|
|
|
TEHNICI DE ORTEZARE A MEMBRULUI INFERIOR
Ortezarea membrului inferior este indicata in afectiunule degenerative ale ariculatiilor , in afectiunile posttraumatice , pentru a reduce suprasolicitarea acestor articulatii sau ale structurilor periarticulare lezate .I acest fel se favorizeaza vindecarea acestor structuri sau ale componentelor osoase articulare , se previne aparitia unor noi leziuni , si se poate asigura o mobilizare eficienta in timpul activitatilor care necesita pozitia de ortostatism .
Astfel ortezele membrului inferior trebuie sa corespunda urmatoarelor calitati:
a . sa poata restaura functiile si abilitatea normala a articulatiilor
b . sa controleze miscarea
c . sa compenseze disfunctionalitatile instalate
e . sa fie confortabila
d . sa corecteze deformarile
g . sa fie estetica
Ortezele asigura mersul cu consum energetic minim dar eficient in acelasi timp. Inaintea prescrierii confectionarii unei orteze , trebuie cunoscute exact care sunt structurile anatomice lezate , a mecanismului care le-a produs .
ORTEZELE PICIORULUI
Se clasifica in urmatoarele tipuri - dispozitive de amortizare
orteze de diminuare a presiunilor
orteze preformate
orteze mulate
otreze mulate , cu mulaj fara intaritor
orteze functionale de picior - adaptate kinetic
Sunt necesare parcurgerea urmatoarelor etape , inintea prescrierii orcarei orteze de picior 1 . Evaluarea pacientului
2 . Mersul
3 . Deciderea tipului de orteza( alegerea
1 . Evaluarea pacientului
Evaluarea pacientului este multipla . Se va interoga pacientul asupra antecede nelor personale patologice asociate , si seva face anamneza amanuntita asupra modului de instalare a afectiunii .
Dupa aceasta prima etapa urmeaza evaluarea propriu-zisa , care consta in parcurgerea urmatoarelor etape
-aprecierea aliniamentului piciorului in pozitie sezand in decubit dorsal
-aprecierea compensarilor aparute in momentul in care pacientul este
-asezat in pozitie ortostatica
-evaluarea fortei si tonusului musculaturii gambei
-aprecierea intensitatii efortului tolerat
-prezenta eventualelor modificari ale tegumentului si tesutului periarticular
tumefactii , echimoze , eritem
- prezenta durerii spontane sau la manevrele de provocare - presini
tractiuni
- prezenta tulburarilor de sensibilitate
- se va evalua global intreg membru inferior
Evaluarea globala a membrului inferior trebuie sa cuprinda urmatoarele-
a . Statica - se vor aprecia tulburarile de statica la nivelul genunchilor - genu varum , genu recurvatum , genu valgum , genu recurvatum . De asemenea se vor aprecia tulburarile de statica de la nivelul soldului - anteversie , retroversie . Masurarea lungimii membrelor inferioare pentru aprecierea diferentelor de lungime , functionale sau anatomice .
b . Dinamica - se va cuantifica mersul , alaturi de alte activitati pe care pacientul le face zilnic , si care au solicitare mare a articulatiei .Incaltamintea purtata de catre pacient , este de anlizat , si are mare importanta .
Glezna si piciorul sunt un complex anatomofunctional si au rol important in urmatoarele fenomene ce se petrec in timpul staticii si locomotiei :
- de a amortiza socul la contactul cu solul
- la adaptarea pantei pe un teren neregulat
- de a asigura un brat rigid de parghie in momentul mersului.
Aceste functii sunt asigurate de alcatuirea anatomica complexa a articulatiei gleznei si piciorului . Sunt trei articulatii care asigura aceste functii :
1 - articulatia tibio- peroniera superioara
2 - articulatia tibio-peroniera inferioara
3 - articulatiile gleznei si ale piciorului
Oasele care alcatuiesc aceste articulatii sunt oasele tarsului si oasele metatarsiene si falangele .In aceste articulatii miscarile se fac in jurul unui ax triplan - care strabate oblic cele 3 planuri - sagital , frontal ,si transversal .Aceasta miscare complexa se numeste pronosupinatie .Separate aceste miscari pot fi definite si -eversie ,abductie si flexie dorsala - pentru pronatie - si inversie , adductie , si flexie plantara - pentru supinatie .Intre cele doua tipuri de miscare , este pozitia de neutralitate absoluta , o denumire controversata ,dar nu avem deocamdata alta la indemana .
Articulatiile gambei
1 .Articulatia tibio-peroniera superioara
Este o artrodie .Suprafetele articulare sunt date de fata posterioara a tuberozitatii externe a extremitatii superioare a tibiei si fata intrena a capului peroneului . Ambele suprafete sunt plate si sunt acoperite de un cartilaj hialin de 1-2 mm grosime . Cele doua
Suprafete articulare sunt mentinute in contact de o capsula fibroasa , intarita dedoua ligamente - anterior si posterior - Fata interioara a mansonului articular este tapetat de membrana sinoviala.In 10 la suta din cazuri , sinoviala comunica cu sinoviala articulatiei femuro-tibiale .
2 . Articulatia tibio-peroniera inferioara
Este tot o artrodie . Suprafetele articulare sunt date de fata externa a extremitatii inferioare a tibiei si de fata interna a extremitatii inferioare a peroneului . Ambele suprafete sunt plate si sunt acoperite de un strat subtire de cartilaj hialin . Cele doua suprafete articulare sunt mentinute in contact de o capsula fibroasa , intarita de trei ligamente , unul anterior , unul posterior si unul intraarticular , interosos , care se continua proximal cu membrana interosoasa tibio-peroniera .Aceasta articulatie este strict ligamentara , neprezentand nici un cartilaj articular .
3 . Articulatiile gleznei si piciorului
Segmentul terminal al membrului inferior este alcatuit din 32 articulatii , care pot fi grupate in mai multe articulatii:
a. articulatia gleznei
b. articulatia astragalo-calcaneana
c. articulatia medio-tarsiana
d. articulatiile intertarsiene ale celor 5 oase ale tarsului anterior
e. articulatiile tarso-metatarsiene
f. articulatiile inter-metatarsiene
g. articulatiile metatarso-falangiene
h. articulatiile interfalangiene
a - Articulatia gleznei
Este o articulatie trohleara .Suprafetele articulare sunt reprezentate de o parte de pensa tibio-peroniera si , pe de alta parte de , fata superioara a astragalului .Astragalul are fata articulara sub forma de mosor , cu un sant central , doua versante si doua margini .Santul este inclinat inainte si in afara cu 30 grade . Astfel miscarile se vor executa in aceasta articulatie nu strict antero-posterior , ci usor oblic , varful piciorului ajungand in flexie dorsala si in adductie.Suprafata articulara a tibiei este reprezentata de fata ei inferioara si de fata externa a maleolei tibiale .Suprafetele articulare sunt mentinute in contact de o capsula articulara fibroasa , intarita lateral de un ligament intern si de un ligament extern , avand forma de manson .Sinoviala tapeteaza fata interioara a mansonului capsular si formeaza mai multe funduri de sac .
b - Articulatia astragalo-calcaneana
Este o dubla artrodie deoarece la alcatuirea ei participa doua articulatii separate - una care este rezultata din punerea in contact a fatetelor antero - interne si alta rezultata din punerea in contact a fatetelor postero-externe ale astragalului si ale fetei superioare ale calcaneului . Suprafetele articulare sunt mentinute in contact de un ligament interosos puternic , de un ligament extern si unul posterior .
c - Articulatia medio-tarsiana uneste astragalul si calcaneul cu primele oase ale tarsului anterior , cu scafoidul si cuboidul .Aceasta articulatie are doua articulatii distincte - astragalo-scafoidiana -interna- si calcaneo-cuboidiana -externa .
d - Articulatiile intertarsiene ale celor 5 oase ale tarsului anterior
Sunt rezultanta articularii scafoidului cu cuboidul ,a scafoidului cu cele trei oase cuneiforme , a celor 3 oase cuneoforme intre ele , si a cuboidului cu al treilea cuneiform . Toate aceste articulatii sunt artrodii.
e - Articulatia tarso-metatarsiana
Se mai numaste articulatia lui Lisfranc , si uneste cele trei oase cuneiforme cu bazele celor 5 metatarsiene . Toate aceste articulatii sunt artrodii si sunt mentinute in contact de o serie de ligamente interosoase , dorsale si plantare.
d - Arti culatiile intermetatarsiene
Ultimile 4 metatarsiene se unesc intre ele , prin bazele lor , prin trei artrodii , iar prin capetele lor sunt unite de ligamentul transvers al metatarsului .
e - Articulatiile metatarso-falangiene
Sunt articulatii condiliene , care sunt unite prin o capsula intarita de doua ligamente laterale .
f - Articulatiile interfalangiene
Sunt articulatii trohleene .Au aceeasi mobilitate ca si articulatiile mainii , cu singura deosebire ca halucele nu are aceeasi mobilitate ca policele , neputand executa miscarea de opozitie .
MUSCHII PICIORULUI
Asupra piciorului actioneaza toti muschii gambei , plus cei 30 de muschi proprii ai piciorului .Acestia sunt dispusi in patru regiuni distincte , una dorsala si trei plantare,
1 . Muschii regiunii dorsale
In regiunea dorsala se gaseste un singur muschi - pediosul , care este sinergist al lungului extensor comun al degetelor si extinde primele patru degete pe metatarsiene .
2 . Muschii regiunii plantare interne
Este regiunea ce corespunde eminentei tenare a mainii , si are trei muschi -adductorul halucelui , scurtul flexor al halucelui si abductorul halucelui .
3 . Muschii regiunii plantare interne
In aceasta regiune sunt 3 muschi - adductorul halucelui , scurtul flexor al halucelui , si abductorul halucelui .
4 . Muschii regiunii plantare mijlocii
In regiunea plantara mijlocie se gasesc urmatorii muschi - scurtul flexor plantar , accesoriul lungului flexor , lombricalii piciorului , interososii piciorului.
5 . Muschii regiunii plantare externe
Corespunde regiunii hipotenare a mainii si are trei muschi - abductorul degetului mic , scurtul flexor al degetului mic , si opozantul degetului mic .
STATICA GLEZNEI SI PICIORULUI
In evolutia animala a avut loc saltul calitativ de trecere la pozitia bipeda de la cea patrupeda , astfel ca piciorul omului a suferit importante modificari morfo-functionale .
Asa s-a format bolta plantara , care este comparata cu o bolta realizata tehnic , functional insa este un organ dinamic nu static .Biomecanic ,bolta plantara este impartita in trei bolti - doua bolti lungi -una externa si una interna , si o bolta scurta -transversala .
Incaltamintea are rolul sau in procesul de locomotie , legat de modul de transmitere a presiunilor si forma incaltamintei .Piciorul a fost astfel creat de natura , incat sa suporte in cele mai bune conditii tensiunile si presiunile cand axa lunga a piciorului este perpendiculara pe axa gambei .Astfel presiunile sunt repartizate in mod egal pe intreaga suprafata a tarsului .Viata sedentara duce la slabirea fortei musculare a muschilor boltei plantare , si prabusirea sa .De aceea la incaltaminte s-a adaugat un toc normal de 2 cm , care are rolul de a accentua bolta plantara si de a reconstitui sistemul arhitectural normal al piciorului .Daca tocul este inaltat excesiv , au loc tulburari in repartizarea acestor tensiuni , cu repercusiuni severe asupra sistemului articular al piciorului aparand diferite tulburari de statica si deformari ale piciorului si a coloanei vertebrale lombare .In mod normal, datorita existentei boltei plantare , contactul piciorului cu solul nu se face pe toata suprafata plantara , ci numai pe un anumit teritoriu care variaza ca forma si intindere de la un individ la altul si de la opozitie la alta .Acest teritoriu de contact se numeste amprenta plantara , si se inregistreaza cu ajutorul plantogramei .Cea mai simpla metoda este aceea care foloseste badijonarea cu tus a plantelor si asezarea lor pe o coala de hartie .Sunt si alte metode care utilizeaza foto-plantochimograful si preso-plantograful. Cu autorul acestor aparate se inregistreaza chimograma plantara pe hartie fotografica si se inregistreaza scriptic , fotografic , radiologic si cinematografic , intensitatea presiunilor exercitate de diferite zone ale amprentelor plantare .In practica , cand nu detinem cele doua aparate , inregistram suprafetele plantare astfel - prima inregistrare a suprafetelor se face in pozitia sezand pe scaun , cu gamba la un unghi drept de 90 grade fata de coapsa , iar a doua inregistrare se face in pozitie ortostatica , cu sprijin uni sau bipodal , cu sau fara greutati adaugate .Daca detinem aparatura necesara , pozitiile sunt exact aceleasi .
BIOMECANICA GLEZNEI SI PICIORULUI
In articulatia gleznei au loc miscarile de flexie si extensie ale piciorului . Axa biomecanica in jurul careia se executa aceste miscari este transversala si face un unghi de 8 grade cu linia bimaleolara , astfel incat , daca piciorul se asaza in flexie dorsala varful lui se duce si in adductie .Fata deaxa transversala de flexie si extensie a genunchiului , asezata in plan frontal strict , axa transversala de flexie plantara si dorsala a articulatiei tibio-tarsiene are o inclinatie de 20-30 grade , datorita rotatiei externe normale a tibiei .Rotatia externa a tibiei se datoreste adaptarii la mers . In mers , centrul de greutate al corpului se deplaseaza de o parte si de alta a centrului . In prima jumatate a perioadei de sprijin , axa de rotatie a gleznei nu este perpendiculara pe linia de inaintare geometrica a corpului , dar se mentine aproximativ perpendiculara pe traiectoria oscilanta a centrului de greutate principal al corpului ,ceea ce permite o libertate de mobilitate in articulatia gleznei .Amplitudinea totala a miscarilor de flexie si extensie este de 70 grade , din care 25 revin flexiei dorsale si 45 extensiei .Mobilitatea articulatiei tibio - tarsiene variaza de la individ la individ . Sunt cazuri de hipermobilitate cand se ajunge la o extensie fortata , asa ca la balet -in poanta-.In afara de aceasta miscare mai exista si o alta miscare extrem de redusa , miscarea de lateralitate a astragalului in pensa tibio-peroniera .Miscarile de lateralitate a piciorului sunt impiedicate de maleole si in special de cea peroniera .Si miscarile antero-posterioare ale piciorului sunt de foarte mica amplitudine .Mai accentuata este miscarea inapoi , atunci cand oprirea din mers se face brusc.Artusulatia tibio-peroniera inferioara are importanta in realizarea miscarilor de flexie si extensie .
BIOMECANICA CELORLANTE ARTICULATII ALE PICIORULUI
Piciorul este astfel structurat incat sa poata suporta nu numai greutatea individului ci si pe aceea care este in surplus .Piciorul are posibilitati mari de miscare , desi in cele mai multe dintre articulatiile lui miscarile sunt foarte reduse , aproape neglijabile .In totalitatea sa piciorul se poate misca in toate sensurile .el poate executa miscari de flexie , extensie , abductie , adductie , rotatie externa , rotatie interna , circumductie . Miscarile de flexie- extensie se realizeaza din articulatia gleznei , celelalte articulatii avand o contributie mica .Articulatia medio-astragaliana este o trohlee , miscarile de rotatie se fac in special in articulatia astragalo- scafoidiana . In acelasi timp cuboidul are o miscare mult mai mica pe fata anterioara a calcaneului , angajand intr-o mica masura si calcaneul .Adductia si abductia piciorului se executa in articulatia subastragaliana si are o amplitudine de 10-20 grade .Supinatia si pronatia aiciorului se fac in articulatiile medio-tarsiana si subastragaliana .Aceste miscari sunt combinate cu miscarea de inversiune si de eversiune a piciorului .Inversiunea este rezultatul asocierii adductiei cu rotatia interna si este facilitata de extensia piciorului . Eversiunea este asociata abductiei si este facilitata de flexia dorsala a piciorului .Miscarile sunt franate de catre musculatura , de aceea amplitudinea miscarilor active este mai mica decat cea a miscarilor pasive .Limitarea miscarilor se mai datoreste si contactului osos dintre astagal si pilonul tibial .
MUSCHII DEGETELOR PICIORULUI
Muschii interososi
Muschii lombricali
Muschiul flexor comun al degetelor
Muschiul flexor propriu al halucelui
Muschiul flexor plantar al halucelui
Muschiul adductor al halucelui
Muschiul scurt flexor al halucelui
Muschiul abductor al degatului mic
Muschiul scurt flexor al degetului mic
GONIOMETRIE
Articulatia tibio-astragaliana este o trohleartroza cu un singur grad de libertate ,care permite efectuarea miscarilor de flexie plantara si dorsala a piciorului .La aceste miscari participa si celelalte articulatii ale piciorului .Flexia si extensia au o amplitudine totala de 70 grade .Pozitia de determinare goniometrica este cu piciorul in unghi drept fata de gamba. Miscarile de flexie si extensie se efectueaza in plan sagital , axa trecand prin condilii metatarsieni.Amplitudinea normala de flexie plantara este de 20 grade si 40 grade flexie dorsala , adica extensie , in total 60 grade .Miscarea de valg ,adica inclinatia peroniera si de var , adica inclinatia tibiala , se efectuiaza in jurul unei axe antero-posterioare , care trece prin mijlocul articulatiei gleznei .Amplitudinea pentru var este de 25 grade , si de 15 grade pentru valg .Pentru celelalte articulatii ale piciorului , goniometria nu se practica .
MEMBRUL INFERIOR CA UN LANT CINEMATIC
Bazinul ,soldul , coapsa , genunchiul , gamba , glezna si piciorul actioneaza ca un lant cinematic . in cursul diferitelor pozitii si miscari .Acest lant cinematic poate fi inchis sau deschis .
Ca lant cinematic inchis actioneaza in urmatoarele pozitii si miscari :
Sustinerea corpului in pozitiile stand , pe genunchi , si sezand ;
Propulsia corpului in sus , inainte sau inapoi ( asa ca in ridicarea pe varfuri )
Amortizarea caderii pe sol( caderea in picioare
Ca lant cinematic deschis , membrul inferior actioneaza in urmatoarele miscari
departarea si apropierea picioarelor
rasucirea in afara si inauntru-rotatia interna si externa .
miscarea de circumductie
lovirea
impingerea
in cazuri speciale -apucarea
2.MERSUL
Se defineste ca fiind totalitatea miscarilor care se succed de la contactul initial cu solul a piciorului si contactul imediat urmator cu solul al aceluiasi picior .In acest ciclu de mers membrul inferior trece prin trei etape :
1. Faza de sprijin pe ambele picioare
2. Faza de sprijin pe un picior
3 . Faza de balans sau avansarea unui picior
Cum primele doua momente sunt sprijin pe sol , cu unul sau ambele picioare , se considera ca primele doua faze pot fi considerate ca una singura , asadar ciclil de mers are de fapt doua perioade distincte :
sprijinul
balansul ( adica , oscilarea , pendularea )
- Sprijinul are si el doua faze : contactul initial cu calcaiul ,adica incarcarea ,apoi sprijinul median ( cu mijlocul talpii ) si terminarea sprijinului (incarcarea spre antepicior ) , desprinderea de sol .
- Balansul este si el impartit in urmatoarele etape : oscilatia initiala , oscilatia de mijloc ,si cea terminala .
Comprimand cele spuse mai sus , mersul are de fapt patru secvente :
- a . Atacul cu talonul
- b . Pozitia medie de sprijin
- c . Desprinderea
- d . Pendularea
Intre mers si alergare , este diferenta .In alergare crescand viteza , nu mai exista dublu sprijin . Analizand kinematic mersul , vom distinge 6 miscari determinante ale mersului : rotatia pelvisului , inclinatia pelvisului , flexia genunchiului , miscarea piciorului si a genunchiului , deplasarea laterala a pelvisului .
3. TIPURI DE ORTEZE DE PICIOR
Clasificarea ortezelor de picior
- orteze statice
- orteze dinamice
-orteze biomecanice
- orteze acomodative
-Orteza statica este rigida , fixa , si are ca scop mentinerea segmentului cu o anumita disfunctie , in pozitie fixa .
-Orteza dinamica faciliteaza miscarea segmentului , asa incat in final functia sa fie mai buna . Se obtine castig de functie cu acest tip de orteza .
a . Ortezele biomecanice sau functionale .
Sunt ortezele care au urmatoarele roluri :
- controleaza si impiedica miscarile excesive nefiziologice , potential producatoare de leziuni de diferite tipuri in articulatiile subtalara si mediotarsiana .
- plaseaza piciorul in neutralitate subtalara in faza de sprijin .
- absorb socul in momentul inceperii ciclului de mers , si anume in faza de atac cu talonul ,mai ales pentru piciorul aflat in pronatie sau supinatie excesiva .
- modifica pozitia si biomecanica piciorului in incarcare din faza de sprijin , reduc deformarile compensatorii ale articulatiei subtalare .
Ortezele de picior sunt indicate in urmatoarele tipuri de deformari ale piciorului :
- supinatia excesiva , adica piciorul indreptat spre exterior , unde este necesara absorbtia socurilor la atacul cu talonul .
- pronatia excesiva ,adica piciorul indreptat spre interior , unde este necasara absorbtia socurilor tot in primul moment al mersului , in timpul atacului cu talonul ,pentru a reduce suprasolicitarea articulatiilor si ligamentelor piciorului .
Ortezele pentru picior sunt alcatuite ca o cochilie rigida , pe care se adapteaza diferite tipuri de inaltatori .Aceste orteze se confectioneaza utilizand mulaje ale piciorului , in pozitia de neutralitate subtalara . Ele sunt perfect mulate pe intreg piciorul , incepand cu calcaiul , bolta plantara , pana la capetele metatarsienelor , proximal . Cu cat este mai rigida , cu atat controleaza mai bine miscarile unui picior cu mobilitate patologica .Gradul de rigiditate este adaptat dupa greutatea individului cu care creste direct proportional
Ortezele biomecanice nu se folosesc in urmatoarele situatii:
- cand sunt leziuni dureroase ale piciorului
- cand piciorul are tulburari de sensibilitate
b. Ortezele acomodative
Sunt ortezele care au urmatoarele roluri
- in amortizarea socurilor produse in timpul mersului
- in distribuirea uniforma a presiunilor
- pentru a proteja relieful osos al articulatiei
- pentru a reduce frecarea suprafetei plantare
Acest tip de orteze nu compenseaza deformarile piciorului , ci stabilizeaza piciorul in jurul pozitiei de neutralitate subtalara .Se pot folosi pentru dezechilibre minore ca orteze biomecanice temporare, pentru a aprecia daca o orteza permanenta ar aduce beneficii.
Exemple de orteze acomodative : bureti , perne pentru arcul plantar , pelote .Aceste orteze se pun proximal de locul dureros .
Sunt indicate in urmatoarele afectiuni ale piciorului :
- calozitati
- ulceratiile piciorului diabetic
- zone osoase dureroase
- pinteni calcanieni
- metatarsalgii
- deformari ale halucelui - halux valgus , halux rigidus , degete in ciocan .
Acest tip de orteze au o serie de avantaje - sunt usoare
- sunt bine tolerate
- se aplica fara dificultate
Dar , acest tip de orteze au si dezavantaje - se uzeaza repede
- sunt voluminoase
- necesita ajustari repetate pentru folosire
Ortezele acomodative trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati ,in functie de tipul afectiunii
1).Halux valgus -sa reduca presiunea pe prima articulatie metatarsofalangiana
si pe haluce
- sa deplaseze presiunile la nivelul piciorului , dinspre medial
spre lateral
- sa impiedice alunecarea anterioara a piciorului
- sa imobilizeze prima articulatie metatarsofalangiana
- sa aiba forma larga si rotunjita anterior , putand sa aiba chiar
un mic decupaj sau pelota laterala in dreptul articulatiei
metatarsofalangiene a halucelui
- sa fie cu tocul jos
- sa aiba o pelota metatarsiana sau sesamoida (inferioara)
- sa aiba un sustinator al arcului longitudinal medial
2).Halux rigidus - trebuie sa reduca presiunea pe articulatia halucelui
- sa reduca mobilitatea pe articulatia metatarsofalangiana
a halucelui
- sa fie adaptata unei incaltaminti cu talpa rigida
- sa aiba o pelota sesamoidaa (inferioara)
- sa aiba o banda de piele sau cauciuc la nivelul antepiciorului
- sa aiba sustinator al arcului plantar medial
3).Degetele in ciocan- sa reduca presiunile pe zonele dureroase
- sa fie sustinut arcul transvers
- sa fie imbunatatita propulsia
- incaltamintea trebuie sa fie larga, mai ales la nivelul
degetelor afectate
- sa aiba pelota metatarsiana
La nivelul piciorului putem intalni modificari patologice : -anatomice ,structurale
- functionale
c.Ortezele pentru piciorul cu modificari anatomice
Defectul anatomic nu poate fi corectat prin kinetoterapie sau terapie manuala . Uneori chirurgia ortopedica poate corecta total sau partial aceste defecte .Ele antrneaza dupa ele instalarea si altor modificari structurale adaptative , la nivelul articulatiilor de vecinatate .
Defectul functional poate beneficia de diferite metode de recuperare : mobilizari , intinderi , tonifiere musculara .
Modificarile anatomice sunt de doua feluri : 1- intrinseci -varul subtalar al piciorului
posterior
-varul piciorului anterior
-valgul antepiciorului
2- extrinseci -sunt secundare unor defecte
structurale
Modificarile structurale pot fi de tipul : - anteversie femurala
- retroversie femurala
- coxa vara sau valga
- varul sau valgul tibiei
- torsiunea tibiei
1. ORTEZELE IN MODIFICARILE ANATOMICE INTRINSECI
Pentru modificarile anatomice intrinseci , sunt doua categorii de orteze :
a)- pentru piciorul anterior
b)- pentru piciorul posterior
a)- ortezele pentru piciorul anterior
a ) Ortezele pentru piciorul anterior
La ortezarea piciorului anterior se foloseste o cochilie rigida , care se executa dupa mulaj . La aceasta se adauga inaltatorii antepiciorului , care au rolul de aduce antepiciorul pe sol .Deformarile pentru care sunt indindicate aceste tipuri de orteze sunt :
- varul antepiciorului
- flexia plantara a primei prize
- valgul antepiciorului
- Varul antepiciorului
-Se defineste ca o pozitie de inversie a antepiciorului in raport cu piciorul posterior , adica cu articulatia subtalara aflata in pozitie de neutralitate . In aceasta pozitie marginea mediana a piciorului , adica primul metatars , este mai inalta fata de marginea laterala a piciorului , fata de metatarsul cinci .In cazul acestei modificari anatomice , in timpul mersului , in prima faza pronatia se prelungeste excesiv in detrimentul supinatiei , astfel incat propulsia este impiedicata .Ca urmare apar tulburari morfo-functionale ale piciorului :
hipermobilitatea piciorului in faza de propulsie , cu potential crescut in producerea traumatismelor la acest nivel .
aplatizarea arcului longitudinal , halux valgus si keratoza .
hiperpronatia piciorului in prima faza a mersului , poate determina instabilitatea piciorului , cu propulsie deficitara , si cu risc crescut a metatarsalgiilor cronice, chiar cu aparitia fracturilor de stres .
creste solicitarea musculaturii tibiale , cu aparitia contracturilor compensatorii , si a tendinitelor cronice .
poate apare sindromul de sinus tarsian prin incarcerare laterala datorita pronatiei excesive.
Mai pot apare modificari de statica a gambei, rotatia interna a tibiei la nivelul genunchiului.In acest fel se solicita excesiv articulatia genunchiului , inclusiv rotula .De asemenea suprasolicitarea articulara se produce si la nivelul articulatiei coxo-femurale. In acest fel se explica aparitia precoce a modificarilor degenerative articulare la aceste nivele articulare de vecinatate .
Orteza in aceste cazuri va fi confectionata cu un inaltator medial al piciorului , pentru a impiedeca accentuarea valgului . In acest fel se reduce necesarul de pronatie excesiva. din timpul mersului , pentru ca inaltatorul medial aduce piciorul la sol in faza de sprijin. In plus incaltamintea va avea un toc special care este prelungit anterior pe partea interna a plantei (toc THOMAS) si va mai avea si un sustinator al arcului longitudinal medial cu pelota sub scafoid .Pentru copii este necesara o gheata speciala , inalta , cu toc lat , cu intarituri pe partea interna in dreptul calcaiului si a arcului longitudinal medial .
Valgul antepiciorului
Se defineste ca pozititia de eversie a antepiciorului in raport cu piciorul posterior cu articulatia subtalara in pozitie de neutralitate .Astfel marginea laterala a piciorului este mai inalta decat marginea mediala .Datorita acestei situatii , se produce suprasolicitarea capului primului metatars cu cresterea solicitarii tendoanelor flexorului halucelui .Sunt doua tipuri de valg al piciorului :
a)cand toate capetele metatarsienelor sunt in eversie
b)cand numai capul metatarsianului I este in eversie , celelalte sunt fie in pozitie neutrala , fie sunt in var.
Ca urmare a acestor situatii ,prima raza plantara este flectata plantar . Fixarea poate fi la randul ei : - sub celelalte metatarsiene , fixa .
- flexibila , putand fi miscata deasupra planului celorlalte metatarsiene.
- semirigida , putand fi miscata dorsal , dar nu peste planul celorlalte
metatarsiene.
Cea mai frecventa situatie ,este prima , adica cea cu toate capetele metatarsienelor in eversie .Valgul piciorului se poate asocia cu piciorul cav .(scobit)
Acest tip de deformitate anatomica , are consecinte in faza medie de sprijin , cu
tulburarea biomecanicii articulare in timpul mersului .
Supinatie excesiva si precoce
Scaderea capacitatii piciorului de a amortiza socurile din timpul mersului
Instabilitate laterala a piciorului (entorse frecvente)
Picior rigid (frecvent apar fracturi de stres)
Suprasolicitare a tendoanelor peronierilor (tendinite cronice)
Ortezarea se face prin inaltator lateral al antepiciorului , care aduce solul la planta si reduce supinatia excesiva in articulatia subtalara .Aceasta tehnica are doua etape :
a) - aplicarea unui inaltator lateral corectand 60-70%din deformarea
existenta , si reevaluarea peste o saptamana
b) - apoi se aplica un inaltator lateral pentru piciorul posterior in valg la mai putin de 4grade , asa incat calcaneul sa poata fi mobilizat pasiv 4 grade in eversie din pozitia de neutralitate subtalara .Incaltamintea va fi adaptata astfel incat presiunile sa fie distribuite in mod egal la nivelul piciorului ,pentru a asigura echilibrul antero-posterior al piciorului ,si pentru a reduce presiunea si instalarea metatarsalgiilor cronice la nivelul articulatiilor metatarsofalangiene .Se va confectiona o gheata cu caramb inalt , cu varful patrat , cu pelota de protectie la capatul metatarsienelor , o talpa interna moale si sustinatori ale arcurilor longitudinale mediale si laterale .
Este tipul de deformare intalnita la balerini . Pentru acestia se foloseste un inaltator anterior al piciorului , sub articulatiile 2-5 ,metatarsofalangiene .
Daca deformarea este flexibila se vor cauta punctele de suprasolicitare ale primei raze a piciorului , adica a articulatiilor metatarsofalangine , moment in care vom recomanda un inaltator medial al acestora .
b) Ortezele piciorului posterior
Aceste orteze au urmatoarele indicatii :
Varul piciorului posterior
Valgul piciorului posterior
Piciorul echin
Pentru prtezarea piciorului posterior se folosesc cochiile rigide , executate dupa mulaj , la care se adauga inaltatorii piciorului posterior , cu rol de a modifica pozitia articulatiei subtalare .Rolul ortezelor piciorului posterior este de a facilita faza de atac cu talonul si sprijin mediu , in mers .
Varul piciorului posterior
Este definit ca suma varului subtalar si a varului tibial .Cand articulatia subtalara este in pozitie neutra , calcaneul se afla in inversie de 3-4 grade . Valorile care depasesc aceste limite determina eversie sau pronatie excesiva in timpul mersului , si anume dupa faza de atac la sol , cand marginea mediala a calcaiului atinge solul .Ca urmare a acestor modificari anatomice , se produc urmatoarele tulburari biomecanice la acest nivel :
a) reducerea stabilitatii articulatiei mediotarsiene , care este necesara la propulsie . De asemenea creste forta de forfecare la nivelul antepiciorului si solicitarea tesuturilor moi periarticulare .
b) rotatia interna a intregului membru inferior (atat tibia cat si femurul).Astfel cresc solicitarile in articulatiile sacroiliace si la nivelul coloanei lombare , in rotatie .
Ortezarea se face prin cochilie rigida dupa ,mulaj , cu adaugarea unui inaltator lateral al piciorului posterior .Inaltatorul se aplica numai daca calcaneul este suficient de mobil , avand gradele minime admise (4grade de mobilitate).Acest inaltator lateral se numeste inaltator in valg .Incaltamintea pe care se monteaza acest tip de orteza este cea cu caramb inalt (gheata), cu marginea mediala intarita ,si cu toc cu extensie laterala (toc Thomas inversat ) .De asemenea este utila si montarea unui sustinator al arcului medial longitudinal .Acest tip de orteza se aseamana cu ghetele alergatorilor , pentru ca asigura o propulsie eficienta .
Valgul piciorului posterior
Este o deformare rara , fiind de obicei compensatorie pentru varul antepiciorului .In acest tip de deformare , calcaneul se afla in eversie cand articulatia subtalara este in pozitie neutra .Compensarea se face de obicei prin pronatia piciorului posterior .
Pentru aceste deformari orteza rigida executata dupa mulaj , are montat un inaltator medial al piciorului posterior , care aduce calcaneul cat mai aproape de pozitia neutra , asigurand pronatia normala a piciorului in faza de atac cu talonul . Acest tip de inaltator se numeste inaltator de var , si nu poate sa depaseasca maximul de 5-6 grade .
Piciorul echin al adultului
Este definit ca limitarea dorsiflexiei articulatiei talocrurale , si are drept consecinta deficitul fazelor de sprijin mediu si propulsie .In cazul unui picior echin usor ,mersul este normal ,deci nu este nici un simptom care sa tradeze deficitul .Simptomele apar numai la alergari pe distante mari .Cauzele acestei deformari sunt :
a)-congenitale
b)- secundare unei imobilizari prelungite , care duce la scurtarea muschiului
gastrocnemian si la imobilitatea articulatiei talocrurale .
Pentru a putea compensa acest deficit , apar tulburari de mers :
exagerarea pronatiei cu facilitarea dorsiflexiei
mersul pe degete , fara a aplica planta pe sol
hiperextensia genunchiului pentru aputea pune toata planta pe sol .
Ortezarea in aceasta deformare se face pe cochilie rigida cu montaj de inaltator al calcaiului , si eventual asociata cu intinderea muschilor gastrocnemieni, prin metode chirurgicale . Inaltatorul va avea o inaltime variabila, in functie de gradul de dorsiflexie a articulatiei talocrurale , si poate fi purtat in interiorul incaltamintei .Corect este ca sa se monteze un inaltator si in interiorul pantofului piciorului sanatos , pentru a nu fi diferente de lungime intre cele doua membre inferioare .Incaltamintea va fi cu caramb inalt , gheata , cu deschidere larga pentru a fi usor incaltata.De asemenea este necesar sa sustina si arcul longitudinal medial al piciorului, si chiar sa se monteze o perna de protectie a piciorului anterior , montata in exterior pe talpa .
Mai sunt si alte situatii in care este necesara montarea de inaltatoare ale calcaiului .
Acestea sunt :1 - diferentele de lungime ale membrelor inferioare :a-structurale
b-functionale
2- tendinitele ahiliane in faza acuta
1.Diferentele de lungime ale membrelor inferioare
Aceste diferente de lungime pot fi structurale sau functionale .Numai diferentele structurale se pot corecta cu inaltatori calcaneeni . Cele functionale nu pot fi corectate prin inaltatori calcaneeni , deoarece pot fi agravate tulburarile existente .
Daca diferentele sunt mai mari de 2,5cm , inaltatoarele vor acoperi intreaga planta ,
si se vor monta in exteriorul pantofului .
2.Tendinita ahiliana acuta
Este frecvent intalnita la balerini , iar diminuarea solicitarii tendonului ahilian se va face folosind un inaltator calcaneean de 0,6-1cm , montat in interiorul pantofului , la care se mai adauga bandajarea speciala a tendonului .
In afara de modificarile anatomice descrise , mai sunt si combinatii ale acestora . Cele mai frecvente sunt : - varul piciorului anterior si posterior : piciorul pronat
- valgul piciorului anterior si posterior : piciorul supinat
Ca modalitate de corectie , se respecta aceleasi principii ca si in cazul modificarilor separate .
2.OTRZELE IN MODIFICARILE ANATOMICE EXTRINSECI
Modificarile anatomice extrinseci sunt : - a).Coxa valga - genu varum
- b).Coxa vara - genu valgum
- c). Torsiunea femurala
- d). Obezitatea
a).Coxa valga - genu varum este o deformare in plan frontal , cu un unghi intre epifiza femurala si colul femural mai mare de 125-135 grade , cat este normal .Compensator , genunchiul sufera o deformare in var .In timpul mersului , la faza de atac cu talonul , calcaneul este in supinatie excesiva , iar articulatia subtalara se afla in pronatie , pentru a aduce calcaneul in pozitie neutra .
b).Coxa vara - genu valgum este o deformare tot in plan frontal , dar in aceasta , unghiul dintre epifiza femurului si colul femural , este mai mic decat valorile normale (125-135 grade).Compensator genunchiul se va deforma in valg .
c).Torsiunea femurala este odeformare in plan transversal .Normal unghiul de torsiune este de 12 grade .Un unghi mai mare de 12 grade , determina anteversia femurului , iar un unghi mai mic decat 12 grade , determina retroversia femurului . Ambele tipuri de deformare prin torsiune a femurului , sunt insotite de compensare la nivelul articulatiilor subiacente , genunchi si glezna .Anteversia femurului antreneaza pronatie subtalara excesiva , datorita cresterii fortelor mediale la nivelul soldului si genunchiului .Compensarea in aceasta situatie se face prin rotatia laterala a tibiei , cu accentuarea pronatiei piciorului .Retroversia determina cresterea fortelor laterale la nivelul soldului si a genunchiului , antrenand abductia piciorului , cu suprasolicitarea arcului longitudinal lateral .Datorita acestor modificari , in faza de sprijin mediu si de propulsie , piciorul este supus unei pronatii excesive .
d).Obezitatea , poate fi considerata un defect anatomic extrinsec al piciorului , pentru ca modifica centrul de greutate a organismului , care cade pe suprafata dintre cele doua plante ,avand o actiune pronatorie asupra piciorului .
In toate modificarile anatomice extrinseci descrise , practic nu se pot realiza orteze .Se poate corecta deformarea prin metode ortopedico-chirurgicale , iar modificarile de statica secundare ale articulatiilor subiacente ( deformarile anatomice) ,pot beneficia de ortezare ,dupa metodele care au fost descrise la capitolul respectiv .Obezitatea necesita o atentie speciala .Se va face un consult interdisciplinar (endocrin ,metabolic , nutritionist), pentu a stabili daca exista cauze organice determinante ale obezitatii , si a putea gasi cele mai fiziologice metode de a reduce greutatea corporala pana la limitele normalului , sau macar foarte aproape de acesta .
ORTEZELE PENTRU GLEZNA - PICIOR
Acest tip de orteze sunt alcatuite dintr-o parte gambiera si una podala , unite intre ele printr-o articulatie .In functie de felul acestei articulatii sunt doua tipuri de orteze :
a).orteze rigide (adica fixe ,confectionate de obicei din materiale plastice)
b).orteze mobile (din metal)
Asa cum am precizat , ortezele pentru glezna -picior , au doua parti:-podala
-gambiera
Partea podala este de obicei , preformata.Se poate insa realiza si dupa mulaj , fiind practic o orteza de picior .De aceea este obligatoriu sa aiba sustinatoare pentru capetele metatarsienelor si a arcurilor longitudinale .
Partea gambiera poate avea un design variabil .Ea se articuleaza de gamba cu niste benzi speciale .
Ortezele pentru glezna - picior , au indicatie atat in afectiunile gleznei si piciorului , cat si in afectiunile genunchiului .
Rolul in afectiunile complexului glezna - picior
1.-Imbunatatirea stabilitatii complexului glezna picior in faza de sprijin
2.-Ridicarea degetelor de pe sol in faza de balans
3.-Reducerea dezechilibrelor musculare de la nivelul gleznei si genun-
chiului prin suprimarea activitatii musculaturii spastice , si prin facilita-
rea musculaturii hipotone sau nefunctionale .
4.-Ameliorarea durerii prin reducerea incarcarii si limitarea mobilitatii
5.-Prevenirea sau corectarea deformarilor gleznei sau genunchiului .
6.-Imobilizarea membrului inferior in anumite afectiuni care necesita
repaosul articular pentru o vindecare fara sechele .
7.-Facilitarea mobilizarii pentru respectarea unor anume scheme de
miscare in vederea unei bune recuperari , dupa traumatismele care au
necesitat tratament ortopedic , sau ortopedico-chirurgical.
8.-Imbunatatirea timpului de mers , cu consum energetic cat mai redus.
Rolul in instabilitatea genunchiului :
1.-Controlul flexiei plantare a gleznei , cu limitarea ei .O flexie plantara
exagerata va imprima marirea gradului de extensie asupra genunchiului
cu reducerea stabilitatii antero-posterioare , asa cum se intampla in
hipotonia cvadricepsului .
2.-Controlul flexiei dorsale a gleznei , cu limitarea ei .O flexie exagerata
a gleznei va antrena un grad mai mare a flexiei genunchiului , si va
impiedeca dezvoltarea unui genu-recurvatum , sau accentuarea unuia
existent deja .
a.- Ortezele fixe
Sunt confectionate din materiale plastice , usoare , si au multiple variante , adaptate diferitelor afectiuni ce asociaza diferite defecte anatomice , si care au ca scop corectarea acestora , modificarea punctelor de sprijin , sau a axelor functionale ale piciorului si gleznei .
Indicatiile acestor tip de orteze , sunt :
- deformarile rotationale mobile sau fixate ale complexului glezna -picior .
- contracturile piciorului in flexie plantara
- diferite deficite motorii ale piciorului
- instabilitatea de genunchi laterala sau antero-posterioara - genu recurvatum,
hipotonia de cvadriceps , sau hipotonia musculaturii posterioare a gambei .
- spasticitatea musculaturii membrului inferior de toate gradele .
Aceste orteze pot fi adaptate in toate tipurile de incaltaminte, care sa fie dotata cu tocuri de aceeasi inaltime , sa fie bine inchisa , astfel incat socul mecanic sa fie acelasi atat pentru glezna cat si pentru picior .
Sunt cinci tipuri de orteze fixe :1.- orteza posterioara simpla
2.- orteza cu bordura
3.- orteza spirala
4.- orteza hemispirala
5.- orteza de reducere a spasticitatii flexorilor
plantari
1. Orteza posterioara simpla
Este indicata pentru a corecta deficitul motor al musculaturii flexorilor dorsali ai piciorului .Acest tip de orteza are o parte care acopera gamba inferior , in spatele maleolelor .Ea nu asigura stabilitatea latero-mediala a gleznei , decat intr-o foarte mica masura .Daca urmarim si acest deziderat , vom confectiona o orteza posterioara rigida , dar cu partea de la nivelul maleolelor mai lata .In acest fel vor fi impiedecate
toate miscarile de la nivelul gleznei : flexia dorsala si plantara , eversia si inversia .
2. Orteza cu bordura
Este asemanatoare cu orteza posterioara simpla , dar are in plus extensii ale partii gambiere pentru a controla valgul si varul piciorului . In cazul in care exista un deficit al musculaturii lojei anterioare a gambei (fie de cauza centrala , fie de cauza periferica), cu tendinta marcata de inversie a gleznei , va fi nevoie de o orteza care sa controleze flexia dorsala si miscarile de lateralitate ,(inversia si eversia ).Acest deziderat va fi realizat printr-o orteza cu o parte gambiera rigida si cu o extensie laterala .
3. Orteza spirala
Si acest tip de orteza este asemanator cu orteza posterioara simpla , numai ca are partea gambiera care pleaca dinspre maleola tibiala , apoi se continua posterior pe gamba , apoi se extinde anterior , terminandu-se in partea superioara si laterala a gambei , unde este fixata si banda adeziva .Se permite rotatia in plan transversal cu controlul flexiei dorsale si plantare , eversiei si inversiei gleznei. Este utilizata in parezele flasce ale musculaturii antero-laterale si posterioare a gambei.
4. Orteza hemispirala
Este o orteza sub forma de spirala , care incepe din partea distala a gambei , din dreptul maleolei externe peroniere , apoi se continua posterior pe gamba , si se termina in partea superioara , pe partea mediala a tibiei, unde este plasata si banda adeziva . Aceasta orteza controleaza varusul echin , mai eficient decat orteza spirala .
5. Orteza de reducere a spasticitatii flexorilor plantari
Este o orteza folosita in cazul pacientilor cu hemipareza spastica . Are rolul de a mentine fixa articulatia subtalara , in pozitie neutra .Are o parte podala lata cu extensie pana la degete , cu prelungiri la nivelul gleznei , lateral si medial , toate cu o structura foarte rigida.
Toate tipurile de orteze rigide descrise ,sunt prefabricate , si sunt folosite numai pentru deficite temporare . Pot fi prevazute si cu o parte anterioara , care sa acopere si fata anterioara a gambei .Daca deficitul este sever sau permanent , ortezele fixe
se executa dupa mulaje gamba-picior , nefiind utilizate cele prefabricate ..
b. Ortezele mobile
Sunt ortezele care permit articulatiilor gleznei mobilizarea in flexie dorsala sau plantarain limita unghiurilor fiziologice ,cu ajutorul arcurilor si stopurilor , deci se realizeaza o miscare asistata . Acest tip de orteze sunt formate din doua tije gambiere , montate pe o gheata ortopedica , articulate la nivelul gleznei .In acest mod se pot realiza urmatoarele tipuri de miscari :
- miscarea libera a gleznei
- limitarea flexiei plantare si dorsale a gleznei
- franarea miscarii la atingerea unui anumit arc de miscare
- asistarea dorsiflexiei si a flexiei plantare
Fata de calitatile enumerate mai sus , se mai poate corecta valgul sau varul , prin montarea unor curele medial sau lateral . Montareacurelei medial cu inconjurarea gleznei lateral , legandu-se de stalpul lateral ,corecteaza valgul ,iar cea atasata lateral legandu-se de stalpul medial corecteaza varul.Exista un model de astfel de orteza , numit modelul Klenzac , care are dorsiflexie asistata . Si acest tip de orteza are indirect control asupra genunchiului in faza de sprijin , cand limitarea flexiei plantare ,faciliteaza flexia genunchiului , iar limitarea flexiei dorsale , faciliteaza extensia genunchiului .
Indicatiile ortezelor dinamice (mobile) :
- protejarea structurilor moi periarticulare de la nivelul articulatiei gleznei
- protejarea articulatiei gleznei in afectiunile neurologice care au deficit motor
a musculaturii distale a gleznei , sau a musculaturii gambei .
In prima situatie , este vorba de : sechelele dupa entorsele gleznei , tendinite , fasceite . In a doua situatie , este vorba despre sechelele unor boli neurologice centrale sau periferice : sechelele poliomielitei , sechelele dupa accidentele vasculare centrale - pareza flasca sau spastica .
ORTEZELE GENUNCHI - GLEZNA - PICIOR
Pentru a fi asigurat un mers normal , unghiul util de flexie al genunchiului este de 60 grade .In faza de atac cu talonul , genunchiul se afla in flexie de 15 grade , in propulsie are 40 grade flexie , iar balansul incepe de la flexia de 60 de grade , moment in care piciorul se desprinde complet de pe sol .
In cazul confectionarii unei astfel de orteze , trebuie sa avem bine precizate elementele de biomecanica a genunchiului .Articulatia genunchiului este o articulatie condiliana , care permite genunchiului miscari in jurul a doua axe :
- un ax transversal care trece prin condilii femurali
- un ax vertical care trece prin spina tibiei
- In jurul axului transversal se fac flexia si extensia . Flexia activa are o amplitudine
130 grade , iar cea pasiva 150 grade .Datorita formei condililor , flexia se insoteste de o rotatie mediala a tibiei , iar extensia de rotatie laterala .In flexie condilii ruleaza dinainte inapoi si aluneca dinapoi inainte , meniscurile se deplaseaza dinainte inapoi , iar coarnele lor se apropie . In semiflexie ligamentele incrucisate se relaxeaza , iar in flexia completa se intind .In extensie condilii ruleaza dinapoi inainte si aluneca dinainte inapoi , iar meniscurile se deplaseaza anterior . Ligamentele laterale se tensioneaza , la fel si cele incrucisate .
- In jurul axului vertical se face rotatia activa ,din flexie si extensie , si nu depaseste 15 grade .Pasiv poate ajunge la 40 de grade .
Muschii care realizeaza aceste miscari ale articulatiei sunt :
- muschii flexori
- muschii extensori
Muschii flexori ai articulatiei genunchiului sunt :- m.biceps femural
- m.semimembranos
- m. semitendinos
- m. gemen extern
- m. popliteu
- m.plantar subtire
- m.drept intern
- m.croitor
Muschii extensori ai articulatiei genunchiului sunt:
- m.vast intern
- m.drept femural
- m.tensor fasciei lata
1. Ortezele standard genunchi-glezna-picior , sunt confectionate dupa modelul ortezelor mobile glezna genunchi : o gheata ortopedica , doua tije gambiere - una laterala si alta mediala , fixate in partea superioara a gambei . Apoi se articuleaza la nivelul genunchiului cu alte doua tije crurale , una mediala si alta laterala , fixate printr-o banda circulara in partea superioara a coapsei , la aproximativ 4cm. sub tuberozitatea ischiatica.
Articularea de la nivelul genunchiului poate fi cu o singura axa , cu fixare (incuietoare) posterioara sau policentrica .Datorita acestor tipuri de articulari , sunt permise in articulatia genunchiului ortezat mai multe tipuri de miscari :
- miscarea libera , indicata in instabilitatea mediolaterala a genunchiului sau in
genu recurvatum ; se confera o forta suficienta extensorilor genunchiului
pentru stabilizarea membrului inferior .
- limitarea miscarilor sau chiar suprimarea lor(inlacatarea), cand exista hipotonia muschilor extensori ; acest lucru este posibil prin fixarea articularii de la nivelul genunchiului cu un mecanism special , care fixeaza articulatia in pozitie de extensie ; deasupra si dedesubtul rotulei sunt curele de fixare .
-fixarea flexiei sau extensiei pentru anumite unghiuri de miscare.
Indicatiile acestor tipuri de orteze sunt :
-deformarile primare ale genunchiului cu repercusiuni asupra gleznei si picio-
rului .
-genu recurvatum peste 25 de grade .
-instabilitate anterioara a genunchiului
-contracturi severe in flexie
2.Ortezele modificate genunchi-glezna - picior , sunt formate din plastic laminat , au componentele din orteza standard glezna genunchi , in plus sunt prevazute cu o parte crurala intarita suprarotulian .Partea pentru picior ,este o placa simpla sau o orteza de picior care poate fi purtata in diferite tipuri de incaltaminte .
Ortezele din plastic laminat supracondilene sunt indicate pacientilor cu hipotonii ale musculaturii coapsei si gambei dar cu musculatura extensoare a soldului buna , cu extensia genunchiului posibila, fara spasticitate . Acest tip de orteza este indicat in :
- piciorul echin
- genu recurvatum
3. Ortezele genunchi - glezna- picior cu sustinere plantara . Sunt un tip de orteze care degreveaza gamba de greutatea corpului , crutand mecanic extremitatea distala a membrului inferior , asigurand in acelasi timp un mers confortabil .
Indicatiile acestui tip de orteze :
- toate fracturile extremitatilor distale ale piciorului ( tibie,
peroneu , calcaneu , metatarsiene ) unde este necesara imo-
bilizarea gleznei
- orice patologie care necesita protejarea piciorului sau a
gleznei
- ulceratii neuropatice ale calcaiului sau piciorului
- deformari rotationale severe ale gleznei sau a piciorului
- artropatii periferice tip Charcot
- dureri de diferite cauze in timpul mersului
ORTEZELE DEGENUNCHI
Patologia posttraumatica a genunchiului este foarte variata , si necesita intotdeauna un sistem de imobilizare .Leziunile posttraumatice de la nivelul articulatiei genunchiului sunt urmatoarele: 1.- luxatiile traumatice ale rotulei
2.- luxatiile traumatice ale genunchiului : - anterioare
- posterioare
- laterale
- totale
3.- luxatia tibio-peroniera superioara
4.-leziunile recente ale ligamentelor genunchiului
Ortezele de genunchi sunt indicate in :A) - leziunile aparatului capsulo- ligamentar
B - in tulburarile de statica in plan frontal
sau sagital
A.Ortezele pentru leziunile aparatului capsulo-ligamentar
Aceste orteze sunt folosite in leziunile aparatului capsulo-ligamentar al genunchiului care au fost tratate chirurgical sau conservator , si au un rol foarte important .Sunt mai multe tipuri de orteze , care sunt clasificate dupa durata si scopul pentru care le utilizam .
Astfel sunt: a. - Orteze profilactice
b. - Orteze de recuperare
c. - Orteze functionale
d. - Orteze de tranzitie
a.- Ortezele profilactice
- Au scopul de a preveni sau reduce severitatea leziunilor ligamentare ale genunchiului
- Sunt indicate in protejarea ligamentului colateral medial al genunchiului , suprasolicitat in valgul genunchiului
-Pot preveni leziunile ligamentelor incrucisate anterior si posterior ,secundare valgului .
b.- Ortezele de recuperare
- Au ca scop protejarea articulara si controlul genunchiului traumatizat , cu sau fara tratament chirurgical .
- Asigura stabilitatea latero-mediala a genunchiului si permit controlul miscarilor de flexie -extensie , fiind de fapt un compromis intre imobilizare si mobilizare completa .
- Sunt indicate odata cu purtarea carjelor , practic este vorba despre incarcarea partiala a membrului inferior .
- Dupa reconstructia ligamentului incrucisat anterior , indiferent de tehnica chirurgicala folosita , este indicata orteza care permite o flexie mai mica cu 15-20 grade si o extensie mai mica cu 10-20 grade fata de mobilitatea actuala .
- Dupa reconstructia ligamentului colateral medial se va folosi o orteza permanenta , care sa permita o flexie progresiva , de la 45 la 90 grade , in functie de severitatea leziunii
Orteza va fi purtata pana la recuperarea completa a genunchiului , adica pana cand genunchiul va fi stabil si va fi functional fara durere .
- Dupa reconstructia ligamentului colateral , indicatiile de ortezare sunt aceleasi , numai ca timpul necesar recuperarii este mai mare decat in cazul anterior .
c.- Ortezele functionale
- Au indicatie in asistarea miscarilor genunchiului tratat ortopedico-chirurgical , pentru protejare , in timpul activitatilor fizice intense .
- Sunt indicate a fi purtate in primul an dupa tratamentul ortopedico-chirurgical al genunchiului .
d.- Ortezele de tranzitie
- Sunt utilizate postoperator , intre ortezarea de recuperare si cea functionala .Ele sunt astfel concepute incat sa se poata modifica in functie de evolutia pacientului .
B. Ortezele pentru modificarea aliniamentului genunchiului
In aceste situatii sunt orteze pentru modificarea aliniamentului in
1. plan frontal
2. plan sagital
1 .Modificarea aliniamentului in plan frontal
Sunt doua situatii - genu valgum
- genu varum
Pentru corectia genu valgum , este necesara o orteza care sa orienteze forta spre lateral , deziderat care se obtine prin adaptare particulara a ortezei de genunchi , portiunea mediala se extinde proximal si se adauga o curea de protectie a valgului , prinzandu-se de stalpul lateral .
Pentru corectia genu varum , portiunea laterala a ortezei se extinde proximal cu o curea de protectie care se prinde pe partea mediala a ortezei .
Modificarea aliniamentului in plan sagital
de protectie care se prinde pe partea mediala a ortezei .
1. Modificarea aliniamentului in plan sagital
Se poate realiza folosind trei metode - articulatii
- inlacatare
- benzi anterioare " knee cap"
Articulatiile - limiteaza miscarile in plan latero-medial si miscarea de hiperextensie cu o flexie normala .
Inlacatarea blocheaza toate miscarile genunchiului asigurand stabilitate in faza de sprijin .
ORTEZELE SOLD-GENUNCHI - GLEZNA-PICIOR
Este modelul de orteza care are la baza orteza : genunchi-glezna-picior , la care se adauga o articulatie pentru sold si o banda adeziva pelviana , cuprinzand bazinul lateral intre creasta iliaca si marele trohanter , iar posterior la nivelul sacrului .Rolul benzii pelvine este putin controversat , deoarece au fost studii care au aratat ca reduce miscarea coloanei lombare in timpul mersului , facand mersul putin mai greoi , cu consum energeric mai mare .La bolnavii hemiplegici , aceasta banda pelvina , amelioreaza echilibrul in ortostatism , mai ales in cazul hemiplegiilor spastice .Sunt orteze sold-genunchi-glezna-picior si bilaterale , imaginate pentru bolnavii paraplegici .
REGULI de respectat in cazul purtarii unei orteze a membrului inferior
- Se va purta numai cu incaltaminte.
- Se pune intai orteza , apoi incaltamintea , folosind un incaltator.
- Orteza se va purta peste un ciorap de bumbac , foarte bine intins .
- Igiena membrului inferior cu orteza va fi foarte riguroasa .Zilnic se va spala cu apa si sapun , cu insistenta intre degete , si se va usca foarte bine tegumentul .
- Incaltamintea va fi cu tocurile de aceeasi inaltime , pentru a nu solicita genunchiul si coloana lombara . In nici un caz tocul nu va depasi 2cm.Nu se vor utiliza papucii sau sandalele , care nu confera o stabilitate buna .
- Pacientul trebuie sa-si verifice tegumentele zilnic, sa surprinda eventualele presiuni echimoze, flictene .In momentul punerii unei orteze apare o usoara roseata locala , care dispare in maxim 15minute . Daca nu se intampla asa , orteza va trebui ajustata .
- Persoanele diabetice sau cele cu tulburari senzitive tegumentare , vor fi atent urmarite , pentru ca sunt predispuse la leziuni tegumentare .
- Dupa ortostatism prelungit pot apare edeme , atunci se indeparteaza orteza , se pune membrul inferior in pozitie decliva , pana la remiterea edemelor .
- Periodic ortezele , mai ales la copii care sunt in perioada de crestere , se vor modifica si se vor schimba mai des .
- Orteza se va spala cu spirt sau cu apa si sapun lichid , se va usca , se va pudra cu talc
Nu se va scufunda in apa .
