|
|
|
GERIATRIE - TEST GRILA LICENTA
1. Imbatranirea determina:
A. Rigidizarea peretelui toracic.
B. Scaderea sensibilitatii chemoreceptorilor din sinusurile carotidiene.
C. Cresterea capacitatii pulmonare de aparare.
D. Conservarea functiei ventilatorii.
E. Cresterea mortalitatii prin BPCO.
R: A, B, E
2. Suprafata totala a plamanului, la varsta a treia este redusa cu:
A. Peste 20%.
B. Peste 30%.
C. Peste 40%.
D. Peste 50%.
E. Peste 60%.
R: B
3. Scaderea capacitatii vitale si a fluxului expirator maxim apare:
A. Dupa 40 de ani.
B. Dupa 50 de ani.
C. Dupa 60 de ani.
D. Dupa 70 de ani.
E. Dupa 80 de ani.
R: A
4. Complicatiile infectioase ale gripei la varstnici sunt reprezentate de:
A. Pneumonii interstitiale.
B. Supuratii bronsice.
C. Pleurite.
D. Pneumonii bacteriene.
E. Pleurezii purulente.
R: B, D, E
5. Urmatoarele criterii impun internarea pacientilor varstnici cu gripa intr-un serviciu de terapie intensiva:
A. Frecventa respiratorie peste 30/min.
B. PaO2 sub 80 mmHg.
C. Starea de soc cu oligoanurie.
D. Necesitatea respiratiei asistate.
E. Frecventa cardiaca peste 80/min.
R: A, C, D
6. Afectiunile neoplazice sau hipogamaglobulinemiile, la varstnicii spitalizati favorizeaza:
A. Pneumonia stafilococica.
B. Pneumonia streptococica.
C. Pneumonia pneumococica.
D. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa.
E. Pneumonia cu Klebsiella pneumoniae.
R: D
7. Cea mai frecventa forma de bronsita cronica la varstnici este:
A. Bronsita cronica simpla.
B. Bronsita cronica purulenta.
C. Bronsita cronica astmatiforma.
D. Bronsita cronica mucoasa.
E. Bronsita cronica seroasa.
R: B
8. Febra ridicata (39 - 40 grade), insotita de frison sau frisoane repetate, se poate intalni si la varstnici in:
A. Pneumoniile acute bacteriene.
B. Pielonefritele acute.
C. Bronsita cronica acutizata.
D. Infectiile urinare joase.
E. Bronsiectaziile infectate.
R: A, B
9. Stenoza arterei oftalmice din evolutia arteritei temporale duce la:
A. Dureri oculare sau orbitale.
B. Pierderi tranzitorii ale vederii.
C. Cefalee difuza.
D. Dureri la deglutitie.
E. Ingustarea campului vizual.
R: A, B, E
10. La subiectii varstnici infarctul miocardic acut poate fi relevat de:
A. O stare de astenie fizica intensa, aparent neexplicata.
B. Tuse seaca, iritativa.
C. Subfebrilitati prelungite.
D. Edem pulmonar acut cardiogen.
E. Scaderea glicemiei.
R: A, D
11. Doua cauze de HTA secundara la varstnici sunt mai frecvente:
A. HTA endocrina.
B. HTA renoparenchimatoasa.
C. HTA renovasculara.
D. HTA neurogena.
E. HTA iatrogena.
R: B, C
12. Urmatoarele preparate antihipertensive sunt de evitat la pacientii varstnici:
A. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei.
B. Neurosimpaticoliticele.
C. Blocantele canalelor de calciu.
D. Guanedinele.
E. Betablocantele neselective.
R: B, D, E
13. Infarctul acut miocardic la varstnici poate preta la confuzii cu:
A. Embolia pulmonara.
B. pericardita acuta.
C. Bronhobronhiolita acuta.
D. Pneumopatiile acute interstitiale.
E. Disectia de aorta.
R: A, B, E
14. Involutia aparatului digestiv la varstnici presupune:
A. reducerea numarului de celule cu rol in absorbtie.
B. Cresterea tonusului sfincterian.
C. Cresterea fluxului sanguin destinat tubului digestiv.
D. Diminuarea motilitatii gastro-intestinale.
E. Coborarea planseului pelvin.
R: A, D, E
15. Regurgitarile nazale lichidiene, aspiratia traheala, raguseala sunt consecinta:
A. Disfagiei joase.
B. Disfagiei inalte.
C. Disfagiei mediu situate.
D. Tulburarilor de deglutitie frecvente la varstnici.
E. Incontinentei cardiei.
R: B
16. In infarctul mezenteric durerea foarte intensa poate predomina in:
A. Hipogastru.
B. Flancuri.
C. Periombilical.
D. Fosele iliace.
E. regiunea lombara.
R: B, C, D, E
17. Varsaturile din infarctul mezenteric pot fi:
A. Lichidiene.
B. Bilioase.
C. Sanguinolente.
D. Fecaloide.
E. Cu aspect poraceu.
R: B, C, D
18. Aportul redus de apa la varstnici favorizeaza:
A. Hiperkaliemie.
B. Hipokaliemie.
C. Hipernatremie.
D. Hiponatremie.
E. Hipercalcemie.
R: C
19. Incontinenta urinara de gradul IV la varstnici presupune:
A. Pierderi de urina la stranutat.
B. Pierderi de urina la tusit.
C. Pierderi de urina in clinostatism.
D. Pierderi de urina in repaus, dar numai in ortostatism.
E. Pierderi de urina la miscari rapide.
R: C
20. Reducerea excretiei renale la varstnici este determinata de:
A. Diminuarea progresiva a numarului de nefroni.
B. Scaderea fluxului sanguin renal.
C. Cresterea filtrarii glomerulare.
D. Cresterea secretiei tubulare.
E. Alterarea reabsorbtiei tubulare.
R: A, B, E
21. Pe masura inaintarii in varsta se produc:
A. Reducerea fluxului plasmatic renal.
B. Reducerea taliei rinichilor care devin scleroatrofici.
C. Cresterea filtrarii glomerulare.
D. Cresterea mecanismelor compensatorii respirator si endocrin.
E. Reducerea filtrarii glomerulare.
R: A, E
22. Pierderea involuntara a urinii, neprecedata de senzatia de a urina, consecinta cresterii bruste a presiunii intraabdominale, se intalneste in:
A. Incontinenta urinara tranzitorie.
B. Incontinenta urinara de stres.
C. Incontinenta urinara permanenta.
D. Incontinenta urinara de efort.
E. Incontinenta urinara definitiva.
R: B, D
23. Complicatiile obisnuite ale retentiei cronice de urina sunt:
A. Infectia urinara.
B. Litiaza renala bilaterala.
C. Litiaza intravezicala.
D. Litiaza prostatica.
E. Alterarea structurala a rinichilor.
R: A, C
24. Caracteristice poliartritei reumatoide la varstnici sunt:
A. Frecventa mai mare la femei.
B. Debut la articulatiile mari (umar).
C. Afectare asimetrica oligoarticulara.
D. Distructii articulare rare.
E. Atrofii musculare precoce.
R: B, C, E
25. In poliartrita reumatoida a varstnicilor sunt prezente urmatoarele modificari radiologice:
A. Osteoporoza subcondrala.
B. Eroziuni marginale.
C. Hiperproductii osoase ale extremitatilor.
D. Deformare articulara.
E. Anchiloza.
R: A, B, D, E
26. Hidartroza intermitenta a genunchiului poate fi la varstnici manifestarea de debut a:
A. Poliartritei reumatoide.
B. Spondilartritei anchilozante.
C. Gonartrozei.
D. Leziunii de menisc.
E. Gutei.
R: B
27. Aspectele reumatologice cele mai frecvent intalnite in geriatrie sunt:
A. Coxartroza.
B. Sindromul algic umar - mana.
C. Piciorul dureros.
D. Gonartroza.
E. Discartroza toracala.
R: A, B, C
28. Mineralizarea deficitara, cu reducerea masei osoase, defineste:
A. Spondiloza vertebrala difuza.
B. Osteoporoza.
C. Artrozele.
D. Controcalcinoza.
E. Boala Paget.
R: B
29. La pacientii varstnici, cu lupus eritematos sistemic, urmatoarele manifestari sunt mai rare comparativ cu tinerii:
A. Cutanate.
B. Neurologice.
C. Hematologice.
D. Respiratorii.
E. Renale.
R: B, C, E
30. Debutul progresiv, cu tulburari ale starii de constienta, pana la coma caracterizeaza la varstnici:
A. Embolia cerebrala.
B. Tromboza cerebrala.
C. Accidentul ischemic tranzitor.
D. Hipoglicemia severa.
E. O anemie severa.
R: B
31. Debutul brusc, cu alterarea starii generale, sindrom meningeal si subfebrilitati poate releva la varstnici:
A. Infarctul de trunchi cerebral.
B. Ictusul lacunar.
C. Hemoragia subarahnoidiana.
D. Accidentul vascular ischemic.
E. Accidentul vascular embolic.
R: C
32. Hemoragia subarahnoidiana poate la varstnici sa imbrace o forma oligosimptomatica relevata de:
A. Deteriorarea brusca a starii generale.
B. Crize convulsive subintrante.
C. Ascensiune termica marcata.
D. Redoarea de ceafa.
E. Instabilitate in ortostatism si la mers.
R: A, D, E
33. Crizele de epilepsie, la varstnici trebuie diferentiate de:
A. Sincopele Adams - Stockes.
B. Amnezia tranzitorie paroxistica.
C. Sincopele postmictionale.
D. Crizele vertiginoase din insuficienta circulatorie vertebro-bazilara.
E. Crizele de spasmofilie.
R: A, B, D, E
34. O cefalee persistenta, insotita de varsaturi neprecedate de greata poate releva si la varstnici:
A. O meningo-encefalita acuta.
B. O tumora cerebrala.
C. O migrena.
D. O suferinta psihica.
E. Cresterea tensiunii asteriale.
R: B
35. Starea depresiva majora se caracterizeaza prin:
A. Diminuarea interesului pentru orice activitate.
B. Insomnia.
C. Prezervarea activitatilor cognitive.
D. Absenta tentativelor suicidare.
E. Hipersomnia (in formele atipice ale depresiei).
R: A, B, E
36. Regresiunea dementiala include:
A. Tulburari de memorie.
B. Tulburari de comportament.
C. Conservarea activitatii cognitive.
D. Tulburari de vigilenta.
E. Lipsa tulburarilor afective.
R: A, B, D
37. Urmatoarele tipuri de dementa sunt ireversibile:
A. Dementele de tip Alzeimer.
B. Dementele toxice.
C. Dementele posttraumatice.
D. Dementele carentiale.
E. Dementele pe fond vascular.
R: A, C, E
38. Cea mai frecventa hemopatie maligna intalnita la varatnici este:
A. Leucemia mieloida cronica.
B. Leucemia limfatica cronica.
C. Limfomul malign Hodgkin.
D. Limfomul malign non-Hodgkin.
E. Policitemia vera.
R: B
39. Consecintele posibile ale malnutritiei protein-calorice la varstnici sunt:
A. Disfunctia cognitiva.
B. Scaderea fortei musculare.
C. Cresterea productiei de anticorpi.
D. Scaderea interactiunilor medicamentoase.
E. Edeme periferice.
R: A, B, E
40. La varstnici, malnutritia protein-calorica se poate datora:
A. cresterii acuitatii olfactive.
B. Scaderii acuitatii gustative.
C. Satietatea tardiva.
D. Depresia.
E. Infectiile cronice.
R: B, D, E
41. La varstnici obezitatea morbida (peste 130% greutatea ideala) poate duce la urmatoarele complicatii:
A. Apnee de somn.
B. Tromboza venoasa profunda.
C. Riscuri chirurgicale reduse.
D. Embolie pulmonara.
E. Cresterea sperantei de viata.
R: A, B, D
42. Tulburarile de auz la varstnici pot avea drept cauze:
A. Labirintite acute.
B. Labirintite cronice.
C. Otite externe difuze.
D. Colesteatomul.
E. Otite medii fara perforatii timpanice.
R: A, B, D, E
43. Imobilizarea la varstnici are drept consecinta:
A. Atrofierea maselor musculare.
B. Accelerarea imbatranirii cerebrale.
C. Scaderea ponderala prin diminuarea masei adipoase.
D. Tulburari de tranzit intestinal (diareea).
E. Tulburari sfincteriene.
R: A, B, E
44. O infectie acuta la varstnici poate fi relevata de:
A. Somnolenta prelungita.
B. Insomnie.
C. Astenie fizica marcata.
D. Absenta fenomenelor psihoorganice.
E. Stari halucinatorii.
R: A, B, D, E
45. Cele mai grave localizari extrapulmonare ale tuberculozei la varstnici sunt:
A. Localizarea peritoneala.
B. Localizarea renala.
C. Localizarea pericardica.
D. Localizarea meningoencefalica.
E. Localizarea limfoganglionara.
R: D
46. Batranetea medie este cuprinsa intre:
A. 65 - 75 ani.
B. 75 - 85 ani.
C. Peste 85 ani.
D. 60 - 65 ani.
E. 65 - 70 ani.
R: B
47. Factorii de risc care pot creste probabilitatea reactiilor hipoglicemice la varstnici sunt:
A. Afectarea sistemului nervos autonom.
B. Nutritia corespunzatoare.
C. Afectarile renale sau hepatice concomitente.
D. Utilizarea unor medicamente sedative.
E. Dozajul inadecvat al insulinei.
R: A, C, D, E
48. La populatia geriatrica prescrierea medicamentelor trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:
A. Scaderea fluxului sanguin hepatic si a hepatocitelor cu modificarea clearance-ului hepatic al medicamentelor.
B. Greutatea corporala si a organelor ramane nemodificata, neantrenandu-se astfel tulburari de distributie ale medicamentelor.
C. Cresterea riscului de cumulare si intoxicare cu medicamente eliminate renal.
D. Scaderea albuminelor plasmatice, urmata de reducerea legarii medicamentelor de proteine.
E. Mentinerea numarului de neuroni fara modificari ale neuromediatorilor.
R: A, C, D
49. Anemiile prin deficit de acid folic si folati, la varstnici, se pot datora:
A. Malnutritiei.
B. Malabsorbtiei.
C. Alcoolismului cronic.
D. Hipertiroidismului,
E. Hipervitaminozei C.
R: A, B, C
50. La varstnici cea mai frecventa anemie cronica, adesea severa este:
A. Anemia sideroblastica.
B. Anemia Biermer.
C. Microsferocitoza ereditara.
D. Talasemia minora.
E. Anemia hemolitica autoimuna.
R: B
BIBLIOGRAFIE
1. C. Bogdan. "Elemente de geriatrie practica". Ed. medicala 1992.
2. C. Balaceanu Stolnici. "Geriatrie practica". Ed. Medicala Amaltea. 1998.
3. Lelia Maria Susanu. "Semiologie medicala geriatrica". Ed. Orizonturi Universitare Timisoara, 2003.
4. I. Romosan, Luiza Spiru. "Tratat de Geriatrie". Ed. Academiei Ana Aslan International. Bucuresti 2004.
