|
|
|
Pozitia pacientului - chirurgie
Pacientul trebuie asezat intr-o pozitie bine determinata prin colaborarea dintre anestezisti, chirurg si personalul tehnico-chirurgical.
Varsta pacientului, greutatea, constitutia sa, starea sanatatii actuale au o influenta mare si trebuie luate in considerare, pentru ca orice pozitionare neadecvata il poate afecta.
Se incepe cu pozitia normala culcata a pacientului pentru anesteziere, pozitia pentru operatie urmeaza dupa anestezia totala cand intreaga musculatura este relaxata. Acest lucru il scuteste pe pacient si usureaza interventia in cazul aparitiei unor incidente pana in sala de operatie. Electrodul neutral trebuie pus in apropierea zonei operate la unul dintre brate sau una dintre coapse. Electrodul trebuie fixat in asa fel cu niste benzi late incat sa fie bine lipit pe toata suprafata si totodata sa nu produca urme datorita presiunii prea mari. Suprafata de piele pe care se aplica trebuie inainte rasa, curatata, degresata si dezinfectata iar la circulatia defectuasa trebuie inainte masata sau frecata cu o perie.
Pentru o anestezie prin intubare trebuie lasat capul pe spate pentru a intinde faringele la introducerea tubului. Acest lucru se poate intampla prin modificarea pozitiei aparatului pentru cap sau printr-o simpla perna pentru ceafa, dupa ce s-a fixat tubul se aduce capul in pozitie normala.
Bratul pacientului prevazut pentru perfuzie si anestezie trebuie sa fie bine intins pe suportul special. Acest suport trebuie sa fie neted si drept, capitonat si sa se poata fixa in mai multe pozitii pentru a se usura munca anestezistului. Chiar si presiunea marginilor buretelui poate cauza amorteli ale nervului radial sau umar mai ales la folosirea relaxantelor pentru muschi.
La fel de periculoasa este intinderea exagerata a bratului, acest lucru este valabil atat pentru abductie intr-un unghi de peste 90 de grade, ca si pentru o coborare (fig. 23.44). Mai rar apare pericolul unei intinderi la nivelul articulatiei cotului. Cel mai bine se pune mana in supinatie (cu palma in sus) si usor indoita, in totalitate urca usor peste orizontala, cealalta mana se pozitioneaza in functie de felul operatiei. Pe langa corp bratul se fixeaza pe un dispozitiv cu burete lung de circa 40 centimetri si legat cu un bandaj capitonat.
Superior se leaga cu un suport metalic in unghi drept cu ajutorul a doua bandaje capitonate. Trebuie insa sa se aiba grija ca umarul pacientului sa nu fie ridicat si nici bratul sa nu fie intins prea tare. Mai trebuie sa se aiba grija ca nimeni sa nu se sprijine sau sa se loveasca de bratul pacientului. Aceeasi grija trebuie sa se aiba la fixarea picioarelor pentru a se evita presiunea asupra nervilor si venelor. Niciodata pacientului nu i se leaga picioarele incrucisate, placile pentru picioare ale meselor de operatie moderne se pot modifica dupa conturul picioarelor, astfel incat se obtine un punct de sprijin mult mai larg si o pozitie mult mai comoda. La folosirea suportului pentru picioare, pentru interventii ginecologice sau urologice exista pericolul de afectiune prin presiune prea mare si iritatii, intinderi, printre altele datorita intinderilor exagerate a picioarelor relaxate prin narcoza, legaturilor prea stranse sau in pozitii gresite.
Pozitia trunchiului necesita aceeasi grija si atentie ca bratele, picioarele. Dupa atingerea stadiului de anestezie totala se aduce pacientul in sala de operatie. In starea relaxata a musculaturii se pune pacientul in pozitie necesara si apoi se dezinfecteaza aria chirurgicala si se acopera pacientul cu cearceafuri sterile.
