|
|
|
Raportarea morbiditatii generale
Medicii de familie trebuie sa raporteze morbiditatea generala. Aceasta raportare se face codificat, prin coduri diagnostice, conform listei OMS, pe 999 de cauze de imbolnavire si deces (vezi CMI - clasificarea internationala a maladiilor).
Raportarea se face atat Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, pentru calculul bugetului de practica medicala, cat si ASP-ului (Autoritatii de Sanatate Publica) - la Laboratorul de Analiza si Evaluare Statistica (LAES) - pentru a avea situatia morbiditatii generale de la nivel judetean. De aici, datele de morbiditate generala se vor centraliza la nivelul Centrului de Calcul si Statistica Sanitara (CCSS) de la nivelul Ministerului Sanatatii - pentru a avea situatia morbiditatii generale de la nivel national -. Mai departe, datele se vor trimite spre Birourile Regionale ale OMS, in caz de endemii, pandemii, calamitati naturale, situatii in care OMS-ul trimite in cel mai scurt timp in teritoriile respective experti si logistica necesara pentru a rezolva problemele aparute. Datele de morbiditate de la nivel international sunt comunicate de catre OMS, sub forma de brosuri, care se distribuie in toate tarile.
Raportarea morbiditatii generale la ASP, CSAJ se face sub forma electronica (CD, dischete), pana in data de 5 a lunii, pentru datele de morbiditate din luna precedenta.
In afara de aceasta forma de raportare, MF sunt obligati sa faca si raportari pe urmatoarele forme de purtatori de informatie: Centralizatorul lunar al morbiditatii, cazurile noi de imbolnavire (morbiditatea studiata prin incidenta), care este pe grupe de varsta si codificarile se fac conform listei OMS; Centralizatorul cazurilor noi de boli infectioase si parazitare (unele boli se raporteaza in 24, 48 sau 72 de ore de la depistare) si Centralizatorul morbiditatii studiata prin prevalenta (cazurile noi si vechi de imbolnavire).
Dinamica morbiditatii cu ITM
Morbiditatea cu ITM se studiaza prin trei indicatori: indicele de frecventa (IF), indicele de gravitate (IG) si indicele de durata medie (IDM).
Acesti indicatori ar trebui calculati si interpretati macar o data pe an, pentru a corobora datele de morbiditate (ITM) cu conditiile de la locul de munca si pentru a putea fi remediate conditiile improprii de lucru (de exemplu, in sezon estival se constata o incidenta crescuta a bolilor respiratorii la angajatii de la o anumita intreprindere - acolo conditiile de munca sunt necorespunzatoare: hale cu geamuri sparte, umiditate mare, curent, etc). Aceste date de morbiditate cu ITM sunt furnizate de medicii de familie, medicii specialisti medicina muncii, medici de alte specialitati. Rezultatele obtinute prin interpretarea acestor indicatori, trebuiesc comunicate conducerii intreprinderii respective, pentru a putea fi luate masurile necesare de remediere a conditiilor improprii.
Formule de calcul:
nr. initial de zile de ITM
IF = X
100
nr. mediu de angajati
IF reprezinta frecventa imbolnavirilor acute la 100 de angajati
nr. total de zile de ITM
IG = X 100
nr. mediu de angajati
IG reprezinta gravitatea afectiunilor la 100 de angajati (cat au stat in concediu medical).
IG
IDM =
IF
IDM reprezinta in medie, durata afectiunilor de diverse tipuri in randul tuturor angajatilor.
Cel mai fidel indicator este IG, care reflecta cel mai bine conditiile de la locul de munca.
