|
|
|
SOMNUL
Faptul ca dormim aproximativ o treime din viata poate parea o pierdere de vreme, dar somnul este o conditie a supravietuirii- totodata el este si o perioada de activitate intensa, plina de evenimente bizare si dramatice.
O persoana normala isi petrece aproape o treime din viata dormind. Un copil de 12 ani a dormit aproximativ 4 ani! Dar cantitatea de somn de care avem nevoie zilnic variaza de-a lungul vietii. Un nou nascut doarme in reprize de o ora sau doua, dupa care se trezeste flamand si agitat. In total doarme aproximativ 16 ore pe zi. Pe masura ce bebelusul creste, el va dormi mai mult si perioade mai lungi noaptea, iar ziua mai putin.
NEVOI INDIVIDUALE
La varsta de 3 sau 4 ani, cei mai multi copii dorm neintrerupt cel putin 12 ore pe noapte si cei mai multi dintre ei trag si cate un pui de somn dupamasa. Un adult normal doarme 7 sau 8 ore pe noapte.
Dar acestea sunt doar niste estimari medii. In realitate exista variatii destul de mari de la o persoana la alta. Unii copii dorm doar cateva ore pe noapte, dar acest lucru pare sa nu le afecteze sanatatea. Altii insa au nevoie de mai mult somn. Exista adulti care dorm doar 2 sau 3 ore pe noapte, in timp ce altii au nevoie de 10 sau chiar mai mult. Majoritatea oamenilor in varsta atipesc in timpul zilei, iar noaptea dorm foarte putin.
Cantitatea de somn de care are nevoie un om depinde de mai multi factori, cum ar fi activitatea din timpul zilei, cantitatea de munca si grijile din timpul zilei si obiceiurile insusite de-a lungul vietii.
Important este sa ramanem treji si activi de-a lungul zilei, sa ne putem concentra si sa nu dam semne de oboseala pana la ora culcarii. Daca o persoana doarme adanc si fara intreruperi (indiferent de durata somnului), iar dimineata de trezeste odihnita, inseamna ca doarme destul.
SOMN SUFICIENT
Toti avem nevoie de mai mult sau mai putin somn si stim ca lipsa lui creeaza probleme. Insuficienta somnului ii face pe oameni sa se simta obositi, dezorientati si incapabili sa se concentreze. De asemenea provoaca ameteli, dureri de cap, depresii, agresivitate si iritabilitate. In cazul in care lipsa somnului creeaza probleme, vorbim despre insomnie.
Daca lipsa de somn continua, persoana respectiva devine extrem de vulnerabila la infectii si la contactarea altor boli. De asemenea poate prezenta halucinatii, adica poate auzii, mirosi, simti, vedea lucruri inexistente.
In concluzie, somnul este necesar pentru desfasurarea unei vieti normale. Care ar fi explicatiile exacte? Ce fenomene si procese importante au loc in organismul nostru in timpul somnului? De ce mintea noastra, prinsa in mrejele somnului, se avanta in acele calatorii fantastice si ciudate pe care le numim vise?
UNDELE CREIERULUI
De peste 100 de ani oamenii de stiinta au descoperit ca creierul uman si animal emite continuu semnale electrice slabe. Aceste semnale trec prin milioanele de celule nervoase interconectate (neuroni), elmente principale de alcatuire a creierului. Aceste semnale sunt transmise asemeni unui ecou prin oasele craniului si prin muschii capului la epiderma.
O
serie de electrozi atasati de capul unei persoane preiau aceste semnale si le
transmit unui instrument numit electroencefalograf sau aparat EEG. Acest
instrument amplifica semnalele si le afiseaza sub forma unor unde pe un ecran
sau pe o hartie ce inainteaza uniform. Rezultatul obtinut este o
electroencefalograma sau EEG. Aceasta descrie principalele tipuri de unde emise
de creier.
Cand persoana supusa testului este treaza, EEG prezinta tipuri diferite de unde, in functie de starea in care se afla subiectul: relaxat sau agitat, concentrat sau odihnit, suparat, emotionat. Cand dormim, majoritatea functiilor corpului sunt incetinite, dar semnalele emise de creier nu inceteaza; ele se modifica chiar de mai multe ori in cursul unei nopti.
ADORMIREA
In momentul in care ne intindem pe pat si inchidem ochii, EEG-ul ar arata o serie de unde de amplitudine constanta. Sunt inregistrate aproximativ 10 unde compete in decurs de o secunda, ceea ce inseamna ca frecventa lor este de aproximativ 10Hz. Ele sunt denumite unde alfa.
Pe masura ce adormim, undele alfa dispar; ele sunt inlocuite de unde mult mai variabile si care coboara pana la o frecventa de 1-3Hz.
Acest somn este caracterizat de unde bioelectrice lente. Acestea sunt ocazional intrerupte de izbucniri scurte de unde mai rapide. In acest moment suntem complet adormiti, procesele fiziologice sunt incetinite, respiratia este atenuata si superficiala, inima bate mai incet, presiunea sangelui este scazuta, rinichii produc mai putina urina, glandele salivare mai putina saliva, glandele lacrimare mai putine lacrimi, iar celulele peretilor nasului si ai gatului produc cantitati mai reduse de mucus. Majoritatea muschilor corpului sunt in acest moment relaxati, hrana este digerata intr-un ritm mult mai lent, temperatura corpului scade cu aproximativ jumatate de grad celsius, atingand un punct de minim la mijlocul perioadei de somn (pentru cei mai multi oameni, este situat in jur de 3-4 noaptea).
O serie de procese se intensifica in timpul somnului. De exemplu creste productia anumitor hormoni (mesagerii chimici ai corpului) in sange, cicatrizarea unor rani sau taieturi se accelereaza. In ansamblu, corpul este ocupat cu intretinerea functiilor vitale si vindecarea anumitor afectiuni.
SOMNUL PROFUND
In
timpul somnului profund (caracterizat de unde lente), nu ramanem perfect
nemiscati. Fara sa ne dam seama, uneori miscam mana pentru a indeparta un colt
de patura care ne gadila sau o musca care ne enerveaza. Totodata ne schimbam si
pozitia corpului (din 6 in 6 minute in anumite perioade, iar in decursul unei
nopti pana la 40 ori). Aceste miscari se realizeaza in mod automat. Ele au grija
ca vasele de sange sa nu fie supuse unei presiuni prea mari, iar nervii sa nu
fie prea tare presati, ceea ce ar putea da nastere unor probleme.
Simturile noastre continua sa lucreze trimitand semnale creierului. Majoritatea sunt ignorate, dar in caz de pericol, creierul va raspunde. Daca simtim miros de fum sau daca auzim pe cineva pangand, mai mult ca sigur ne vom trezi.
Dupa o ora sau doua apar noi schimbari: undele emise de creier devin mai rapide, semanand din ce in ce mai mult cu cele din perioada de adormire, anumite functii ale corpului (cum ar fi respiratia sau activitatea cardiaca) se accelereaza usor, corpul si creierul intrand intr-o noua faza a somnului, numita REM.
CICLUL REM
REM semnifica miscarea rapida a ochilor (rapid eye movement). In aceasta faza a somnului ochii se misca in toate directiile, ca si cum ar inspecta rapid imprejurimile, dar pleoapele raman inchise pe tot parcursul somnului. Respiratia si bataile inimii pot devenii mai rapide si regulate, iar mainile, picioarele si fata pot tresarii. In acest interval s-ar putea sa vorbim in somn. Undele reprezentate pe EEG sunt rapide, semanand foarte mult cu cele obtinute atunci cand incercam sa adormim, dar suntem inca treji.
Fiecare faza de somn REM dureaza intre 15-20 minute, apoi corpul si creierul se relaxeaza si isi incetinesc activitatea; urmeaza o noua faza de somn profund. Dupa o perioada de 60-90 minute se va instala din nou un somn de tip REM.
MODELUL RECURENT
Aceste doua tipuri de stari de somn alterneaza de 4-6 ori intr-o noapte. Spre dimineata, fazele de somn caracterizate de unde lente devin mai scurte si mai putin profunde, iar cele de tip REM devin mai lungi. In cele din urma somnul profund dispare, iar undele emise de creier trec treptat de la faza REM la faza de trezire. Incepe o noua zi.
