind sa se intample in viitor si sa fie nesigure (NFU).
Efectul consecintelor de tip PIC/NIC
PIC/ NIC PIUPFC/ NFC/ NIU PFU/ NFU
Cele mai puternice Cele mai putin puternice
CONCLUZIE: 1. Fumatul este un comportament care se invata
2. Ca orice alt comportament, fumatul, are o functie si se mentine datorita beneficiilor pe care le aduce (urmari pozitive - intarire pozitiva; evitarea unor urmari sau stari/ situatii negative- intarire negativa).
3. Deoarece are o functie pentru persoana, renuntarea la fumat trebuie insotita de dezvoltarea sau invatarea unor comportamente aternative care sa raspunda acelorasi nevoi.
4. Reuntarea la fumat trebuie sa fie urmata de beneficii pentru a se putea mentine.
5. Simpla informatie nu modifica comportamentul (fumatul - renuntarea la fumat). Este necesar ca respectivul comportament sa fie urmat de beneficii imediate si certe. |
Teoria conditionarii clasice - explica nevoia psihologica de a fuma prin relatia stimul-raspuns.
Teoria conditionarii clasice (Pavlov, 1927) are la baza principiul ca un stimul neutru (stimul conditionat) poate determina un raspuns (raspuns conditionat) care nu apare in mod natural la acel stimul, daca stimulul neutru este asociat in mod repetat cu un alt stimul (stimul neconditionat) care produce in mod natural respectivul raspuns.
Prin conditionarea clasica se invata o structura informationala de tipul "Daca apare situatia x, produci raspunsul y (fumezi)". Stimulul conditionat devine predictor pentru stimulul neconditionat. Un colaj de stimuli dintr-un context dobandeste capacitatea de a controla comportamentul (fumatul) pe baza asocierii cu o serie de consecinte (starea de bine, evitarea unor emotii negative).
Stimul neconditionat
Scaderea nivelului de nicotina in sange
Raspuns neconditionat
Administrarea de nicotina sau fumatul si descarcarea consecutiva de serotonina si endorfine care determina o stare de bine si relaxare)
Stimul conditionat
Locuri, relationarea cu anumite persoane, activitati, momente ale zilei, perioadele scurse intre administrarea nicotinei, perceperea implicita a indicilor interoceptori ai unei emotii, perceptia explicita a unei emotii negative, momente ale zilei, consumul de alcool, sau de alte substante.
CONCLUZIE:
|
Recomandari psihoterapeutice pentru practica clinica - Tehnici comportamentale:
Cauza nevoii psihologice de a fuma |
Recomandari psihoterapeutice |
|||||
1. Mecanismul reflexului conditionat |
In perioada de pregatire pentru renuntarea la fumat: Sa aleaga un nou loc pentru fumat si sa fumeze doar in acel loc, nu si in alte locuri. Sa fumeze "ca scop in sine", sa nu faca alte activitati in timp ce fumeaza (sa se uite la tv, citit , lucrat la calculator, vorbit la telefon etc.)- sa intrerupa activitatea, sa mearga in locul special pentru fumat, sa fumeze, apoi sa se intoarca si sa ii reia activitatea.
Dupa renuntarea la fumat: Sa substituie gestul de a fuma cu alte gesturi Sa elimine sau sa evite trigger-ii comportamentului de a fuma.
|
|
Asistarea pacientului pentru a intelege functia comportamentului de a fuma in cazul sau particular (obtinerea de beneficii: relaxare, pauza, recompensa).
Identificarea si aplicarea de comportamete alternative fumatului care sa aiba aceeasi functie (sa ii ofere beneficii similare, intr-o perioada de timp aproximativa).
|
|
||
|
Asistarea pacientului pentru a intelege functia comportamentului de a fuma in cazul sau particular (evitarea lucrurilor neplacute: plictiseala,asteptare, inceperea unei sarcini, atenuarea furiei, stresului, starilor depresive etc.).
Identificarea si aplicarea de comportamete alternative fumatului care sa aiba aceeasi functie, eliminarea lcrurilor neplacute.
Pentru gestionarea emotiilor negative prin alte metode decat fumatul, se recomanda, ca fiind eficiente pe termen scurt: Distragerea atentiei Rezolvarea de probleme
|
biologiebotanica
Upload! Trimite cercetarea ta! Trimite si tu un document! NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate. |