Morfologia bacteriilor

1.1. Dimensiuni

Lumea bacteriana este populata de entitati microscopice ce nu pot fi vazute cu ochiul liber. Dimensiunile sunt atat de reduse, incat un volum de 1cm3 poate cuprinde 1012 bacterii cu o greutate de aproximativ 1g, iar intr-un mediu lichid limpede sunt necesare cel putin 1-10 milioane de bacterii pentru a produce o turbiditate sesizabila macroscopic. In intestinul nostru sunt prezente in jur de 10-100 de trilioane de bacterii, numarul lor depasind cu mult cel al propriilor noastre celule.

Dimensiunea bacteriilor se exprima in micrometri (1µ=10-3 mm), variatiile fiind in functie de specie, forma, mediu si varsta culturii. In general, este cuprinsa intre 1-10µ. Cele mai mici bacterii sunt cele din genul Mycoplasma, cu diametrul de 0,3-0,8µ, pe cand cele mai mari ca, de pilda, spirochetele ajung pana la o lungime de 15-20µ. Formele filamentoase, cum sunt actinomicetele, pot atinge o lungime pana la 500µ. Aprecierea dimensiunii, a formei si asezarii bacteriilor sunt posibile la microscopul optic, iar a detaliilor morfologice si structurale numai prin microscopie electronica.

1.2. Forma

In raport cu forma lor deosebim 4 categorii de bacterii: rotunde (cocii), alungite (bacili), incurbate (spirili, spirochete, vibrioni) si filamentoase (actinomycetele).

cocii sunt bacterii rotunde (genul Staphylococcus), ovalare (genul Streptococcus), lanceolate (specia Streptococcus pneumoniae), reniforme (genul Neisseria) cu Ø de 0,8 - 1µ;

bacilii sunt bacterii cu forma alungita de bastonas cu dimensiuni intre 1,5 - 10µ. La bacili este importanta examinarea extremitatilor, aspectul acestora avand rol in identificarea lor. Astfel, bacilii pot prezenta capetele rotunjite (familia Enterobacteriaceae), taiate drept (Bacillus anthracis - bacilul carbunos), maciucate (Corynebacterium diphteriae - bacilul difteric), in forma de suveica (Fusobacterium);

cocobacilii sunt bacterii usor alungite, fiind forme intermediare intre coci si bacili (Yersinia pestis, Bordetella pertussis, Haemophilus influenzae);

vibrionii sunt bacterii incurbate in forma de virgula (Vibrio cholerae);

spirilii sunt bacterii spiralate avand 1-2 spire rigide (Spirillum volutans);

spirochetele sunt bacterii spiralate cu corpul flexibil avand 12-20 de spire (Treponema pallidum), foarte multe spire stranse (Leptospira) sau 2-3 spire (Borrelia):

actinomicetele sunt bacterii foarte asemanatoare fungilor si formeaza filamente sau hife lungi si ramificate care se rup, rezultand forme bacilare (Actinomyces).

Figura 5 - Forma si dimensiunile bacteriilor

1.3. Asezare

Bacteriile sunt organisme unicelulare care se multiplica prin diviziune binara. La unele specii, dupa diviziune urmeaza separarea completa a celulelor fiice, rezultand bacterii izolate. La alte specii, dupa diviziune, celulele fiice raman legate intre ele, grupandu-se in mod caracteristic datorita unei substante vascoase dispusa fie pericelular, fie localizata in anumite regiuni determinand diferite tipuri de asezare a celulelor.

Asezarea bacteriilor permite uneori recunoasterea genului, sau chiar a speciei, prin examinarea la microscopul optic a preparatelor colorate efectuate din culturi, sau direct din produsul recoltat de la pacient.

Cocii se aseaza:

Figura 6 - Asezarea cocilor

in gramezi sau asemanator unei ciorchini de struguri ca, de exemplu, germenii din genul Staphylococcus;

in tetrade la genul Micrococcus;

in baloturi de cate 8 coci orientati in cele 3 directii ale spatiului la genul Sarcina;

in lanturi la genul Streptococcus;

in diplo, ca doua flacari de lumanare care se unesc prin bazele lor, la specia Streptococcus pneumoniae;

in diplo, ca doua boabe de cafea care se privesc fata in fata prin concavitatile lor ca, de pilda, la Neisseria gonorrhoeae (gonococ) si Neisseria meningitidis (meningococ);

izolati, care nu sunt de interes medical.

Figura 7 - Bacili gram pozitiv sporulati

Figura 8 - Stafilococi si streptococi in sputa

Bacilii se asaza:

cel mai ades izolati si in pozitii intamplatoare unul fata de celalalt ca, de exemplu, majoritatea bacililor gram-negativi;

grupati cate doi (diplobacili) sau in lanturi scurte ca, de exemplu, genul Klebsiella;

dispusi in lanturi ca bacilii din genul Bacillus (bacilul carbunos);

dispusi in mod caracteristic sub forma unor majuscule sau litere chinezesti cum sunt bacilii difterici (Corynebacterium diphteriae);

in palisada, ca scandurile unui gard (bacilii difterimorfi).