LUMINA POLARIZATA POLICROMATICA INCOERENTA BIOPTRON IN AMELIORAREA TRATAMENTULUI ARSURILOR SI PROCESELOR DE CICATRIZARE

LUMINA POLARIZATA POLICROMATICA INCOERENTA BIOPTRON IN AMELIORAREA TRATAMENTULUI ARSURILOR SI PROCESELOR DE CICATRIZARE

Summary

THE POLARISED POLICROMATIC INCOERENTIC LIGHT BIOPTRON IN THE IMPROVEMENT OF THE TREATMENT OF BURNS AND HEALING PROCESSES

This article reports a clinical results by the role of polarised - light therapy in the conservative treatment of superficial dermal burn wounds. Evaluation of the results revealed that coservative treatment of these deep dermal wounds with polarised- light irradiation resulted in a significantly shorter healing time, with almost no hypertrophic scarring, and optimal aesthetic and functional results at immediately follow-up.

Key words: dermal burn wounds, polarised - light irradiation, BIOPTRON.

Rezumat

In articol sunt prezentate rezultatele clinice de tratament conservator ale arsurilor superficiale cu utilizarea luminii polarizate policromatice incoerente BIOPTRON comparativ cu metodele traditionale. Sunt monitorizate evolutiile clinice din ambele grupuri. Succesele obtinute denota o accelerare a proceselor de regenerare tisulara, cicatrizare fina si rezultate functionale si estetice mai bune in cazul terapiei adjuvante cu lumina BIOPTRON.

Cuvinte cheie: arsuri, lumina polarizata policromatica incoerenta , BIOPTRON

Introducere

Lumina solara este venerata ca o sursa de viata in cultura tuturor popoarelor lumii. Fototerapia este cunoscuta ca metoda de tratament inca din timpurile antice si se utilizeaza in diverse sfere medicale. Cu 100 de ani in urma, medicul danez Niels Ryberg Finsen a pus bazele fototerapiei, iar in 1903, i s-a decernat Premiul Nobel in medicina pentru activitatea sa in domeniul terapiei cu lumina. In legatura cu motivarea actiunii imunosupresive si procancerigene ale radiatiei ultraviolete atentie sporita in ultimul timp se acorda potentialului terapeutic al spectrului solar vizibil si al radiatiei infrarosii. Primele comunicari despre efectul biostimulator al laserului asupra tesuturilor au fost evocate de E. Mester inca in 1971.^1,2 Ulterior o serie de publicatii sugereaza ca tratamentul cu laser de frecventa joasa si lumina polarizanta accelereaza vindecarea plagilor. Relatarile mai multor autori indica rezultate estetice si functionale bune, obtinute la tratamentul arsurilor intermediare si profunde, in conditia exciziei precoce a escarelor postcombustionale si grefarilor ulterioare.³ Indiscutabil, inlaturarea timpurie a tesutului devitalizat si rezolvarea arsurii acute prin crearea conditiilor de epitelizare optima: inlaturarea factorilor inflamatori din plaga si a germenilor microbieni, utilizarea pansamentelor atraumatice, etc., favorizeaza o cicatrizare fina si dau o posibilitate de reeducare optima a miscarilor in zonele traumatizate. Astfel sechelele postcombustionale sunt mai putin pronuntate, reducand esential cicatrizarea patologica si formarea redorilor in zonele articulare. Altfel stau lucrurile in cazul tratamentului arsurilor superficiale, unde in pofida tratamentului complex si utilizarii pansamentelor atraumatice, unguentelor hidrosolubile, liposolubile, cheratoplastice. rezultatul se manifesta prin prezenta frecventa a cicatricelor hipertrofe si cheloide .⁴ Tratamentul conservativ, efectuat pe o durata mai mare de 3 saptamani de la traumatism, duce la o cicatrizare patologica in 40-70% cazuri.^4,5 Utilizarea benefica a laserului de frecventa joasa si a luminii polarizante in procesul de vindecare a plagilor postcombustionale superficiale este determinata de efectul biologic al fototerapiei prin sporirea activitatii functiei leucocitelor, reducerea cantitativa a citochinelor antiinflamatoare plasmatice (IL-6, IL-12, TNF- α, IFN - γ ), producerea factorilor de crestere (TGF-β1, PDGF-AB, IL-10), care duc la stimularea proliferarii celulelor: cheratinocite, endoteliocite, fibroblasti. Proliferarea fibroblastilor este de mult mai putin pronuntata decat a celulelor epiteliale.^6-7 Mai multe studii clinice au relevat accelerarea rezolvarii plagilor, inclusiv celor postcombustionale prin sporirea epitelizarii, cicatrizarii fine si imbunatatirea caracteristicilor cicatricelor ulterioare.

Material si metode

In studiu au fost incluse doua loturi de pacienti, cu varste cuprinse intre 17 si 67 ani. Bolnavii au fost asistati conservator in Centrul Republican de Leziuni Termice, prezentand arsuri superficiale de gr. I - II - IIIA. Traumatismele aveau diferita geneza: flacara - 57 % cazuri, lichid - 41 % cazuri, aburi - 2% cazuri. Arsuri cu suprafata de leziune pana la 5% din suprafata corpului au constituit majoritatea pacientilor - 68 %, arsuri cuprinse intre 6 - 10 % au fost observate in 25 % cazuri, arsuri pe o suprafata de 11 - 15 % - in 7 % cazuri. Dupa localizarea plagilor, pacientii s-au repartizat: zona faciala - in 25 % cazuri, trunchi - 12 % cazuri, membrele superioare - 47 % cazuri, membrele inferioare -16 % cazuri. Primul lot, in tratamentul carora a fost asociata lumina polarizata, policroma, incoerenta BIOPTRON, cuprinde 37 de pacienti (12 femei si 15 barbati). Al doilea lot - de control, a inclus 40 bolnavi (22 barbati si 18 femei), care au fost asistati conservator traditional.

Sursa lineara de lumina polarizata (BIOPTRON - 2, Switzerland) cu urmatoarele caracteristici: lungimea de unda cuprinsa intre 480 nm si 3400 nm; grad de polarizare > 95% ( 590 - 1550 nm ); putere 40 mW/cm²; densitatea fasciculului de lumina pe minut de 2,4J/cm² a fost aplicata perpendicular pe suprafata plagii de la o distanta de 10-15 cm, durata de expozitie - 10 minute. Debutul fototerapiei - a doua zi dupa internare; frecventa de aplicare - zilnica, in timpul schimbului pansamentului; sfarsitul aplicarii - epitelizarea completa a plagilor.

Protocolul de efectuare a pansamentelor a fost unic in ambele grupe de bolnavi, incluzand: inlaturarea pansamentului precedent cu continutul eliminarilor din plagi; debridarea suprafetelor cu indepartarea detritului, epidermei decolate, tegumentelor necrotizate; spalarea abundenta cu antiseptici (peroxid de hidrogen 3%, permanganat de Kaliu 1%, Betadina 1%); aplicare de pansament neadeziv (Branolind, Grasolind, Bactigras) suplimentar acoperit cu pansament de tifon steril cu continut de ung. Levomecoli sau ung. Levosini.

Monitorizarea evolutiei plagilor a fost efectuata incepand cu a 2-3 zi posttrauma pana la cicatrizare si epitelizare completa, apoi timp de o luna de convalescenta. In aceasta perioada bolnavii zilnic aplicau bai cu sare de mare 5-7%, corelate cu uleiuri si creme emolifiante cu continut de vitamina A si vitamina E. Pacientii cu leziuni la membre au purtat obligatoriu pansamente compresive. Fotografiile standardizate au fost efectuate saptamanal cu o durata totala de 8 saptamani dupa traumatism.  

Rezultate

Analiza rezultatului de tratament a fost apreciata in conformitate cu urmatorii parametri:

- durata de tratament;

- gradul de manifestari inflamatorii generale;

- gradul de manifestare septica locala;

- gradul de hemoragie din plaga in timpul pansamentului;

- senzatii subiective prezentate de pacient;

- calitatea manifestarilor sechelelor postcombustionale - Vancouver Burn Scar Assisment Scale (VBSAS).¹²

Rezultatele obtinute au fost diferite in functie de lot. Astfel durata de tratament in lotul I este cu 1/3 mai mica, comparativ cu lotul II (14,3±2,7 zile si 20,9 ±4,1 zile).

Manifestarile inflamatorii generale: devierea formulei leucocitare spre stanga, leucocitoza, monocitoza, limfocitoza, fibrinogen sporit, etc. au fost observate mai frecvent in cazul tratamentului traditional : schimbari in 73 % cazuri din numarul total de investigatii la bolnavii din lotul II comparativ cu 47 % cazuri in lotul I.   

Frotiurile din plagi, efectuate saptamanal la 10 pacienti din lotul II, au fost pozitive in 45 % cazuri. Au fost insamantate colonii de St. auriu in 50 % cazuri, Ps. aeruginosa in 31 % cazuri, St. epidermal in 19 % cazuri. Frotiuri pozitive, efectuate la 12 pacienti din lotul I au fost pozitive in 36 % de cazuri. Investigatiile microbiologice in acest lot au depistat St. auriu in 47 % cazuri, Ps. aeruginosa in 27 % cazuri, St. epidermal in 12 % cazuri, alti germeni in 11 % cazuri. Dupa antibioticoterapie conform antibioticogramei, care a urmat ulterior, s-a distins o suprimare de infectie in toate cazurile observate.

Inlaturarea crutatoare de pansament, asociata cu irigarea abundenta de antiseptice a permis evitarea sangerarii capilare din plagi in 85 % cazuri din lotul II si in 73 % cazuri din lotul I.

Este de mentionat, ca in timpul schimbului de pansamente si expunere la iradiere cu lumina polarizata au fost efectuate si procedee de chinetoterapie, ce a prezentat rezultate functionale mai bune in lotul I de bolnavi, prezentand rigiditatea miscarilor in articulatii in 32 % cazuri, comparativ cu 64 % cazuri din lotul II.

Senzatii de usturime in plagi, dureri in timpul pansamentului, impotenta functionala, senzatie de strangere dupa aplicarea pansamentului, apoi urmate de prurit in regiunea plagilor s-au intalnit in ambele loturi. Totodata expunerea la lumina BIOPTRON a fost mentionata cu senzatie de caldura confortabila de 93 % din pacientii lotului I. 95 % din pacientii lotului I au prezentat incredere de eficacitate a fototerapiei.

Calitatea manifestarilor sechelelor postcombustionale, apreciata dupa VBSAS peste 6 saptamani dupa traumatism, a reprezentat 3,2±0,6 puncte in I lot, comparativ cu 6,8±0,2 puncte in lotul II.

Discutii si concluzii

Arsura prezinta un traumatism grav atat prin decurgerea procesului de restituire tegumentara, cat si prin sechele cicatriceale, manifestate deseori pentru restul vietii. Evaluarea unei arsuri este un proces de durata, de restabilire fizica, reabilitare si reintegrare sociala.

Lezarea tegumentului prin arsura initiaza un proces complicat de reparatie. Se rezolva favorabil prin epitelizare spontana, sau cu formarea unei cicatrice normotrofe.

Regenerarea plagii arse este un proces in mai multe trepte. Etiopatogeneza dezvoltarii cicatrizarii patologice este cunoscuta insuficient. Cert este faptul ca se desfasoara din cauza dezechilibrului dintre sinteza si degradarea colagenului si sunt influentate de ά 1-antitripsina si ά2-macroglobulina, care au fost identificate in matricea extracelulara a cicatricelor hipertrofice. Este importanta si cantitatea de fibroblasti, mai ales in cazul cicatrizarii cheloide, care produc in exces colagen. Astfel rata de sinteza a colagenului este de doua ori mai mare, in cazul cicatrizarii hipertrofice, decat in cazul cicatrizarii normale si persista la acest nivel crescut 2-3 ani.¹² Este cert ca in dezvoltarea cheloizilor un rol important joaca hipoxia tisulara. Obturarea patului microcirculator si prezenta excesului de celule endoteliale pe peretii vaselor sunt frecvent observate la examinarile histologice.¹³ Mecanismul de actiune a hipoxiei asupra procesului de cheloidizare se datoreaza hiperproductiei de factor de crestere a endoteliului vascular.¹⁵

Succesul inregistrat in tratamentul arsurilor acute, datorita utilizarii tehnologiilor moderne, a dus la micsorarea frecventei sechelelor grave postcombustionale, prezentate de redori si diformitati severe, care necesita interventii chirurgicale reconstructive complicate. Totodata, aceste metode nu au schimbat frecventa cicatricelor hipertrofe, care practic se dezvolta dupa vindecarea arsurilor intermediare.^15,16

Fototerapia este studiata in mai multe domenii medicale pe parcursul ultimilor 30 de ani, expansionandu-si arealul de utilizare. Totodata nu sunt cunoscute definitiv efectele ei asupra algoritmului de reparatie tisulara in cazul arsurilor profunde, sechelelor cicatriceale postcombustionale, etc.   

Majoritatea autorilor, care au utilizat lumina policroma polarizata in tratamentul plagilor de diferita geneza, mentioneaza o accelerare a proceselor de reparatie, cicatrizare fina si epitelizare calitativa.^{6 -11}

In concluzie, rezultatele studiului clinic relevat denota, ca:

lumina polarizata policromata incoerenta reduce esential termenii de cicatrizare si epitelizare a arsurilor superficiale de diferita geneza;

permite reabilitarea precoce a miscarilor in articulatii, lasand sechele postcombustionale minore;

favorizeaza o reabilitare chinetoterapica atat pe parcursul tratamentului, cat si in termeni precoce dupa regenerarea tesuturilor, fiind posibila presoterapia;

atenueaza fenomenele inflamatorii locale si generale la pacientul ars;

micsoreaza riscul de infectie a plagii arse;

au efect psihoterapic in aspectul complexului de tratament multidirectional

Bibliografie

1.     MESTER E., SPIRY T., SZENDE B.G., TOTA J. - Effect of laser rays on wound healing . American Journal of Surgery, 1971,122: 532-535;

2.     MESTER E., MESTER A.F. , MESTER A. - The biomedical effects of laser application. Laser Surg. Med.,1988, 5: 31-39;

3.     ENGRAV L.H., HEIMBACH D.M., REUS J.L.,HARNAR T.J., MARVIN J.A. - Early excision and grafting vs. nonoperative treatment of burns of indeterminant depht: a randomized prospective study. J. Trauma, 1983, 23: 1001-1004;

4.     SU C., ALADEH K., LEE R. -The problem scar. Clin. Plast. Surg., 1998:25; 451-455;

5.     CHIOTAN N., MATUSZ P., FLORESCU I. - Cicatrizarea, biologie clinica si tratament. Editura "National", 1999: 826 p.;

6.     SAMOILOVA K A OBOLENSKAYA K D VOLOGDINA A V SNOPOV S A AND SHEVCHENKO E V. - Single skin exposure to visible light induces rapid modification of entire circulation blood - 1. Improvement of rheologic and immune parameters. Progress in Biomedical Optics/Proceedings of Low-Power Light on Biological Systems, 1998, IV: 90-103.

7.     САМОЙЛОВА К.А., ЖЕВАГО Н.А. - Полихроматический поляризованный свет в лечении ран и послеоперационной реабилитации: системные механизмы действия. Мат. Межд. Конф. "Новое в пластической хирургии и комбустиологии", Санкт - Петербург, 25-28 мая, 2007 г.: 85;

8.     KUBASOVA T., HORVATH M., KOCSIS K. AND FENYÖ M. - Effect of visible light on some cellular and immune parameters. Immunology and Cell Biology, 1995, 73; 239-244;

9.     MONSTREY S., HOEKSEMA H., DEPUYDT K., VAN MAELE G., VAN LANDUYT K., BLONDEEL P. - The effect of polarized light on wound healing. European Journal of Plastic Surgery, 2002, 24(8): 377-382;.

10.  MONSTREY S., HOEKSEMA H., SAELENS H., DEPUYDT K., HAMDI M., K.VAN LANDUYT AND BLONDEEL P. - A conservative approach for deep dermal burn wounds using polarised-light therapy. British Journal of Plastic Surgery, 2002, 55: 420-426;

11.  IORDANOU P., BALTOPOULOS G., GIANNAKOPOULOU M., BELLOU P., KTENAS A. - Effect of polarized light in the healing process of pressure ulers. International Journal of Nursing Practice, 2002, 8 (1): 49-55;

12.  BARYZA M.J BARYZA G.A. - The Vancouver Scar Scale: an administration tool and its interrater reliability. J. Burn Care Rehabil., 1995, 16 (5): 535-538;

13.  KISCHER C W THIES A C CHVAPIL M Perivascular myofibroblasts and microvascular occlusion in hypertrophic scars and keloids Hum. Pathol. 1982, 13:819-824;

14.  STEINBRECH D.S., MEHRARA B.J.K., CHAU D., ROWE N.M., CHIN G., LEE T., et al. - Hypoxia upregulates VEGF production in keloid fibroblasts. Ann. Plast. Surg. 1999, 42:514-519;

15.  ROBSON M.C., BARNETT R.A., LEITCH I.O., HAYWARD P.G. - Prevention and treatment of postburn scars and contractures. World J. Surg., 1992, 16(1): 87-96;

16.  HAMANOV H., BROZ L. - Influence of inadequate prehospital and primary hospital treatment on the maturation of scars after thermal injuries. Acta Chirurgiae Plasticae, 2003, 45: 18-21;