Tehnica prepararii cavitatilor - licenta

Tehnica prepararii cavitatilor - licenta

Bibliografie asociata temei:

A.lliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.

713.        Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor este de:

1. 1mm
2. 2mm
3. 0,6mm
4. 0,8mm
5. 3mm

714.        *Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a IIIa este reprezentata de:

1. fosele palatinale ale incisivilor laterali
2. fetele distale ale incisivilor laterali
3. fetele meziale ale caninilor superiori
4. fetele meziale ale caninilor inferiori
5. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori

715.        *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi:

1. nu mai mare de 110°
2. mai mare de 110°
3. mai mic de 80°
4. mai mic de 90°
5. mai mare de 120°

716.        *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale?

1. 0,6 mm
2. 1,2 mm
3. 1,5 mm
4. 1,6 mm
5. 2 mm

717.        *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?

1. 0,5 mm
2. 1 mm
3. 1,5 mm
4. 2 mm
5. 2,5 mm

718.        *Dens in dente poate sa apara la nivelul:

1. Incisivilor centrali maxilari
2. Incisivilor laterali maxilari
3. Molarilor temporari
4. Premolarilor inferiori
5. Molarilor permanenti

719.        *Grosimea ideala a hidroxidului de calciu aplicat in cazul cavitatilor avansate si extinse este de:

1. 1 mm
2. 1,5-2 mm
3. 0,5-0,75 mm
4. 2 mm
5. peste 2 mm

720.        *Pentru molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de minim:

1. 1,6mm
2. 2mm
3. 2,5mm
4. 1,5mm
5. 3mm

721.        *Prepararea cavitatii de clasa I pe premolari in vederea restaurarii cu amalgam incepe cu utilizarea frezelor:

1. Sferice (globulare)
2. Cilindrice
3. Cilindroconica
4. Para
5. Con invers

722.        *Toaleta cavitatilor superficiale se face cu:

1. Apa oxigenata
2. Alcool
3. Substante anti-microbiene
4. Spray-ul de apa
5. Perhidrol

723.        Ameloplastia:

1. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur
2. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare
3. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului
4. nu este indicata daca implica un contact centric
5. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a

724.        *Prepararea cavitatilor de clasa a II-a ce implica ambele suprafete proximale:

1. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual
2. molarul 1 maxilar: creasta oblica nu se desfiinteaza ci se tunelizeaza
3. molarul 2 maxilar: nu se preteaza la cavitati MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei
4. dupa indepartarea dentinei cariate se aplica baza, se finiseaza marginile de smalt si se asigura forma de retentie
5. dupa indepartarea dentinei cariate se finiseaza marginile de smalt, se asigura forma de retentie si se aplica baza

725.        *Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini:

1. singura indicatie o constituie gropita orala a caninilor superiori
2. restaurarea cu amalgam este mai durabila decat cele fizionomice, mai ales cand exista tendinta de a pierde conturul si contactul cu dintele adiacent
3. coada de randunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte si necesita o buna retentie
4. peretele oral se intalneste cu peretele axial in unghi ascutit sau drept
5. daca marginea gingivala este in cement, se indica o bizotare usoara

726.        *Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini:

1. pentru o retentie mai buna se va prepara un sant circular pe peretele axial
2. pentru o retentie mai buna se realizeaza un sant de a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival
3. santul de retentie submineaza smaltul dar, cum aici nu actioneaza forte puternice, aceasta nu constituie o problema
4. daca este necesara o coada de randunica, aceasta se va prepara stilizat, in forma de coada de soarece
5. cand cavitatea este pe suprafata meziala se extinde mai mult spre vestibular

727.        *In cazul prepararii cavitatii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafata ocluzala a molarilor inferiori, pe ce adancime va intra freza nr.245 :

1. 0,5 mm
2. 1 mm
3. 1,5 mm
4. 2 mm
5. 2,5 mm

728.        *Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi:

1. mai mare de 120°
2. mai mic de 90°
3. mai mic de 80°
4. mai mic de 90°
5. nu mai mare de 110°

729.        *Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor:

1. 0,6mm
2. 1mm
3. 2mm
4. 0,8mm
5. 3mm

730.        *Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la:

1. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori
2. fetele meziale ale caninilor inferiori
3. fetele meziale ale caninilor superiori
4. fetele distale ale incisivilor laterali
5. fosele palatinale ale incisivilor laterali

731.        *In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim:

1. 2 mm
2. 0,5 mm
3. 1 mm
4. 1,5 mm
5. 3 mm

732.        *Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu:

1. freza cilindro-conica
2. freza para
3. freza cilindrica
4. freza roata
5. freze diamantate

733.        *Pregatirea cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesita o intrare cu freza, in leziunea carioasa, la o adancime de :

1. 0,25 mm
2. 0,50 mm
3. 0,75 mm
4. 1 mm
5. 1,5 mm

734.        *Amilaza salivara si cea pancreatica actioneaza asupra legaturilor:

1. 1,4-glucozidice
2. 1,6-glucozidice
3. 2,4-glucozidice
4. 1,4 -glucozidice din vecinatatea ramificatiilor
5. asupra tuturor tipurilor de legaturi din structura amidonului

735.        *Indepartarea dentinei alterate este indicat sa se realizeze cu:

1. un escavator discoidal sau o freza globulara la turatie conventionala
2. freza fisura activata de turbina
3. freze diamantate cilindrice activate de turbina
4. numai cu instrumente de mana
5. raspuns corect a,c

736.        *In cazul restaurarilor cu amalgam prepararea cavitatii de clasa I pe premolari si molari se incepe cu:

1. freza con invers activata de turbina
2. freza fisura 245 sau 330 activata de turbina
3. instrumente de mana
4. freze globulare activate de turbina
5. nici un raspuns corect

737.        Retentia in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de:

1. peretii MDIG perpendiculari pe suprafata dintelui
2. peretii MDIG divergenti pe suprafata dintelui
3. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal
4. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival
5. realizarea a doua santuri de retentie angulare

738.        Cavitatea de clasa a I-a se imparte in urmatoarele subclase:

1. cavitatea de clasa I A
2. cavitatea de clasa I B
3. cavitatea de clasa I C
4. cavitatea de clasa I D
5. cavitatea de clasa I E

739.        Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi:

1. indepartarea dentinei cariate restante
2. degresarea cavitatii
3. aplicarea bazei
4. finisarea marginilor de smalt
5. asigurarea formei de retentie

740.        Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi:

1. aplicarea digai
2. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale
3. izolarea smaltului proximal bilateral
4. tratamentul plagii dentinare
5. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt

741.        Forma de retentie in cazul cavitatilor de clasa a III-a ce urmeaza a fi restaurate cu amalgam poate fi:

1. sant de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival
2. sant in peretele gingival cand acesta este in intregime in dentina
3. gropita in unghiul axio-incizal
4. coada de randunica orala in cavitatile medii
5. coada de randunica orala in cavitatile extinse

742.        In ceea ce priveste prepararea cavitatilor ocluzo-palatinale pe molarii maxilari se va tine cont de urmatoarele:

1. cavitatea pregatita va avea latimea de minim 1 mm
2. cavitatea pregatita va avea latimea de maxim 1 mm
3. cavitatea este indicat sa se sculpteze in fosa
4. cavitatea este indicat sa se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal
5. portiunea ocluzala sa aiba o mica panta distala

743.        Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale dintelui in cazul cavitatilor de clasa II-a este de durata daca:

1. cavitatea este corect preparata
2. este folosita diga
3. toaleta cavitatii este specifica
4. matricea este aplicata adecvat
5. materialul este manipulat corespunzator

744.        Selectarea amalgamului ca material de electie in reconstituirea cavitatilor de clasa a V-a se face tinand cont de urmatoarele conditii:

1. existenta unei rate crescute a cariei
2. eroziuni profunde
3. abrazii superficiale
4. abrazii suficient de profunde
5. zone sensibile apical de jonctiunea smalt-cement

745.        Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de urmatorii factori:

1. provenienta pacientului
2. varsta pacientului
3. psihicul pacientului
4. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei
5. factorul economic

746.        Selectionarea materialului de restaurare pentru cavitatile de clasa a III-a in vederea restaurarii cu amalgam trebuie sa tina cont de urmatorii factori:

1. localizarea dintelui
2. marimea si pozitia leziunii carioase
3. factorul estetic
4. varsta pacientului
5. sexul pacientului

747.        Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse va avea grosimea de;

1. 0,2 mm
2. 0,4 mm
3. maxim 0,5 mm
4. peste 0,5 mm
5. maxim 0,75 mm

748.        Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi de:

1. 90°
2. 100°
3. de maxim 110°
4. de minim 90°
5. de minim 80°

749.        Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam:

1. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
2. este rezervata cavitatilor extinse
3. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii
4. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala
5. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala

750.        In cazul dintilor rotati cu 90°, tratamentul unei leziuni proximale:

1. nu respecta aceleasi principii ca la dintii normal aliniati
2. impune redresare ortodontica
3. nu se poate face niciodata printr-o cavitate de tip sant
4. impune prepararea unei cavitati ce include virful cuspidului
5. se poate face printr-o cavitate tip sant cind leziunea este foarte mica

751.        In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea se completeaza cu:

1. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14
2. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6
3. toporisti de smalt
4. dalti de smalt
5. sapite

752.        La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la:

1. pivoti radiculari
2. unghiuri ascutite interne
3. sant gingival
4. pivoti dentinari
5. puturi gingivale

753.        Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e necesara:

1. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor
2. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori
3. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina
4. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene
5. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor

754.        Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se face cu:

1. frezele trepan
2. frezele 245
3. frezele 10
4. frezele 329
5. frezele 169L

755.        Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata cu scopul:

1. de a proteja pulpa
2. de a pastra dintele puternic
3. de a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare
4. de a reduce pretul de cost a manoperei
5. de a reduce riscul deteriorarii restaurarilor din amalgam

756.        Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata:

1. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare
2. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte
3. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt
4. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala
5. din motive de rezistenta

757.        Retentia cavitatilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizeaza cu frezele:

1. 1/4
2. 329
3. 331/2
4. 330
5. 245

758.        La ce distanta de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie sa se situeze santurile sa puturile de retentie dentinara?

1. la limita smalt-dentina
2. la 0,1 mm de limita smalt-dentina
3. la 0,2 mm de limita smalt-dentina
4. la 0,3 mm de limita smalt-dentina
5. la o,5 mm de limita smalt dentina

759.        Caracteristicile ameloplastiei sunt urmatoarele:

1. Este indicata pacientilor cu risc crescut la carii
2. Este realizata cu instrumente diamantate sub forma de flacara
3. Nu se poate efectua pana nu se vede exact extinderea cavitatii
4. Zona care a suferit ameloplastia se intalneste cu peretii cavitatii preparate intr-un unghi marginal de maxim
5. 110 °
6. Nu se realizeaza in zone implicate in contactul centric

760.        Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III-a sunt urmatoarele:

1. Fata distala a caninilor superiori si inferiori
2. Fata proximala a incisivilor
3. Fata meziala a caninilor
4. Carii care nu au subminat unghiul incizal
5. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie

761.        Pentru prepararea unei cavitati MOD la nivelul premolarului 1 mandibular trebuie respectate urmatoarele reguli:

1. Actionarea mai mult asupra structurilor dentare vestibulare ale santului central
2. Protejarea peretelui pulpar prin inclinarea frezei spre lingual
3. Deschiderea suficienta a peretelui vestibular care sa permita accesul si o buna vizibilitate
4. Conservarea peretelui lingual al istmului pentru forma de retentie suplimentara
5. indepartarea dentinei cariate reziduale

762.        Prepararea cavitatilor de clasa I in foseta vestibulara a molarilor mandibulari se prepara cu freza:

1. 245
2. 329
3. 57
4. 257
5. 259

763.        Prepararea in sant sau tunel se realizeaza in urmatoarele circumstante:

1. Pacienti in varsta
2. Recesiune gingivala ce expune cementul
3. Carii situate la distanta de punctul de contact
4. Carii care au intrerupt creasta marginala
5. Carii radiculare

764.        Cavitati de clasa a I-a restaurate cu amalgam:

1. sunt de domeniul trecutului, este interzisa folosirea amalgamului in aceasta situatie
2. in cazul unor cavitati foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronara si se prefera un onlay sau coroana de invelis
3. la pacientii cu carioactivitate crescuta, obturatiile de amalgam sunt de preferat incrustatiilor
4. restaurarea cu amalgam este indicata la tineri deoarece exista posibilitatea aparitiei in viitor a cariilor

proximale

5. obturatie voluminoasa de amalgam este mai economica decat o coroana de portelan deoarece costul acesteia din urma nu se amortizeaza decat in cateva zeci de ani

765.        Obturarea cu amalgam prepararea cavitatii de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse:

1. daca are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect si pulpotomie
2. se aplica o baza de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm
3. se evita amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic
4. printre altele, sporirea formei de rezistenta se poate realiza si prin indepartarea unor structuri dentare slabe
5. daca grosimea dentinei restante pana la pulpa este apreciata la mai putin de un milimetru, se lucreaza cu diga

766.        Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal:

1. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se fixeaza cu ligatura in opt
2. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc unul in continuare celuilalt
3. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm
4. in cazul dintilor mici se va tine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal
5. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei

767.        Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal:

1. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in unghiurile mezio-axiale si

disto-axiale

2. palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5 mm
3. se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite
4. la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime
5. este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat pe cuspidul distopalatinal

768.        Prepararea cavitatii de clasa a I-a C pentru amalgam:

1. prepararea nu trebuie sa fie conservativa deoarece suprafata palatinala este suficient de intinsa

aici smaltul este subtire deci penetrarea initiala nu va depasi 1-1,2 mm

2. daca exista un 'dens in dente'in incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie
3. daca este necesara retentia, se realizeaza o cavitate suplimentara de retentie pe una din suprafetele proximale ale dintelui
4. nu se foloseste freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se prefera freza 69 (a carei actiune este mai blanda)

769.        Prepararea cavitatii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular:

1. amalgamul este materialul de electie in cazul unei incidente crescute a cariei
2. conturul cavitatii nu trebuie sa se extinda decat atat cat sa cuprinda leziunea
3. se vor masura cu grija peretii; ei trebuie sa aiba: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se vagasi la o adancime uniforma de 0,75-1 mm
4. peretii mezial, distal, incizal si gingival diverg spre axial deci asigura o retentie corespunzatoare
5. pentru sporirea retentiei se pot realiza santuri in unghiurile diedre axio-gingival si axio-incizal

770.        Prepararea cavitatii de clasa a VI-a obturata cu amalgam:

1. se patrunde in leziune cu o freza con invers si se extinde pe pantele cuspidiene
2. retentia se realizeaza cu freza roata, subminand smaltul
3. adancime de 1,5 mm este suficienta pentru a oferi rezistenta
4. este indicata si in restaurarea foselor hipoplazice de pe varful cuspizilor
5. in timpul realizarii retentiei trebuie sa avem grija sa nu subminam smaltul

771.        Prepararea cavitatii de clasa I A:

1. premolarii superiori pot fi lipsiti de santul ocluzal datorita prezentei unui cuspid vestibular voluminos
2. pentru a prepara cavitati in fosetele primului premolar inferior, freza se inclina la 45 de grade corespunzator inclinatiei suprafetei ocluzale a acestor dinti
3. daca al doilea premolar inferior are trei cuspizi, santul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie
4. la molarii superiori se incearca sa se pastreze si sa nu se submineze creasta oblica de smalt
5. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori santurile ocluzale sunt mai sterse si nu se continua niciodata cu cele de pe fata vestibulara

772.        Prepararea cavitatilor de clasa a II-a obturate cu amalgam:

1. cand leziunea carioasa este adanca si extinsa, incrustatia este de preferat obturatiei cu amalgam
2. cand caria proximala coexista cu carii vestibulare si orale, este de preferat realizarea unei coroane de invelis
3. existenta simultana a obturatiilor de amalgam si a unor lucrari de aur poate provoca bimetalism
4. mercurul continut de amalgam, face ca aceste obturatii sa fie foarte scumpe
5. nu se prepara cavitati retentive deoarece exista bonding pentru amalgam

773.        Care este adancimea puturilor de retentie din peretele gingival al cavitatii de clasa II-a :

1. 0,5 mm
2. 1 mm
3. 1,5 mm
4. 2 mm
5. 2,5 mm

774.        Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de:

1. necesitatile fizionomice
2. virsta pacientului
3. incidenta cariei pe suprafetele radiculare
4. incidenta cariei pe suprafetele proximale
5. extinderea cariei in fose si fisuri

775.        Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru:

1. a proteja pulpa
2. a pastra dintele puternic
3. a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare
4. a pastra dintele puternic
5. a proteja pulpa

776.        Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata:

1. din motive de rezistenta
2. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala
3. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt
4. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte
5. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare

777.        Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:

1. frezele 169L
2. frezele 329
3. frezele 10
4. frezele 245
5. frezele trepan

778.        Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi restaurata cu amalgam se face cu:

1. toporisti de smalt10-7-14
2. dalta biangulata 12-7-8
3. cu amindoua instrumentele manuale amintite
4. instrumentar rotativ
5. cu nici unul din instrumentele amintite

779.        In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu:

1. frezele 1/4
2. frezele 245
3. frezele 331/2
4. frezele 330
5. frezele 169L

780.        Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici:

1. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
2. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala
3. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii
4. este rezervata cavitatilor extinse
5. nu e necesara in cavitatile mici si moderate

781.        La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la:

1. sant gingival
2. puturi gingivale
3. pivoti dentinari
4. pivoti radiculari
5. unghiuri ascutite interne

782.        Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii:

1. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor
2. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene
3. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina
4. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori
5. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor

783.        Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza:

1. 245
2. 330
3. 331/2
4. 329
5. 1/4

784.        In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de:

1. sapite
2. dalti de smalt
3. toporisti de smalt
4. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6
5. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-

785.        Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele:

1. nr.2
2. nr.1
3. nr.1/2
4. nr.1/4
5. nr.245

786.        Freza globulara nr. 1/2 este utilizata pentru:

1. accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale
2. finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime
3. finisarea unghiurilor externe
4. accentuarea unghiurilor externe
5. abordarea cavitatilor proximale

787.        Etapele prepararii unei cavitati MOD implica urmatorii timpi:

1. Uscarea dintelui cu aer cald
2. Aplicarea digai
3. Stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale
4. Izolarea smaltului proximal bilateral
5. Finisarea cavitatilor proximale si a peretilor de smalt

788.        *In cazul prepararii cavitatii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, pe ce

adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?

A. 0,5 mm

B. 1 mm

C. 1,5 mm

D. 2 mm

E. 2,5 mm

789.        La prepararea cavitatii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, cand se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare?

A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smaltului

B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smaltului

C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smaltului

D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smaltului
E. fisura restanta nu este mai adinca de 1/3 din grosimea smaltului

790.        In cazul prepararii prepararii cavitatii de clasa l pentru amalgam pe premolarii
superiori,unghiul de itilnire al obturatiei de amalgam cu peretii poate fi de:

A. 60 de grade

B. 70 de grade

C. 80 de grade

D. 90 de grade

E. 100 de grade

791.        Cu ce freze se realizeaza santurile de retentie in unghiurile axio-orale axio-vestibulare ale portiunii verticale ale cavitatiiide clasa a ll-a ?

A. freza 33 ½

B. freza n r. ¼

C. freza n r. 169 L

D. freza nr. 1169

E. freza nr. 245

792.        *La prepararea cavitatii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, care este dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale?

A. 0,6 mm

B. 1,2 mm

C. 1,5 mm

D. 1,6 mm

E.  2 mm

793.        Cu ce freze se realizeaza santurile de retentie pentru peretele gingival al cavitatii de clasa a ll-a

A. freza sferica ¼

B. freza nr. 169L

C. freza nr. 245

D. freza nr. 1169

E. feza nr. ½

794.        Care este lungimea santurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al cavitatii
de clasa a ll-a?

A. 1 mm

B. 2 mm

C. 3 mm

D. 4 mm

E. 5 mm

795.        In cazul prepararii cavitatii de clasa l pentru amalgam pe molari, care este dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximate?

A. 0,6 mm

B. 1,2 mm

C. 1,5 mm

D. 1,6 mm

E. 2 mm

796.        Cu ce freze se realizeaza puturile de retentie in peretele gingival al cavitatii de clasa a ll-a

A. freza sferica nr. ¼

B. freza nr. 169L

C. freza sferica nr. ½

D. freza nr. 245

E. freza sferica nr. 1

797.        *In cazul prepararii cavitatii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, care este latimea ideala a istmului?

A. 0,5 mm

B. 1 mm

C. 1,5 mm

D. 2 mm

E. 2,5 mm

798.        Care este adincimea puturilor de retentie din peretele gingival al cavitatii de clasa a ll-a?

A. 0,5 mm

B. 1 mm

C. 1,5 mm

D. 2 mm

E. 2,5 mm

799.        * In cazul prepararii cavitatii de clasa l-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cind nu se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si disto-vestibulare?

A. daca implica un contact centric

B. daca nu implica un contact centric

C. la pacientii cu risc mic la carie

D. cand adancimea fisurii este mai mica decat 1/3 din grosimea smaltului

E. toate cele de mai sus

800.        La ce distanta trebuie sa se situeze santurile sau puturile de retentie dentinara din peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a ?

A. la limita smalt-dentina

B. la 0,1 mm dincolo de limita smalt-dentina

C. la 0,2 mm dincolo de limita smalt-dentina

D. la 0,3 mm dincolo de limita smalt-dentina

E.  la 0,5 mm dincolo de limita smalt dentina

801.        Ce freze se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a lll-a pe canin fara retentie in coada
de rindunica in vederea obturarii cu amalgam?

A.  freza sferica nr. ¼

B. freza sferica n r. ½

C. freza sferica nr. 1

D. freza sferica nr.2

E. freza sferica nr.4

802.        Ce freze se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a lll-a pe canin pentru realizarea retentiei in coada de rindunica, in vederea obturarii cu amalgam?

A. freza sferica nr. ¼

B. freza sferica nr. ½

C. freza nr. 245

D. freza nr. 256

E.  freza nr. 169L

803.        La prepararea cavitatilor de clasa I si a ll-a pentru restaurare cu rasini compozite:

A. smaltul trebuie sa fie sustinut in intregime de catre dentina

B. bizotarea marginala se face cu freze diamantate

C. bizotarea marginala se face freza nr.2

D. nu se bizoteaza

E. se bizoteaza cu instrumentar de mana

804.        Cu ce freze se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular?

A. freza sferica nr. ¼

B. freza sferica nr. ½

C. freza nr. 245

D. freza nr. 33 ½

E. freza nr. 169L

805.        Cu ce freza se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a Vl-a pe dintii laterali?

A. freza sferica nr. ¼

B. freza nr. 1169

C. freza nr. 245

D. freza nr. 169L

E. freza nr. 33 ½

806.        * La prepararea cavitatii de clasa a lll-a in vederea restaurarii cu materiale compozite, nu se accepta o abordare a leziunii dinspre vestibular:

A. cand se inlocuieste o obturatie-veche ce a fost inserata dinpre vestibular

B. cand caria nu a distrus creasta vestibulara

C. in nici o situatie pe dintii malpozitionati

D. doar cand leziunea carioasa e foarte mica

E. in nici una din situatiile de mai sus

807.        In prepararea cavitatilor de clasa a IV-a conventionale:

A. peretii vestibulari si orali sunt paraleli cu axul lung al coroanei

B. retentia se face numai pe peretii vestibulari si orali

C. peretii formeaza un unghi mai mare de 90 grade cu suprafata dintelui

D. peretele axial este plat (nu urmareste jonctiunea smalt-dentina)

E. distanta dintre santul de retentie si jonctiunea smalt-dentina este de 1 mm