|
|
|
INTRODUCERE
Utilizarea plantelor pentru prevenirea si tratarea bolilor reprezinta cea mai veche forma de medicina cunoscuta. Cunoscatorii in domeniu afirma ca echilibrul natural al principiilor active din plante este mult mai putin nociv si chiar mai eficace decat in cazul medicamentelor de sinteza cu ingredient activ unic.
Fitoterapia a aparut, probabil, datorita folosirii plantelor ca hrana si s-a dezvoltat pe cale empirica, datorita cunostintelor dobandite de cei care traiau mai aproape de natura si care le-au transmis mai departe. In timp, progresul stiintific a facut posibila izolarea compusilor si identificarea substantelor active din plante, cu efecte terapeutice. Aceste substante chimice au fost ulterior obtinute prin sinteza, in laborator, realizandu-se ceea ce in prezent numim medicamente. Cercetarile medicale i-au ajutat pe specialistii in plante sa inteleaga mai bine efectele acestora asupra organismului, dar nu au modificat felul cum acestia le utilizeaza.
Tratamentul cu plante medicinale da rezultate foarte bune in afectiunile usoare, functionale sau in stadiile incipiente ale bolilor. In bolile cronice, in care a aparut deja afectarea organica, fitoterapia are un rol adjuvant si poate contribui la o partiala reversibilitate a simptomelor sau leziunilor.
Fitoterapia reprezinta o metoda din ce in ce mai utilizata in tratamentul mladiilor datorita caracterului neagresiv asupra organismului pe care il manifesta produsele naturale spre deosebire de medicamentele de sinteza.
Poate ca acest univers impresionant al plantelor va oferi in curand solutia in ceea ce priveste tratamentul unor afectiuni precum cancerul care face din ce in ce mai multe victime, dar pentru care nu s-a gasit inca leacul printre preparatele de sinteze.
CAPITOLUL 1
Date generale privind specia producatoare
1.1Compozitia ceaiului diuretic nr.3
Ceaiul diuretic nr.3 cuprinde urmatoarele produse vegetale:
1:equiseti herba- iarba de coada calului;reprezinta tulpinile sterile uscate dupa recoltare de la specia Equisetum arvense (coada calului) specie din familia Equisetaceae.
2:millefolii flos-floare de coada soricelului;reprezinta inflorescentele florale uscate dupa recoltare de la specia Achemillae millefolium (coada soricelului), specie din familia Asteraceae.
3:trioni herba-iarba de zamosita.
4:cerasorum stipites-codite de cirese.
5:stigmata maydis(matasea de porumb) reprezinta stigmatele recoltate de la specia Zea mays (porumbul),specie din familia Poaceae.
1.2 Raspandirea specilor
Specia Equisetum arvense denumita popular si coada calului, barba ursului,bradulet, bradisor,coada manzului, iarba de cositor este o planta cunoscuta din vremea lui Dioscoridie, Plinius, Albert cel Mare care se dezvolta in medii umede:lunci umede,marginea apelor,rapi,terenuri apoase,nisipoase, pe campuri, terasamente de cale ferata si povarnisuri. Acea varietate care creste pe pamant argilos este cea mai tamaduitoare.
Specia Achillea millefolium cunoscuta sub denumirea pupulara de coada soricelului ,sorocina sau alunele in zona Banatului datorita credintei populare ca vindeca alunitele de pe fata este o planta care se dezvolta pe marginea drumului, in locuri necultivate, fiind o planta cunoscuta din vremea lui Dioscoridie. . Este intalnita din zonele de campie pana in regiunile subalpine; creste in cantitati mari pe campii si durmuri inguste de tara, pe la margini de paduri si de lanuri de cereale.
Specia Hibiscus trionum cunoscuta la noi in tara sub denumirea de zamosita,barca,macul cicoarei este o planta care se dezvolta in culturile prasitoare,prin culturi de porumb,pe marginea drumurilor si zonele de campie si prin vai pana la 200-400 m altitudine.Este prezenta in special in judetele Giurgiu, Ialomita, Braila,Constanta, Ilfov.
Specia Cerasus avium denumita popular si cires se dezvolta sporadic prin paduri dar se si cultiva ca mai multe soiuri.
Specia Zea mays denumita popular porumb, papusoi, cucuruz este o planta originara din America si se cultiva ca baza alimentara pentru om fie ca planta furajera.
1.3 Descrierea specilor
Equisetum arvense
Incadrare sistematica:
Specia: Equisetum arvense
Gen:Equisetum
Familie:Equisetaceae
Ordin:Equisetales
Clasa:Equisetopsida
Increngatura:Pterdophyta
Regn:Plantae
Coada calului-este o specie de planta erbacee, perena (prin rizomul orizontal articulat, adesea tuberculat). De pe rizom se dezvolta doua tipuri de tulpini aeriene:
Recoltarea plantei de face din mai pana in octombrie,culegandu-se intreaga planta.dupa uscare trebuie sa-si mentina culoarea verde ;daca prezinta culoare brun-cenusie valoarea sa se pierde.
Achillea millefoilum
Incadrare sistematica:
Specie: Achillea millefoilum
Gen:Achillea
Familie:Asteraceae
Ordin :Asterales
Clasa:Magnoliopsida
Increngatura:Magnolophyta
Regn:Plantae
Coada soricelului este o planta din familia Asteraceae, originara din Europa si din vestul Asiei. Numele generic de Achillea provine de laAhile, eroul legendar al razboiul troian, care a descoperit planta si a folosit-o pentru tratarea ranilor soldatilor sai. Numele speciei, millefolium, descrie frunzele penate, pubescente. Planta este ierboasa, vivace, aromatica, inalta de 20-70 cm si cu tulpina putin pubescenta. Are doua feluri de tulpini aeriene, unele mai groase florifere, foliate, ramificate la partea superioara si terminindu-se cu capitule formate din flori mici si altele sterile, purtand numai frunze.Frunzele sunt alterne, sesile, lanceolate, penat-sectate, mai mult sau mai putin pubescente , au miros aromat si gust amar astringent. Florile sint grupate in capitule ovoide reunite la randul lor in corimb la extremitatea tulpinii. Fiecare capitul contine 5 - 6 flori marginale, ligulate, tridintate, de culoare alba, uneori roza pana la rosie si flori interioare 11 filiate, tubuloase, cu 5 stamine. Fructul este o achena. Infloreste in luna iunie, pina in septembrie.
Hibiscus trionum
Incadrare sistematica:
Specie: Hibiscus trionum
Gen:Hibiscus
Familie:Malvaceae
Ordin :Malvales
Subclasa:Dilleniida
Clasa: Magnoliopsida
Increngatura:Magnolophyta
Regn:Plantae
Zamosita este o planta cu radacina pivotanta,ramificata.Tulpina este erecta,simpla sau ramificata de la baza, de culoare verzui,acoperita cu peri aspri.Frunzele sunt lung petiolate,pubescente trisectate. Florile sunt mari,solitare,lung pedunculate,dispuse cate una la axila frunzelor.Sunt de culoare galben-deschis si purpurie, catifelate la mijloc.Fructul este inconjurat de un caliciu membranos. Partea aeriana se recolteaza la inceputul infloririi si uscarea are loc la umbra in locuri foarte bine aerisite.
Cerasus avium
Incadrare sistematica:
Specie: Cerasus avium
Gen: Cerasus
Familie:Rosaceae
Regn:Plantae
Ciresul este un pom fructifer, inalt de 8-12 m, cu trunchiul de culoare brun-cenusie , scoarta neteda, frunze alungit-ovale fructe globuloase si flori albe.
Zea mays
Incadrare sistematica:
Specie: Zea mays
Gen:Zea
Familie:Poaceae
Ordin :Poales
Clasa:Liliopsida
Increngatura:Magnolophyta
Regn:Plantae
Porumbul este o cereala originara din America Centrala cultivata azi in multe regiuni ale lumii ca planta alimentara, industriala si furajera. Porumbul apartine familiei Poaceae si are tulpina inalta si groasa, neramificata, care se numeste popular: 'cocean', cu frunze lungi si ascutite la varf, aspre. Pe aceiasi planta se gasesc flori feminine si flori masculine pe aceeasi tulpina.Florile masculine se gasesc in varful tulpinii. Inflorescenta este sub forma unui spic sau panicul. Florile feminine se gasesc la axila frunzelor.
1.4.Compozitia chimica
Produsul vegetal Equiseti herba este bogat in numeroase principii active:saponina,equisetanine,flavone,ulei volatil,substante amare, acid silicic, saruri de calciu,potasiu,magneziu, sodiu,fier,combinatii cu mangan,acizi vegetali,aluminiu, aceste principii active conferind produsului vegetal o larga utilizare terapeutica.
Produsul vegetal millefolii flos este bogat in uleiuri volatile- ce contin alcooli,derivati azulenici camfor, alfa si beta pinen, borneol, eugenol, sabinen, limonen ,principii amare reprezentate de achilina si achilicina,flavone,lecitine,taninuri,terpineol,vitamina K, glucide, proteine, cvercitina, cineol, sitosterol. Uleiul volatil ete colorat in albastru datorita derivatilor azulenici:chamazulena si metilchamazulena artefacte rezultate din degradarea achilinei si achilicinei la temperaturi ridicate.
Trioni herba(iarba de zamosita) este un produs vegetal bogat in flavone, substante mucilaginoase si substante minerale.
Cozile de cirese(cerasorum stipites) contin drept principii active saruri de potasiu,flavone,tanin catechic, minerale (fier, calciu, fosfor, clor, sulf, magneziu, potasiu), oligoelemente (zinc, cuprut mangan, cobalt),vitaminele A,B,C.
Matasea de porumb(maydis stigmata)prezinta o compozitie chimica variata ,bogata in vitaminele C,K,E B6,saruri de potasiu,siliciu,calciu,ulei volatil,alantoina,glucide,ergosterina,betaina,saponina.
1.5.Actiune terapeutica
Actiunea terapeutica a acestor produse vegetale, componente ale ceaiului diuretic numarul 3 sta in stransa legatura cu compozitia chimica a acestora.Principile active separate sau intreg fitocomplexul ,prin structura chimica pe care o prezinta imprima produsului vegetal o anumita actiune terapeutica.Astfel acidul silicic din equiseti herba impreuna cu sarurile minerale confera proprietati remineralizante;uleiul volatil din acelasi produs vegetal prezinta actiune antimicrobiana,antiseptica in timp ce saponinele au efect expectorant manifestat prin favorizarea eliminarii secretilor cailor respiratorii.De asemeanea saponozidele impreuna cu flavonele confera actiunea diuretica .Remediile obtinute din coada calului au si actiune antiinflamatorie, de crestere a rezistentei tesutului conjunctiv de scadere a aciditatii gastrice si actiune hemostatica.
Uleiurile volatile impreuna cu pricipile amare din florile de coada soricelului imprima o actiune tonic stomahica;alcooli constituenti ai uleiurilor volatile prezinta efect antiinflamator in timp ce flavonele sunt raspunzatoare de atiunea cicatrizanta,antispastica,diuretica.Vitamina K si taninul continute manifesta un efect hemostatic, derivatii azulenici din uleiurile volatile sunt agenti antipruriginosi ,iar lecitinele confera o actiune imunostimulatoare. Camazulena, camforul, eugenolul, cvercitina si diverse alte substante au un efect sinergic care contribuie la diminuarea inflamatiei si calmarea durerii. Terpineolul, taninurile si cineolul exercita efecte antiseptice.
Prin flavonele continute iarba de zamosita manifesta o buna actiune diuretica.Substantele minerale confera o actiune remineralizanta in timp ce mucilagile sunt principii active cu actiune emolienta si demulcenta.
Prin principile active continute cozile de cirese prezinta proprietati: diuretice-prin flavone, antidiareice-prin taninuri , antiinflamatore, remineralizante-prin substante minerale, sedative, depurative si laxative.
Matasea de porumb prin principile cative continute prezinta in special o actiune diuretica,dar s-a dovedit a fi eficace si in crsterea secretiei biliare,scaderea depunerii de saruri in bila;prin vitamina K ofera actiune hemostatica,iar multitudinea de saruri minerale manifesta actiune remineralizanta.
1.6.Intrebuintari
Utilizarea produselor vegetale in terapia diferitelor afectiuni se bazeaza pe actiunea terapeutica pe care acestea o manifesta,conform continutului de principii active.Astfel pentru proprietetile reminalizante iarba de coada calului este indicata in starile de convalescenta si de anemie.In acest sens se poate administra sub forma de pulbere 1-2 g/zi.Pentru actiunea antimicrobiana si datorita continutului ridicat de vitamina K produsul vegetal se poate utiliza drept antiseptic si diuretic in boli de rinichi si vezica;prin diureza pe care o produce planta are efect favorabil si in boli de inima fiind un adjuvant in tratamentul HTA, in boli de ficat,piele,guta,reumatism.Efectul expectorant explica uitilizarea plantei drept calmant al tusei,iar pentru faptul ca are capacitatea de a combate aciditatea are efect favorabil in vindecarea ulcerului gastric. In medicina populara, aceasta planta medicinala a fost apreciata inca din timpurile indepartate, in special datorita fortei sale hemostatice si a reusitelor in cazul bolilor renale si vezicale.Exista o utilizare a produsului vegetal si in medicina traditionala in tratamentul TBC-ului datorita continutului ridicat in SiO2.In fitoterapie capsulele sunt indicate in tratamentul osteoporozei la femeile aflate la menopauza.Produsul vegetal se poate administra sub forma de decoct iar pentru cresterea efectului diuretic se recomanda maceratul la rece.Extern administrarea se face sub forma de cataplasme pentru actiunea antiseptica, astringenta, detersiva. care intra in compozitia chimica a produsului vegetal.
Florile de coada soricelului prin efectele terapeutice pe care le manifesta sunt recomandate in special in afectiuni ale intestinelor :enterocolite, gastrite.Calmeaza colicile stomacale,ajuta eliminarea gazelor si restabileste pofta de mancare.Infuzia are actiune stimulenta asupra ficatului,creste secretia biliara,calmeaza spasmele care dau colici hepatice.Ceaiul influenteaza in bine menstruatia neregulata,regleaza hemoragiile,calmeaza durerile. Planta mai este recomandata in tratamentul afectiunilor din sfera genitala, la femei, in inflamatiile cronice ale anexelor precum si pentru calmarea durerilor menstruale datorate spasmelor musculaturii uterine. Aceasta planta medicinala este un mijloc hemostatic bun in oprirea hemoragiilor pulmonare si poate vindeca, impreuna cu radacina de obligeana, cancerul pulmonar. Radacinile de obligeana sunt mestecate pe parcursul zilei, iar din ceaiul de coada-soricelului se bea dimineta sau seara cate o ceasca, inghititura cu inghititura. Ceaiul este de un ajutor foarte rapid pentru hemoragiile stomacale, pentru hemoroizii care singereaza puternic, ca si pentru greutatile si arsurile la stomac. Pentru hemoroizi se rcomanda asocierea cu urzica iar in caz de constipatie se combina cu scoarta de crusin. In cazul hemoroizilor se pot face bai locale cu o infuzie concentrata preparata din 30-50 g flori la 1 litru de apa.Intrucat ajuta si in tulburari circlatorii si spasme vasculate, poate fi recomandat in angina pectorala.
Infuzia concentrata din 10g planta la 100 ml apa ajuta la eliminarea viermilor intestinali.Ceaiul se bea dimineata pe stomacul gol.In cura de primavara ajuta la curatirea sangelui.De asemenea produsul vegetal are efect favorabil in tuse,bronsita, stari nervoase.Extern se poate utiliza in afectiuni cutanate de tipul ranilor superficiale ale pielii.Ceaiul se prepara prin infuzie din 1-2 linguri produs vegetal la 500 g apa.La recoltarea produsului vegetal la persoanele cu hipersensibilitate poate induce aparitia dermatitelor de contact datorita continutului in lactone sesquiterpenice.
Iarba de zamosita este utilizata in general pentru tratarea afectiunilor aparatului urinar(cistite, pielite) si ale stomacului.Se recomanda asocierea cu frunze de menta in parti egale si se beau 1-2 cani de infuzie pe zi.Produsul prezinta si aplicatii externe, extractul apos de tip decoct fiind utilizat pentru tratarea matretii-se fac spalaturi pe cap-, a bubelor de pe cap,furunculelor-se fac apicari de comprese cu decoctul obtinut- si a durerilor de masele.
Cozile de cirese pentru sunt utilizate in special pentru actiunea diuretica pe care o manifesta fiind indicate in diferite afectiuni renale, litiaze urinare ,cistite, pielite, pielonefrite .In acest sens se utilizeza sub forma de ceai obtinut dintr-un pumn de produs vegetal prin fierbere intr-un litru de apa timp de 30minute.Pentru potentarea efectului diuretic se recomanda asocierea cu frunze de merisor,mesteacan, coada calului,macese.Porprietatile astringente manifestate de cozile de cirese fac posibila utilizarea acestora in tratamentul diareelor.Alte indicatii ale produsului vegetal sunt in guta reumatism,obezitate, ateroscleroza, hipertensiune, hepatopatie, prevenira imbatranirii.
Matasea de porumb pentru actiunea diuretica pe care o manifesta este indicat in piatra la rinichi,cistite,albuminurie;prin diureza pe care o produce ajuta la eliminarea apei din tesuturi,imfluenteaza in bine unele boli de inima,obezitatea.Cercetarile arata ca ceaiul din matase de porumb creste secretia biliara,scade depunerea de saruri in bila astfel manifestand efect benefic in bolile de ficat,colecistite.Pentru efectele hemostatice este utilizat in menstruatia neregulata si in menopauza.Matasa de porumb se mai recomanda in tulburari circulatorii,afectiuni cardio-vasculare, guta,uricemie.Ceaiul se prepara din 10 g produs vegetal la 200 g apa.
1.7 Preparate farmaceutice
Pe baza compozitiei chimie care imprima un anumit efect terapeutic produsele vegetale sunt utilizate simple sau combinate cu alte produse vegetale in tratamentul diferitelor afectiuni.In general pentru potentarea efectului terapeutic produsele vegetale se gasesc combinate in preparatele farmaceutice prezente pe piata farmaceutica.Astfel iarba de coada calului intra in compozitia ceaiului antireumatic, a ceaiului diuretic nr. 2 si 3, a granulelor Aqua-algin, a granulelor Aqua-real si Aqua-venol.
Florile de coada soricelului intra in compozitia ceaiului antiastmatic, anticolitic, contra colicilor, gastric, hepatic nr. 2, laxativ si antihemoroidal, a lotiunii nutritive Hebe.
Cozile de cirese intra in compozitia ceaurilor diuretice si foarte frecvent este combinat in ceaiuri cu matasea de porumb.
Matasea de porumb intra in special in compoztia ceaiurilor diuretice si hepatice.
CAPITOLUL 2
Analiza farmacognostica a produselor vegetale constituente al Ceaiului diuretic nr.3
2.1Examen macroscopic
In cadrul examenului macroscopic se determina aspectul,caracterele organo-leptice ale produselor vegetale si dimnsiunile acestora.
Am identificat fragmente ramificate, adanc striate lomgitudinal,fara lacuna medulara,de culoare verde-cenusie,de dimeniuni variabile de la 1 la 5 cm, fragmente ce provin de la produsul vegetal Equiseti herba.Cozile de cirese se prezinta sub forma unor fragmente brune, neramificate, drepte cu dimensiuni de 3-4 cm.Florile de coada soricelului au dimensiuni mici de 2-3 mm, sunt separate de inflorescente si au culoarea alb galbui.Produsul vegetal stigmata maydis(matasea de porumb) se prezinta sub forma de fragmente mici, filiforme,brune lungi de 2-3 cm.Iarba de zamosita(trioni berba) se prezinta sub forma de fragmente mici,verzi foarte pubescente.
Mirosul amestecului de produse vegetale este aromat iar gustul este usor amarui.
2.2 Examen microscopic
Examenul microscopic a fost realizat pe produs vegetal pulverizat dupa urmatoarea tehnica de lucru:pe o lama de microscop se aduce o picatura de cloralhidrat(agent de clarifiere),cu ajutorul uni ac spatulat se presara pulbere microscopica, apoi prin miscari succesive la flacara unui bec de gaz se realizeaza clarifierea( se observa aparitia unui nor albicios de vapori de cloral hidrat);se lasa la racit lama,se adauga o picatura de fluoroglucina clorhidrica(agent de colorare),se pune lamela, se sterg marginile lamei si se vizualizeaza la microscop.
In urma examenului microscopic am observat urmatoarele elemente:
-peri tectoi unicelulari izolati
-peri tectori unicelulari dispusi in buchet
-vase de lemn de calibru mic
-vase de lemn inelate
-tesut palisadic
-tesut clorofilian
-papile
-stomate
-druze de oxalat de calciu
Fig.1 Papile Fig.2 Vase de lemn de calibru mic, inelate
2.3 Examen chimic calitativ al solutiei extractive apoase
Pentru a testa calitatea ceaiului diuretic nr 3 am efectual o serie de reactii chimice pe solutia apoasa extractiva pentru a identifica principile active si astfel pentru a observa daca intr-adevar ceaiul poate fi utilizat in afectiunile inscrise pe prospectul corespunzator.In acest sens am preaparat solutia apoasa extractiva de tipul infuziei umrand indicatile de preaparare inscrise in prospect.
Pentru identificarea ozelor am recurs la 2 reactii chimice: 1)Reactia cu reactivul Fehling
Principiul reactiei-are la baza proprietatea ozelor de a reduce hidroxidul amino-cupric la oxid cupros.Reactivi necesari:reactiv Fehling I,reactiv Fehling II.Tehnica de lucru:peste 1 ml solutie extractiva adusa in prealabil in eprubeta se adauga 1 ml reactiv Fehling(obtinut pein amestecarea extempore a 0.5 ml reactiv Fehling I cu 0.5 ml reativ Fehling II);amestecul se incalzeste la flacara mica ;se observa aparitia unui precipitat rosu-caramiziu(oxid de cupru)care sedimenteaza in timp.
Reactia a fost pozitiva.
2)Reactia Molish
Principiul Reactiei:sub actiunea acidului sulfuric concentrat , ozele se deshidrateaza , cu formarea furfuralului sau hidrozimetil-furfuralului;acestia prin cuplare cu timol genereaza compusi colorati in rosu-purpuriu. Reactivi necasari:acid sulfuric concentrat,timol 10g/L; Tehnica de lucru:3-5 ml solutie extractiva se concenntreaza in capsula pana la sicitate;peste reziduul format(racit in prealabil) se adauga 1 ml acid sulfuric concentrat si proba se mentine in repaus 5 min(pentru deshidratare),dupa care se trateaza cu 1-2 picaturi de timol;se formeaza un compus colorat in rosu -purpuriu.
Ca si reactia cu reactivul Fehling, si aceasata a fost pozitiva, deci produsul vegetal contine oze in compozitia sa chimica.
Pentru identificarea amidonului in solutie am efectuat reactia cum iodul. Principiul reactiei:in prezenta iodului amidonul formeaza un complex albastru-violet. Reactivi necesar:solutie de iod 0.05M. Tehnica de lucru:la 1 ml solutie extractiva se adauga 2-3 picaturi solutie de iod 0.05M;apare o coloratie albastra care dispare la incalzire,reapare la racire.In urma efectuarii acestei reactii chimice am constatat absenta amidonului in solutia extractiva.
Identificarea mucilagilor se realizeaza pe baza proprietatilor chimice, efectuand reactia cu hematoxilina. Principiul reactiei:mucilagiile se coloreaza in violet in prezenta hematoxilinei. Reactivi necesari:metanol sau acetona,hematoxilina.Tehnica de lucru:Intr-o eprubeta continand 10 ml acetona sau metonol se toarna in fir subtire sub agitare,2-3ml solutie apoasa concentrata;precipitatul format se separa prin filtrare(pe hartia de filtru) si se aduce intr-o eprubeta;se adauga 1-2 picaturi de hematoxilina;se filtreaza si se spala filtrul cu alcool pana cand apele de spalare sunt incolore;in cazul prezentei mucilagiilor reziduul ramas pe filtru este de culoare violeta.
Reactia de identificare a mucilagilor a fost pozitiva, drept urmare amconstatat prezenta acestora in compozitia chimica a produselor vegetale analizate.
Pentru identificarea carotenoidelor am efectuat reactia specifica acestor principii acive:reactia Carr-Price precum si reactia cu H2SO4 concentrat.Principiul reactiei:in prezenra ractivului Carr-Price carotenoidele dau o coloratie albastra care vireaza in rosu,iar in prezenta acidului sulfuric concerntrat se obtine o coloratie albastra Reactivi necesari:reactivul Carr-Price(triclorura de stibiu in cloroform), acid sulfuric concentrat. Tehnica de lucru:intr-o capsula solutia extractiva eterica se aduce la reziduu pe baia de nisip si dupa racire acesta se trateaza cu 1-2 picaturi de reactiv Carr-Price;in cazul celei de-a doua reactii reziduul racit se trateaza cu 1-2 picaturi de acid sulfuric concentrat.
Efectuand aceste reactii de identificare am constatat absenta carotenoidelor din compozitia chimica a ceaiului.
Identificarea posibililor alcaloizi prezenti am efectuat-o utilizant reactile Mayer si Bertand, utilizand drept solvent de extractie al principilor active un solvent polar:HCl 2%. Principiul reactiei:in prezenta reactivului Mayer alcalozii formeaza un precipitat alb-galbui solubil in exces de reactiv,iar in prezenta reactivului Bertrand se formeaza tot un precipitat alb sau alb-galbui solubil de asemenea in exces de reactiv. Reactivi necesari :reactiul Mayer(tetraiodomercuriatul de potasiu),reactivul Bertrand. Tehnica de lucru:solutia apoasa extractiva si purificata( prin tratare cu hidroxid de amoniu 10% pana la pH 8-9 urmata de extractia principilor active in eter si apoi retratata cu HCl2% pentru ca alcaloizii sa fie extrasi din nou in slutie apoasa)este impartita in 3 eprubete, una fiind utilizata drept martor in timp ce in celelalte 2 eprubete se adauga 1-2 picaturi de reactiv Mayer respectiv Bertrand si se observa orice mdificare a aspectului solutiei (aparitia unei opalescente sau a unui precipitat) comparativ cu eprubeta martor.
In urma efctuarii acestor reactii am constat absenta alcaloizilor.
Identificarea heterozidelor fenolice de tip C6 am efectuat-o utilizand reactia cu clorura de fier(III) pe microsubliat.Principiul reactiei:hidrochinona(rezultata prin hidroliza arbutozidei),la incalzire ,sublima sub forma de cristale aciculare ,care in prezenta de clorura de fier(III)se oxideaza la chinhidrona(culoare bruna) Reactivi necesari :acid sulfuric 200g/l ,eter etilic,sulfat de sodiu anhidru,clorura ferica10g/l.Tehnica de lucru:1g produs vegetal se umecteaza pe o placa se sticla cu acid sulfuric adus in picaturi pana se obtine o pasta omogena.Apoi se aduce intr-o eprubeta si se incalzeste 30 minute pe baie de apa la fierbere.Dupa racire se aduce in eprubeta eter etilic(2X2 ml) pentru extractie si se agita energic timp de 5-10 minute.Se filtreaza prin sulat de sodiu anhidru in pahar Berzelius de 25 ml.Solutia eterica se aduce la reziduu pe baia de nisip si reziduul este supus microsublimarii.Pe lama se aduce o picatura de clorura ferica.
Efectuand reactia de identificare a heterozidelor fenolice de tip C6 am constatat absenta acestora din compozitia chimica a produsului vegetal.
Identificarea salicozidei am efectuat-o utilizand reactia cu clorura ferica.Principiul reactiei:Salicozida are capacitarea de forma in prezenata clrorurii ferice o coloratie rosie -portocalie. Reactivi necesari:clorura ferica 10 g /l.Tehnica de lucru:solutia extractiva purificata cu acetat bazic de plumb se trateaza cu clorura ferica.Purificarea solutiei se face pentru indepartarea taninului , compus care interfera in reactia de identificare.
Reactia de identificarea a salicozidei a fost pozitiva.
Identicarea ODP-urilor se realizeaza pe baza proprietatilor reducatoare si a capacitatii de substitutie a nucleului aromatic -reactivul utilizat este reactivul Arnow,reactia fiind specifica.Principiul reactiei:formarea nitrozoderivatilor in mediu acid si tautomerizarea acestora la oximele corespunzatoare ,care prezinta o coloratie rosie si se solubilizeaza in mediu alcalin . Reactivi necesari:acid clorhidric 0,5 N sau 1N, reactiv Arnow,hidroxid de sodiu 0,5 N sau 1N . Tehnica de lucru:1ml solutie apoasa extractiva se trateaza cu 1 ml acid clorhidric 0,5 N,1 ml reactiv Arnow si 1 ml hidoxid de sodiu 0,5 N.Apare o coloratie rosie sau rosu-violeta.
In urma efectuarii reactiei am constatat prezenta ODP-urilor in compozitia chimica a produslui vegetal.
Identificarea antocianozidelor se ralizeaza prin reactia virajului de culoare.Principiul reactiei: prin variatia pH-ulu au loc modificari structurale insotite de modificarea culorii. Reactivi necesari:acid clorhidric1 mol/l,hidroxid de sodiu 100g/l. Tehnica de lucru:la 1 ml solutie apoasa extractiva se adauga sodiu 1-2 picaturi de solutie de acid clorhidric 1 mol/l si se observa intensificarea coloratiei rosii.La adaugarea treptata a hidroxidului de sodiu 100g/l se observa modificarea culorii la violet cenusiu(7<pH<8),apoi albastru(8<pH<12) si in final galben(la pH 12).Pana la pH 12 reactile sunt reversibile prin adaugarea de acid clorhidric 1 mol/l.
Aceste reactii au evidentiat lipsa antocianozodelor din compozitia chimica a produslui vegetal.
Identificarea flavonoidelor s-a realizat prin 3 reactii chimice:
1)Reactia de formare a fenoxizilor.
Principiul reactiei:flavonozidele si agliconii formeaza in mediu alcalin fenoxizi colorati in galben. Reactivi necesari:hidroxid de sodiu 100g/l.Tehnica de lucru:la 1 ml solutie apoasa extractiva de adauga 0,5 ml hodroxid de sodiu 100g/l.Se observa intensificarea coloratiei galbene.
2)Reactia Schibata(reactia cianidolului).
Principiul reactiei:proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor acestora de a reduce gruparea ceto in prezenta hidrogenulu nativ. Reactivi necesari:Mg metalic, acid clorhidric concentrat.Tehnica de lucru:la 1 ml solutie apoasa extractiva se adauga cateva fragmente de Mg metalic si 0.5 ml acid clorhidric concentrat.Reactia este insotita de efervescenta.
3)Reactia de obtinere a chelatilor.
Principiul reactiei:proprietatea flavonozidelor sau a agliconilor de a forma in prezenta metalelor bi-trivalente chelati colorati in galben.Reactivi necesari:acetat de sodiu100g/l,clorura de aluminiu 25 g/l.Tehnica de lucru:la 1 ml solutie apoasa extractiva se adauga 0.5ml solutie acetat de sodiu 100g/l si 1 ml solutie clorura de aluminiu 25g/l.Se observa intensificarea culorii galbene.
OBSERVATIE:datorita lipsei antocianozidelor din compozitia chimica reactia de identificare a flavonozidelor s-a putut efectua direct pe solutia apoasa extractiva, fara separarea prealabila a acestor principii active neexistand riscul ca antocianozidele prin coloratia lor(rosie, albastra sau violeta)sa mascheze cuoarea galbena a flavonozidelor.
Efectuand aceste reactii de indentificare a flavonozidelor am constat prezenta acestora in compoztia chimica a ceaiului diuretic numarul 3.
Identificarea taninurilor am s-a efectuat utilizand reactia de precipitare cu ionii metalelor grele. Principiul reactiei:are la baza proprietatea taninurilor de a precipita cu ionii metalelor grele.Reactivi necesari:acetat de plumb 50g/l.Tehnica de lucru:la 1 ml solutie apoasa extractiva se adauga 1 ml solutie acetat de plumb 50g/l.Seobserva aparitia unui precipitat brun.
Aceasta reactie a evidentiat prezenta taninurilor in compozitia chimica produsului vegetal.
Identificarea antracenozidelor s-a efectuat utilizand reactia Borntrager. Principiul reactiei:emodolii 1 -8 dihidroxilati ,forme oxidate ,formeaza in solutii apoase alcaline emodinati de culoare rosie-violeta. Reactivi necesari:amoniac 100g/l sau hidroxid de sodiu 100g/l,acid clorhidric 100g/l. Tehnica de lucru :solutia apoasa extractiva care contine formele heterozidate se hidrolizeaza cu acid clorhidric 100g/l prin refluxare timp de 30 minute.Dupa racire se extrag emodolii in eter la palnia de separare .Peste 3-4 ml solutie eterica se adauga 0.5-1 ml solutie hidroxid de sodiu 100g/l.In cazul unei reactii pozitive stratul inferior apos se coloreaza in rosu, iar cel superior, apolar, se decoloreaza.
Reactia a fost negativa, deci antracenozidele nu intra in compozitia chimica a produslui vegetal.
Identificarea saponozidelor s-a facut pe solutie apoasa prin reactile de precipitare cu hidroxid de bariu ,acetat bazic si neutru de plumb.Pentru ca reactile nu sunt specifice se impune si identificarea agliconilor obtinuti prin hidrolizarea solutiei extractive cu reactivul Liebermann-Burchard. Principiul reactiei:saponozidele formeaza cu hidroxidul de bariu, acetat bazic si neutru de plumb precipitate albe insolubile in exces de reactiv. Reactivi necesari:hidroxid de bariu 100g/l,acetat de plumb 50g/l,acetat bazic de plumb. Tehnica de lucru:peste 1 ml solutie apoasa extractiva se adauga 0.5 ml reactiv.
Identificarea agliconilor: Principiul reactiei:in prezenta anhidridei acetice si a acidului sulfuric concentrat, compusii cu nucleu sterolic sufera reactii de deshidratare ,dehidrogenare si dimerizare, finalizate cu formarea unui dimer colorat in verde sau rosu-violaceu in cazul agliconilor triterpenici.Reactivi necesari:anhidrida acetica, acid sulfuric concentrat.Tehnica de lucru:Solutia apoasa hidrolizata cu acid clorhidric 10% la reflux timp de 30 minute este supusa extractiei cu eter etilic la palnia de separare.Solutia eterica se aduce la reziduu si dupa racire aceste se dizolva in 1 ml achhidrida acetica.Solutia obtinuta se aduce in fir subtire ,fara omogenizare peste acid sulfuric concentrat.
Aceste reactii au evidentiat prezenta saponozidelor in compzitia chimica a produsului vegetal.
Identificarea cumarinelor s-a facut prin proba microsublimarii cumulata cu proba fluorescentei.Principiul reactiei:cumarinele au proprietatea de a sublima si de a emite o fluorescenta verde, albastra sau violeta in lumina UV, mai intensa prin alcalinizare, cand se formeaza saruri ale acidului o-hidroxi cinamic sau a derivatilor sai.Reactivi necesari :hidroxid de sodiu 100g/l,acid clorhidric 100g/l.Tehnica de lucru:aproximativ 0.2 g produs vegetal se umecteaza pe o lama de microscop cu acid cloridric 100g/l pana la otinerea unei paste omogene.Produsul vegetal se supune microsublimarii direct un flacara cu ajutorul unui sistem de microsublimare.Cu ajutorul unei spatule ce contine vata microsublimatul este adus intr-o eprubeta ce contine alcool etilic diluat, se adauga 0.5ml solutie hidroxid de sodiu 100g/l si in lumina UV se observa fluorescenta caracteristica.
In urma efectuarii aceste reactii am constatat absenta cumarinelor din compozitia chimica a produsului vegetal.
Tabel 1
|
Principu activ identificat |
Rezultatul identificarii |
Date din literatura de specialitate |
|
Oze |
+ |
|
|
Amidon |
- |
|
|
Mucilagii |
+ |
|
|
Carotenoide |
- |
|
|
Alcaloizi |
- |
|
|
Heterozide fenolice de tip C6 |
- |
|
|
Salicozida |
+ |
|
|
ODP-uri |
+ |
|
|
Antocianozide |
- |
|
|
Flavonozide |
+ |
|
|
Taninuri |
+ |
|
|
Antracenozide |
- |
|
|
Saponozide |
|
|
|
Cumarine |
|
- |
2.4 Determinarea puritatii.
2.5 Dozarea unor principii active
Determinarea cantitativa a mucilagiilor prezente in compozitia chimica a produsului vegetal am efectuat-o determinand factorul de imbibare.Prin acesta se intelege volumul total(exprimat in mililitri) pe care il ocupa 1 g de produs vegetal si mucilagul aderent, dupa imbibare cu apa. Principiul metodei:metoda consta in masurarea inaltimii pe care o ocupa produsul vegetal si mucilagul care adera la acesta, dupa imbibare cu apa. Tehnica de lucru:pentru determinarea factorului de imbibare se foloseste un cilindru sau o eprubeta gradata de 25 ml cu dop rodat.1g produs vegetal pulverizat se introduce in cilindrul gradat si se umecteaza cu 1 ml alcool sau acetona..Se adauga 25 ml apa.Vasul se agita o ora dupa urmatoarea schema:de 4 ori la interval de 5 minute,apoi la 10 minute;fiecare agitare dureaza un minut.Se lassa in repaus 5 ore si se citeste volumul ocupat de produsul vegetal si mucilagul aderent.Rezultatul se raporteaza la 1 g produs vegetal.
In urma efectarii acestei determinari am obtinut un factor de imbibare in valoare de:
CAPITOLUL 3
Corelatii intre pricipile active identificate si actiunea terapeutica a Ceaiului diuretic nr. 3
Principile active care intra in compozitia chimica a ceaiului diuretic numarul 3, simple sau prin intreg fitocomplexul sunt raspunzatoare de actiunea terapeutica a acestora.
Ozele imprima actiune : edulcoranta
energizanta
Mucilagile imprima actiune:emolienta
demulcenta
laxativa de volum
Salicozida imprima actiune: analgezica
antipiretica
antiinflamatoare
antiagregant plachetara
ODP-urile imprima actiune: coleretic-colagoga
Flavonozidele imprima actiune: diuretica
antioxidanta
rol de factor P(scade permebilitatea
capilara si creste rezistenta acestora)
Taninurile imprima actiune:antiseptica
cicatrizanta
antidiareica
Saponozidele imprima actiune:expectoranta
antiinflamatoare
cicatrizanta
diuretica
vasoprotectoare
antimicrobiana
antimicotica
antivirala
adaptogena
CAPITOLUL 4
Concluzii
In urma realizarii examenului farmacognostic amestecului de produse vegetale constituente ale ceaiului diuretic numarul 3 am constatat ca ceaiul corespunde normelor de calitate si puritate putand fi astfel utlizat cu incredere in terapeutica in tratamentul afectiunile renale.Pe langa principile active constituente care figureaza in literatuta de specialitate am constatat in plus prezenta ozelor.Acestea probabil au fost omise in literatura de specialitate datorita lipsei de importanta.
BIBLIOGRAFIE
1.Conf.dr.Cerasela Gird,sef lucr.dr.Maria Lidia Popescu,sef lucr.,conf.,dr.Ligia Elena Dutu,asist.univ.drd.Mariana Pavel-Farmacognozie baze practice vol.I ,Editura universitara "Carol Davila",Bucuresti 2005
2. http://impreuna.8k.ro/fit/fit.html
