|
|
|
SPALATURILE
Spalatura este metoda prin care se realizeaza curatirea mecanica si dezinfectia unor mucoase sau a unor cavitati cu ajutorul diverselor lichide, slab antiseptice. Ea se face in scop terapeutic, atat in cabinet, cat si in servicii de stricta specialitate: ORL, oftalmologie, urologie, fiziologic, ginecologie, chirurgie. Sunt situatii de urgenta, cand trebuie facuta de: medicul de familie, de studentul in medicina sau de cadru mediu.
De retinut
Lichidul cu care se face spalatura trebuie sa fie diferit, in functie de mucoasa pe care o spala.
Temperatura solutiei, trebuie sa fie apropiata de cea a mucoaselor sau a cavitatilor respective.
Presiunea jetului va fi mica, pentru a nu produce leziuni mecanice, pe o mucoasa deja alterata.
Cantitatea de lichid trebuie sa fie mare, pentru a realiza o buna curatire, respectand regulile de asepsie si antisepsie.
Materiale necesare
Solutiile cele mai utilizate cu care se fac spalaturile sunt: solutia fiziologica, permanganatul de potasiu 1/4000, apa bicarbonata 40g%, apa boricata 4%, infuzia de musetel, oxicianura de mercur 1/4000 si nitratul de argint 1/6000. In raport cu mucoasa sau cavitatea care se spala, mai sunt necesare: seringi de diferite tipuri si capacitati, tavite renale, musamale pentru protectia bolnavului, irigatoare, tub Faucher, sonde diverse, borcane, vase colectoare.
Tehnica
Deoarece fiecare tip de spalatura, necesita anumite materiale si are un anumit specific le vom descrie pe rand:
A. Spalatura gastrica, se poate face, in scop diagnostic sau terapeutic, atat in spital, cit si in ambulator.
Indicatii:
Stenoza pilorica.
Intoxicatii acute: voluntare sau accidentale, prin inghitirea unor substante caustice (acizi sau baze) sau alimente (ciuperci).
Dilatatie acuta gastrica post - operatorie.
Contraindicatii
1. Ulcere hemoragice.
2. Bolnavii casectici sau cu insuficienta respiratorie.
3. Bolnavii cardiopati decompensati.
4. Tuberculoza evolutiva (poate produce hemoptizie).
5. Intoxicatii acute - dupa 24 ore, de la ingestia toxicului.
Materiale necesare:
1. Tubul Faucher la care se adapteaza o palnie de cauciuc (sau metal) cu capacitate de 500 ml. La 45 cm, de capatul distal, tubul este insemnat, pentru a cunoaste pana unde va fi introdus in stomac.
2. Lichidul de spalatura este preparat in functie de scopul urmarit, astfel:
pentru spalatura de evacuare (preoperatorie stenoza pilorica) se foloseste apa bicarbonata 40%;
in caz de intoxicatii cu substante caustice se utilizeaza lichide, care sa neutralizeze substanta ingerata, astfel:
in caz de acizi se face spalatura cu bicarbonat de Na 40% sau cu apa albuminata (apa in care s-au batut 3 4 albusuri de ou la un litru de apa);
in intoxicatiile cu substante alcaline, spalatura se efectueaza cu solutii acide: zeama de lamaie sau apa cu otet (2 linguri de otet la un litru de apa).
In ambele categorii de intoxicatii sau atunci cand nu se cunoaste toxicul, se poate folosi laptele dulce (pentru ca are reactie amfotera).
De retinut
Din primul jet de spalatura (recoltat) se va pastra un esantion, pentru identificarea toxicului.
3. Un vas colector al spalaturii (lighean, galeata).
4. Panza cauciucata de protectie, care se leaga in jurul gatului bolnavului, iar celalalt capat se pune in vasul colector.
Tehnica spalaturii gastrice
Cuprinde doi timpi:
a. introducerea tubului Faucher pentru spalatura gastrica;
b. spalatura gastrica propiu zisa.
a. Pentru introducerea tubului, bolnavul este asezat pe scaun cu o panza cauciucata protectoare (fixata ca mai sus), iar operatorul sta in spatele bolnavului (invitandu-l sa dechida gura si sa respire adanc) introducand tubul pana in faringe. In acest moment, bolnavul trebuie sa execute miscari de deglutitie, in timp ce operatorul impinge usor cu mana tubul pana la 45 60 cm (luand ca punct de reper arcada dentara) dupa care bolnavul va respira normal, iar la capatul exterior al tubului se va atasa palnia.
b. Spalatura gastrica propiu-zisa consta, in introducerea lichidului pe tub in stomac si evacuarea acestuia tot pe tub, pe principiul sifonajului. La inceputul spalaturii palnia se tine la nivelul toracelui si se incepe turnarea lichidului. Cand palnia s-a umplut, se ridica la 30 40 cm deasupra gurii (pana este aproape de golire). In aest moment se coboara brusc, palnia in vasul colector (la 40 50 cm sub nivelul epigastrului) prin ea incepand sa curga continut gastric.
Incidente:
Tubul nu poate fi introdus in stomac datorita senzatiilor de greta si voma din partea bolnavului. In aceste cazuri inainte de introducerea tubului se bandjoneaza faringele cu solutie cocaina 2% sau xilina 2 4%.
Tubul poate patrunde in laringe (cand apare tuse si dispnee). Se va retrage tubul imediat si apoi se va reintroduce cu atentie urmand baza limbii.
De retinut
Pentru prevenirea perforatiilor esofagiene sau gastrice, la bolnavii care au inghitit toxice foarte caustice, nu se face spalatura gastrica.
B. Spalatura auriculara. Spalarea conductului auditiv extern, urmareste:
indepartarea secretiilor (puroi sau cerumen);
a corpilor straini;
tratamentul otitelor cronice.
Materiale necesare:
Tehnica spalaturii
Asistenta imbraca sortul de cauciuc, tavita renala sub urechea bolnavului (care va inclina capul spre tavita, si pe care o va sustine).
Apoi se va spala pe maini, cu apa si cu sapun, dupa care verifica temperatura lichidului si aspira in seringa.
Solicita bolnavului sa si deschida gura (intrucat in acest fel produsul patologic se indeparteaza mai usor).
Cu mana stanga, se trage pavilionul urechii in sus si inapoi, iar cu mana dreapta se injecteaza lichidul de spalatura in conduct, spre peretele postero superior si se asteapta evacuarea.
Se repeta operatiunea de cateva ori, pana cand lichidul scurs este curat.
Apoi cu cateva tampoane de vata se usuca conductul, auditiv extern.
Incidente: ameteli, dureri, varsaturi, lipotimii (rare ori).
C. Spalatura oculara
Inseamna spalarea sacului conjuctival, prin introducerea unei cantitati de solutie antiseptica. Are scop terapeutic si se indica in:
procesele inflamatorii ale conjuctivitei (pentru indepartarea secretiilor);
indepartarea corpilor straini.
Materiale necesare:
masa de tratament acoperita cu un camp steril;
casoleta cu comprese de tifon sterile;
tavita renala;
tampoane de vata hidrofila sterila;
pipeta sterila;
substante antiseptice: acid boric 3%, oxicianura de mercur 1/5000, ser fiziologic, apa bicarbonata 2 (incalzita la 37°C).
Tehnica efectuarii spalaturii oculare:
Asistenta se spala pe maini, cu apa si sapun (pe care le dezinfecteaza cu alcool).
Apoi verifica temperatura solutiei antiseptice de spalare.
Aseaza pe cele doua pleoape, cate o compresa imbibata in solutia antiseptica de spalare.
Deschide cu mana stanga, fanta palpebrala.
Toarna, apoi incet lichidul din pipeta in sacul conjuctival (evitand corneea).
Solicita bolnavului sa miste ochiul in toate directiile.
Se repeta tehnica de mai multe ori si se verifica, prezenta corpului strain in lichidul de spalatura.
D. Spalatura vaginala
Are drept scop, curatirea mecanica a vaginului de secretiile mormale sau patologice.
Indicatii:
Vaginite si vulvo vaginite.
Inflamatii cronice ale colului uterin.
Preoperator interventii in sfera genitala.
Contraindicatii: - post partum imediat si afectiuni acute utero anexiale.
Materiale necesare:
1. Irigator de doi litri, prevazut cu un tub de cauciuc lung de 1,5 m.
2. Canula vaginala, lunga de 20 cm, cu diametrul de 1 cm (care are inclinare in unghi obtuz, corespunzatoare axului vaginal).
3. Solutii de spalat: permanganat de potasiu (1/4000), infuzie de musetel, cloramina 1.
Tehnica efectuarii
Bolnava se aseaza in pozitie ginecologica (pe masa ginecologica). In situatia in care nu se poate realiza, acest lucru, se poate aseza pe o plosca, in pat cu coapsele in abductie si flecate pe abdomen. Lichidul de spalatura, trebuie sa fie caldut (25 30°C). Se incepe cu toaleta vulvara, dupa care se introduce canula in vagin (urmand peretele posterior al acestuia, pana la fundul de sac posterior). In urma jetului de lichid (care trebuie sa aiba o presiune mica), pentru a nu produce dureri, se realizeaza o curatire mecanica vaginala si a colului uterin (prin eliminarea secretiilor odata cu lichidul de spalatura). Se retrage canula progresiv, se invita bolnava sa tuseasca (pentru eliminarea lichidului retinut in vagin), terminand spalatura cu toaleta regiunii vulvare, dupa care se aplica un tampon cu vata sterila, acoperita cu o compresa de tifon (tot sterila).
Incidente
Arsuri ale mucoasei vaginale prin concentratia prea mare a solutiei de spalatura (mai ales in cazul permanganatului de potasiu).
E. Spalatura vezicei urinare
Datorita antibioticelor si chimioterapicelor moderne, spalatura vezicei urinare s-a limitat mult, avand numai urmatoarele indicatii:
In scop diagnostic, pentru limpezirea mediului si curatirea vezicei de: sange, cheaguri si puroi; in vederea executarii unor manevre endoscopice (cistoscopie, uretro pielografic).
In scop terapeutic (mai ales) pentru evacuarea cheagurilor din vezica, in urma operatiei pentru adenom de prostata si mai putin pentru spalarea vezicei cu diverse solutii antiseptice.
Contraindicatii:
afectiuni ale uretrei;
vezica mica tuberculoasa.
Materiale necesare:
Seringa Guyon de 200 250 ml.
Sonde uretrale.
Apa sterila, ser fiziologic sau diverse solutii antiseptice.
Tehnica efectuarii
Dupa toaleta glandului si a meatului uretral, se introduce o sonda si se goleste continutul. Se introduc apoi 100 150 ml din solutia pregatita pentru spalatura si se lasa sa se scurga in vasul colector. Se repeta operatia pana la limpezirea lichidului.
Nu se vor introduce cantitati mari de lichid in vezica, pentru a nu provoca durere sau pentru a nu pune in tensiune cheaguri, dupa adenectomie (cand lichidul nu trebuie sa depaseasca 60 100 ml).
De retinut
Pentru evacuarea mai buna a cheagurilor, dupa introducerea lichidului in vezica, acesta se aspira in seringa Guyon.
Incidente:
Nu se poate cateteriza uretra, din cauza stricturilor (mai intai se vor face dilatatii uretrale).
Producerea de cai false uretrale (datorita introducerii in mod brutal, a unor sonde necorespunzatoare sau pe o uretra stenozata).
Senzatii dureroase in cazul introducerii de lichide reci sau in cantitate mare.
