Instalatia radiografica

Instalatia radiografica

1 Instalatia radiografica

Instalarea unui aparat radiografic (fig. 43 si 44) se face in mod normal in camere izolate. Se deosebesc:

- zona de control: o camera radiografica este considerata indiferent de marimea sa drept zona de control si va fi numita in acest fel. In caz contrar intervalul de 1,5 metri in jurul emitatorului de raze radiografice este considerat zona de control.

Aceasta zona trebuie sa fie remarcata in timpul functionarii aparaturii sau in timpul pregatirii pentru consultatii sau cel putin sa fie expuse inscriptii citete cum ar fi: "Intrarea interzisa - Radiografiere". In zona de control persoanele care isi petrec mult timp aici, mai ales in timpul functionarii aparatului, pot avea pe an o doza corporala de sulf mai mare in expunerea intregului corp. Persoanele care lucreaza aici trebuie sa respecte regulile de protectie in conformitate cu legislatia radiografica; de exemplu sa poarte imbracaminte de protectie si dozimetre pentru persoane, sa efectueze controale medicale anuale.

Fara filtru si diafragma de plumb nu este voie sa se execute radiografii. Dimensiunea portiunii radiate (6 cm) se poate controla cu "filmul Ropak" (care se gaseste in locurile cu dozimetrele pentru raze).

Actualmente camera video intra-orala (fig. 45), este deja un instrument indispensabil oricarui cabinet de tinuta. Este la fel de usoara si ergonomica ca o oglinda obisnuita si de obicei revolutioneaza orice aspect al comunicarii profesionale. Are:

conectare plug and play cu computerul (1EEE-1394/Fire Wire);

captura in serie;

stabilizare automata a imaginii;

captura digitala incorporata;

portabila;

Sony 1/4 CCD;

un singur obiect multifunctional.

Fig. 43. Aparat radiografic dentar cu temporizare, placa de perete si pantograf de pozitionare.

Fig. 44. Aparat radiografic intra-oral de ultima generatie cu temporizare, placa de perete, pantograf de pozitionare cu extensie de 0,8 m.

Fig. 45

2 Protectia pacientului fata de radiatii

Pacientul va fi intrebat daca a facut un tratament cu radiatii sau o consultatie nucleara medicala, daca a facut radiografii, mai ales in zona maxilo-faciala, pe parcursul ultimului an. Pacientele de sex feminin la varsta corespunzatoare trebuie intrebate despre o eventuala sarcina. O pacienta gravida trebuie supusa radiografierii doar daca este neaparat necesar si numai dupa ce s-au dublat conditiile de protectie. Noi radiografii sunt necesare daca :

- radiografiile precedente nu pot fi primite in timp util ;

- pentru un diagnostic medical acut pentru care radiografiile precedente nu mai sunt actuale sau prea vechi ;

- cauza s-a modificat;

- calitatea celor precedente lasa de dorit.

Protectia poate fi un scut pentru radiatii, majoritatea expertilor recomandand un sort cu strat de plumb de 0,4 mm. Acest sort trebuie sa stea foarte aproape de gatul pacientului. Pentru inregistrari extra-orale este necesara o protectie cu plumb care sa acopere si spatele. La radiografii ale craniului din lateral si ale articulatiei maxilarului ca si la cele ale jumatatilor inferioare ale maxilarului trebuie ca partea corpului expusa sa fie acoperita de sort.

Sortul contine un strat de plumb imbracat in material plastic. Dupa fiecare folosire trebuie ca sortul sa fie atarnat cu grija pe un cuier bine ancorat sau pe un umeras special. Nu se pune sortul pe obiecte cu margini taioase, nu se arunca la intamplare (stratul de plumb, se poate fisura).

Pentru a evita refacerea radiografiei si in acest fel radierea inutila, trebuie ca imaginile sa fie facute cu grija, dezvoltate, fixate, introduse in apa si arhivate.

Analizele digitale (conduse de calculator) ale inregistrarilor radiografice sunt utilizate in tehnicile moderne de investigare.

Protectia fata de radiatii in stomatologie

Daca se respecta protectia prescrisa fata de radiatii, atunci in radiologia dentara expunerea la radiatii este mult mai mica comparativ cu cea din alte domenii. Personalul cabinetului este pus in pericol numai in apropierea radiatiilor divergente. In cadrul radiografiilor dentare tiroida este considerata drept organ critic somatic. Pentru protectia acesteia trebuie ca sortul captusit cu plumb sa fie bine lipit de gatul pacientului.

Legislatia radiografica

Radiografiile pot fi realizate doar de persoane cu pregatire special autorizate. La livrarea unei instalatii de radiografiere trebuie neaparat sa se tina cont de existenta tuturor aprobarilor si actelor necesare (aprobare de constructie, instructiuni de folosire, dovada functionarii, aprobarea de functionare). Inainte de instalare si dupa fiecare modificare functionala trebuie sa se faca o examinare tehnica a instalatiilor.

Medicul stomatolog trebuie sa instruiasca personalul din cabinetul sau asupra metodelor de lucru, posibile pericole si masuri de protectie ce trebuiesc luate ca si asupra legislatiei radiologice. Instructajul trebuie efectuat la fiecare jumatate de an. Fisele de protectie semnate de personal trebuie pastrate cinci ani si prezentate autoritatilor la cerere. Legislatia trebuie tinuta la vedere in cabinet.

La consultatiile radiologice trebuie sa se specifice: data, felul consultatiei, zona cercetata precum si datele in urma carora se hotaraste nivelul radiatiilor folosite. Pentru ca in practica stomatologica se lucreaza de obicei cu aparate reglate fix este suficient sa se precizeze data si dintele cercetat si sa se arhiveze filmul. Persoanele feminine la varsta la care pot avea copii trebuie intrebate despre o eventuala sarcina.

Radiografiile si fisele trebuie pastrate zece ani dupa ultima consultatie. Daca se desfiinteaza cabinetul, autoritatile pot cere ca aceste arhive sa fie depuse intr-un loc prestabilit, si trebuie sa se pastreze relatia confidentiala medic-pacient. Pacientul poate sa solicite o copie, sau date din aceste notite. Originalul filmului radiografic ramane in posesia medicului. Duplicate pot fi facute la cerere si pe costul pacientilor. Radiografiile pot fi predate altui stomatolog doar dupa acordul pacientului. Cererile sau imprumuturile aparatelor trebuie documentate in scris.

3 Incidente la radiografii:

Accidentul este un incident care poate reprezenta pentru una sau mai multe persoane, o radiere nedorita si necontrolata(printr-o defectiune tehnica a aparatului sau prin incidente in timpul radiografierii) .Accidentele trebuie aduse imediat la cunostinta autoritatilor de catre membrii cabinetului.

Pentru a diminua riscul de anamneza trebuie ca pacientul sa fie intrebat de labilitatea circulatiei. Dupa interventie pacientul trebuie sa se ridice incet din scaun; asistenta il va insoti in sala de radiologie si il va urmari cu atentie in timpul efectuarii radiografiei (prin geamul de sticla plumbuita; mai ales in cazul celor accidentati, in varsta, etc.).

Pericolele apar daca la pacient se utilizeaza aparatul de radiografie panoramic pe un scaun reglabil prevazut cu tetiera demontabila.

4 Depozitarea filmelor radiologice si a substantelor chimice

Depozitarea filmelor se face la racoare (10 pana la 20 C) in mediu uscat (cca. 50% umiditatea aerului), protejate de raze (casete de plumb, sertar plumbuit), de gaze si aburi (formalina, amoniac, H₂O₂ s.a.m.d.). Se va verifica data expirarii. Trebuie sa se tina cont de faptul ca filmele de radiografie nu trebuie depozitate mai mult de 6 luni.

Substantele chimice se depoziteaza la racoare, in mediu uscat si intunecat urmarindu-se data expirarii. Temperatura indicata trebuie strict respectata.

5 Protectia fata de infectii la radiografie

Radiografiile in practica stomatologica se fac in 80% din cazuri intra-oral. Filmele sunt contaminate in gura pacientului cu micro-organisme, germenii pot ajunge pe film, de aici prin instalatia de developare sau prin filmul gata developat, parasesc zona de control de unde pot ajunge in sala de consultatie.

Cercetarile microbiologice ale mediului din jurul salii de radiografie, a aparatelor, ale personalului de la radiografie s.a.m.d. arata un inalt grad de contaminare cu numerosi germeni patogeni. Un film dentar gata developat (de 3 4 cm) poate avea si pana la 1500 de germeni patogeni pe suprafata sa.

Pentru a intrerupe lantul infectiei, trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: sala de radiografie are o chiuveta (ca si cea pentru sala de consultatii), cu 2 dispozitive, unul cu sapun si unul cu dezinfectant pentru maini, prosoape de hartie de unica folosinta intr-un dispozitiv inchis, si o pubela.

Contactul degetelor cu cavitatea bucala a pacientului trebuie evitat pe cat posibil, prin suporturi pentru film, care in afara de avantaje igienice au si avantaje tehnice.

Filmul iluminat va fi dezinfectat inca in ambalajul sau. Din cauza labilitatii termice si a timpului scurt care se afla la dispozitie se foloseste dezinfectarea chimica. Este de verificat daca la filmul folosit capsula exterioara este ermetica.

Filmul umed de saliva nu trebuie limpezit sub jet de apa deoarece se pot imprastia germenii in mediul inconjurator. Filmul extras cu ajutorul clestelui special din gura pacientului, este uscat printr-o tamponare usoara cu un servetel de unica folosinta. Pentru dezinfectarea urmatoare se recomanda dezinfectarea prin stergere cu un dezinfectant testat timp de 30 secunde. Solutia de developare sau de fixare poate fi considerata drept bactericida.

6 Modul de lucru la executarea radiografiilor intra-orale

Asistenta care duce pacientul in sala de radiografii, pacientul se aseaza pe scaunul de radiografie si i se potriveste tetiera. Se ia de pe cuier sortul de plumb si se pune pacientului (lipit de gat). Asistenta trece in fisa: data, dintele sau portiunea maxilarului, timpul de iluminare (daca nu este reglat automat), ultima radiografie, sarcina. Asistenta ia 3 ml. dezinfectant pentru maini din dispozitivul special, si freaca ambele maini timp de 30 secunde (dezinfectia igienica a mainilor). Pe placa de lucru se pune un servetel de unica folosinta. Din dispozitivul pentru filme se extrag filmele necesare, se pun pe un servetel si se noteaza cu nume si simbolul dintelui (cu carioca rezistenta la apa) respectiv se marcheaza filmul. Filmul pentru prima radiografie se lasa pe loc. Toate celelalte se pun sub protectie de plumb. Daca sunt necesare role de vata, acestea se scot igienic din sertar si se pun pe servetel.

Se porneste alimentarea cu curent a aparatului. Pentru prima radiografie se fixeaza timpul de iluminare respectiv se introduce simbolul dintelui. Se roteste capul pacientului (pe tetiera) dupa cum o cere tehnica radiografierii. Se explica pacientului: picioarele drepte, pe pamant, capul nemiscat, arcadele dentare inchise normal, maxilarul nemiscat.

La pericol de voma: se respira pe nas. Se ia clestele pentru filme si se prinde primul film. Suportul se plaseaza in gura. Filmul e pus paralel cu axele dintilor; daca e necesar se pun role de vata in partea opusa ( in afara de cazul cand trebuie facute radiografii ale incalecarii dintilor). Daca contactul cu saliva este inevitabil: se vor folosi doar degetele unei maini. In timp ce pacientul inchide maxilarul trebuie ca suportul de film sa fie lasat lejer. Inelul vizor al suportului se impinge la suprafata pieii si se lasa un spatiu lat cat un creion. Stalpul indicator se tine in acest timp fix. Tubul radiografic se fixeaza exact.

Pacientul trebuie avertizat sa tina arcadele dentare inchise si sa tina capul linistit. Cand asistenta paraseste sala de radiografie usa se inchide cu mana care nu a ajuns in contact cu saliva. Se urmareste pacientul prin sticla cu plumb. Se porneste aparatul. Se deschide usa cu mana care nu a ajuns in contact cu saliva. Se intra in camera radiografica. Se da la o parte tubul (cu mana necontaminata). Suportul cu filmul se scoate din gura pacientului. Se tine deasupra servetului de unica folosinta, cu un colt al servetelului se apuca filmul si se scoate din suport ( sau cu o penseta). Suportul se curata mai tarziu ca instrumentele. Daca mai este folosit suportul se pune pe alt servet de unica folosinta. Servetul pe care se pune suportul se pulverizeaza bine cu dezinfectant, si in acelasi timp se ia filmul si se freaca cu servetul. Se lasa filmul timp de 30 secunde in servet. Filmul din servet se lasa sa cada intr-un vas izolat fata de radiatii. Acest vas se curata dupa developarea filmului in dezinfectant. Pentru noi radiografii se fixeaza timpul de iluminare cu mana care nu a ajuns in contact cu saliva. Daca a existat contact cu saliva se sterge cu servetul de unica folosinta si se dezinfecteaza mainile. Daca s-au facut toate radiografiile i se ia pacientului sortul de plumb si se agata cu grija pe cuierul (umerasul) special. Se elibereaza pacientul. Ceea ce a fost contaminat (cu saliva), se dezinfecteaza prin pulverizare sau stergere: de exemplu tubul, carcasa aparatului, manerele, butonul de la care se regleaza durata iluminarii, sortul de plumb, tetierele, clantele, butoanele de pornire-oprire. Daca in caz de exceptie nu s-a folosit un suport pentru film si pacientul singur a tinut cu mana filmul, atunci degetul va fi acoperit cu saliva. Drept urmare pot aparea contaminari ale sortului, manerelor scaunului radiografic, clantei, astfel incat este necesara dezinfectia. Cel putin degetul pacientului, dupa radiografiere, trebuie sa se stearga cu un servet inmuiat in dezinfectant si sa se frece bine. Pericolele de contaminare sunt diminuate daca aparatul se poate porni (in afara camerei de radiologie) cu piciorul, incat sa fie exclusa pornirea accidentala (de exemplu de o persoana in trecere).