Tesuturi absorbante

Tesuturi absorbante

Au ca rol absorbtia apei cu saruri minerale dizolvate in ea, din sol sau din aer si de a o transmite vaselor conducatoare de lemn, precum si absorbtia solutiilor de substante organice.

Sunt formate din celule vii, parenchimatice, mai rar prozenchimatice, cu pereti foarte subtiri, celulozici, localizate de regula la periferia organelor.

1⁰ . Dintre celulele si tesuturile absorbante pentru apa si substante minerale men-tionam: rizoizii (muschi, protalul ferigilor, unele alge, ciuperci si licheni), hialoderma si hialocitele (muschi de turba - Sphagnum sp.), rizoderma cu peri absorbanti, velamenul, perii absorbanti de pe frunze si tulpini.

a) Velamenul (velamen radicum) este propriu radacinilor aeriene de la epifite tropicale (orhidee, aracee) tropicale carora le confera un aspect argintiu, celulele fiind pline cu aer.

.Celulele sunt izodiametrice sau alungite radiar, moarte la maturitate, fara spatii aerifere intre ele, cu peretii diferit ingrosati (spiralat sau reticulat) cu perforatii in portiunile ramase subtiri. Prin aceste perforatii este absorbita, prin capilaritate, apa de ploaie sau roua; atunci radacina ne apare verde, deoarece scoarta de sub velamen are celule cu cloroplaste. Datorita ingrosarilor peretilor, velamenul poate condensa vaporii de apa absorbiti.

Velamenul persista toata viata radacinii (la majoritatea epifitelor) sau este caduca la radacinile mai in varsta sau la cele ce ajung in sol.

b) Perii absorbanti de pe frunze si tulpini (Pl. XII, fig. 3) sunt caracteristici epifitelor ecuatoriale, plantelor stepice, desertice si mediteraneene.

Sunt, de obicei, solziformi si absorb picaturile de ploaie si de roua pe care le cedeaza tesuturilor inconjuratoare, indeosebi asimilatoare.

La Diplotaxis harra perii absorbanti sunt unicelulari, alcatuiti dintr-o parte bazala vie, umflata si din corpul parului alungit, cu peretii cutinizati si cu lumen umplut cu o masa celulozica stratificata (Pl. XIII, fig. 4).

c) Rizoderma cu peri absorbanti se afla la periferia regiunii pilifere a radacinii de la cele mai multe plante terestre si acvatice (cu radacina fixata in namol). Perii absorbanti lipsesc la plantele acvatice natante, la multi arbori cu micorize si la radacinile aeriene ale multor epifite tropicale.

Perii absorbanti sunt, in mod obisnuit, unicelulari, simpli, cilindrici, cu peretele subtire, format din doua paturi: una interna (calozica sau celulozica) si alta externa (pectica, mucilaginoasa). Perii absorbanti prezinta un sac citoplasmic parietal, nucleu subterminal si o vacuola centrala mare, plina cu suc concentrat. Numarul perilor absorbanti pe unitate de suprafata este de 200-400/mm², plantele ierboase avand mai multi decat cele lemnoase.

2⁰ Dintre tesuturile absorbante pentru solutii de substante organice mentionam: haustorii de la plantele semiparazite (vasc) si parazite (cuscuta, lupoaie, muma padurii), suspensorul embrionului, stratul absorbant al cotiledonului din samanta gramineelor s.a.

Haustorii (Pl. XII, fig. 4) sunt formatiuni absorbante ce iau din planta gazda seva bruta (la semiparazite) sau seva elaborata (la parazite). Ei se fixeaza pe partile aeriene (Viscum, Loranthus) sau pe parti subterane (Rhinanthus, Melampyrum) ale plantelor gazda.

n La Viscum haustorul are forma de pana ascutita, pluricelulare, ce patrunde in scoarta arborelui, unde da ramuri tangentiale de ordinul I in zona liberului secundar, iar acestea dau ramuri radiare in lemnul secundar, reprezentand adevaratii haustori.

n La Cuscuta, haustorii se formeaza pe tulpina plantei gazda, luand nastere din periciclul plantei parazite sub forma unei mici prelungiri pluricelulari. Este alcatuit dintr-un disc fixator, inconjurand tulpina gazda si o prelungire sugatoare ce intra in scoarta si se ramifica in tesutul liberian, mai rar si in maduva. Aceasta prelungire are la varf celule lungi, vii umflate la polul apical, reprezintand adevaratii haustori.