|
|
|
Clasificarea delirului in functie de tematica deliranta
Starea deliranta este starea morbida generata de dezordinea gandirii, ce altereaza profund personalitatea; aceasta poate fi: acuta (pasagera) si cronica (persistenta).
Atunci cand tema deliranta este multipla si disparata este vorba de un delir polimorf. Cand tema deliranta este unica si organizata intr-o directie vorbim de un delir sistematizat.
Materialul ce se intalneste in temele delirante intereseaza intotdeauna persoana bolnavului, direct sau indirect si adesea este oferit de conditiile in care bolnavul si-a trait existenta. Temele variaza in functie de varsta si de sex, iar modul de prelucrare al delirului este dependent in larga masura de inteligenta si nivelul de instruire ai bolnavului.
Tema delirului este axata in mare masura pe o preocupare fundamentala. Anumite teme delirante au o frecventa caracteristica pentru anumite epoci istorice sau zone geografice, in functie de ideile culturale circulante in acel spatiu sau timp.
Una din temele delirante bine cunoscute este tema demonopata. Tema are doua aspecte:
de posesiune - caracterizata de convingerea patrunderii demonului in corp, de unde ar actiona in mod distructiv in scopul implinirii telurilor sale malefice
- de obsesie - caracterizata prin actiunea din afara a demonilor asupra individului.
In prezent se constata o crestere a frecventei tematicilor stiintifice. In functie de tematica, delirurile se pot clasifica:
1. Delirul paranoid: de obicei exista un adevarat conglomerat de teme delirante intercalate si dependente, angrenate pe un grup de personaj e care il vizeaza prin urmarire, influenta, persecutie, etc.
Exemple:
- delirul de influenta
- delirul de interpretare
delirul de relatie
- delirul de urmarire
- delirul de persecutie
delirul de otravire
2. Delirul expansiv (supraapreciere a propriei persoane)
este trait cu multumire si satisfactie; survine la toate varstele si poate fi uneori alimentat de aprecierile laudative ale celor apropiati.
Exemple:
- delirul megalomanic
- delirul de grandoare
- delirul de inventie
delirul genealogic sau de filiatie
3. Delirul micromanic (subaprecierea propriei persoane)
Formele cel mai des intalnite:
- delirul de autoacuzare sau de vinovatie
- delirul de umilinta sau nedemnitate
- delirul de ruina, de stricaciune
- delirul de prejudiciu
- delirul de negatie
delirul cenestopatic
In afara acestor forme delirante se mai intalnesc si alte forme delirante cu teme variate si particulare. Exemple:
- delirul mistic - inspirat din convingeri religioase - acesta poate lua aspectul paranoid, expansiv - pasional, sau modelul micromanic
delirul de gelozie
delirul cosmogonic
- delirul zoontropic
- delirul indus
