|
|
|
Soseste vara,
anotimpul florilor bune de leac. Transformate in ceaiuri, in siropuri si in
dulceturi, ele preschimba bucatariile in laboratoare alchimice
Oricat ar parea de ciudat, printre numeroasele leacuri de sanatate ale naturii
se numara si vindecarile cu dulceata. Cu o conditie: preparatele sa fie
facute in casa, din plante sanatoase si proaspete. Si pentru ca retetele sa
aiba eficienta asigurata, se adauga in ele si o cantitate de apa sfintita
(agheasma) care are proprietati nebanuite de vindecare. Inca un sfat: cand va
pregatiti sa faceti dulceata, potriviti-va si sufletul pe 'cer senin'.
Se stie ca orice lucru facut cu drag si cu liniste sufleteasca are efect
sporit. Mult conteaza si calitatea apei, cea mai buna fiind apa de izvor sau de
argint. Pentru pregatirea apei de
argint, o lingura sau orice alt obiect din argint se incinge pe foc si
se introduce intr-o cana cu apa fiarta, pentru doua ore.
Dulceata de papadie
Reteta: 1 kg de flori de papadie se pun in 0,5 litri de apa fierbinte si se
aduc pana la punctul de fierbere. Se lasa pe foc mic doua minute. Apoi se
stinge flacara, se lasa vasul acoperit 20 de minute, si se strecoara lichidul
presand florile cat mai bine. Fiertura se amesteca cu 1 kg de zahar si se
fierbe din nou 5 minute. Se adauga 5 lamai de marime mica, taiate marunt, cu
coaja cu tot, si se fierbe inca 5 minute, amestecand permanent. Se ia de pe
foc, se lasa sa stea 30 de minute in vas acoperit, apoi se adauga 250-300 ml
apa sfintita si se fierbe inca un minut.
Mod de administrare: Se ia cu 30 de minute inainte de masa, copiii pana
la 3 ani - 1/2 lingurita de doua ori pe zi; copiii intre 3 si 15 ani - cate o
lingurita de trei ori pe zi; adultii - cate o lingura de trei ori pe zi.
Inainte de administrare se citeste o rugaciune de sanatate. Recomandari:
se foloseste pentru tratarea inflamatiilor gatului, bronsite, afectiuni
pulmonare, raceli, reumatism, tuberculoza, guta, boli ale aparatului locomotor.
Extern: se aplica si sub forma de comprese, pe articulatiile bolnave.
Dulceata
de rostopasca
Reteta: 2 pahare de planta cu flori se spala in apa curgatoare rece,
vreme de 30 minute. Se taie apoi marunt si se fierb intr-un litru de apa, pe
foc mic, 10 minute. Se strecoara de doua ori, se amesteca cu 1 kg de zahar si
se fierb inca 15 minute. Se adauga trei lamai taiate marunt, cu tot cu coaja,
si se mai fierb 5 minute. Se ia vasul de pe foc, se lasa 20 de minute, iar se
aduce pana la punctul de fierbere, apoi se adauga 100 ml apa sfintita. Mod
de administrare: Se ia cate o lingurita de miere cu ceai de plante, de doua
ori pe zi, timp de doua luni, citind o rugaciune de sanatate. Recomandari:
tromboflebita, varice, tumori diverse, nisip la ficat si rinichi. Extern:
se foloseste sub forma de comprese, in tratarea dermatozelor.
Miere din flori salbatice
Reteta: 100 g menta, 100 g sovarf, 100 g melisa, o lingurita de rostopasca,
100 g flori de paducel. Amestecul se tine in apa rece 30 de minute. Se scutura
bine, se taie marunt si se amesteca cu 1 litru de apa. Se aduce pana la punctul
de fierbere si se tine pe foc mic 30 de minute. Se strecoara prin tifon, se
amesteca cu 1 kg de zahar si cu 1 kg de lamai taiate marunt, cu tot cu coaja,
apoi se fierbe inca 15 minute. Se ia de pe foc, se lasa 30 de minute, se adauga
inca 50 ml apa sfintita si se mai da o data in clocot. Mod de administrare:
copiii iau cate o lingurita cu un pahar de apa calduta, de 3-5 ori pe zi, iar
adultii cate o lingura, cu un pahar de apa calduta, de 3-5 ori pe zi.
Recomandari: ajuta in caz de dureri la inima, depresii, insomnii, surescitare,
epilepsie si dureri de cap. Extern: in caz de dermatoze, se aplica comprese.
Dulceata de musetel
Un kg de flori proaspete se fierb timp de 15 minute intr-un litru de apa. Se
strecoara, iar lichidul ramas se amesteca cu un kilogram de zahar si o lamaie
mare, taiata marunt, cu coaja cu tot, dar fara seminte. Se fierbe pe foc mic,
vreme de 15 minute. Se adauga 100 ml agheasma si se fierbe inca un minut. Se
iau 3 linguri de miere pe zi, cu ceai de diverse plante (adultii), si 3
lingurite copiii, rostindu-se la fiecare inghititura 'Doamne ajuta!'.
Recomandari: depunere de saruri in articulatii, reumatism, boli
ginecologice, raceli. Extern: se foloseste si pentru comprese, in tratarea
ranilor, arsurilor si ulcerelor de gamba.
Dulceata de patrunjel
Din frunze: 1 kg de frunze de patrunjel se spala bine, se
fierb intr-un litru de apa timp de 5-8 minute. Dupa strecurare se adauga 1
kilogram de zahar si 5-6 lamai taiate marunt. Se fierb inca 6-8 minute, se
adauga 250 ml agheasma si se mai fierb un minut.
Din radacini: radacinile spalate bine cu o perie se taie rondele de 0,5
cm. Un kilogram de rondele se fierb in 0,5 litri apa, 30 de minute, pe un foc
slab. * Se taie rondele si 0,5 kg lamai cu coaja, se introduc in vas cu
patrunjelul si se fierb inca 30 de minute. Se adauga 250 ml agheasma si mai
fierb cinci minute. Recomandari: se administreaza 3-4 linguri de miere, diluate
in diverse ceaiuri de plante, in cazuri de boli ginecologice, prostatita,
dureri de ficat si de rinichi. Intareste sistemul imunitar si cardiovascular.
Dulceata de morcovi
Reteta: 1 kg de morcov se taie rondele, se fierbe in 0,7 litri apa, 15
minute. Se amesteca cu 1 kg zahar si 1 kg lamai cu coaja taiate marunt. Se
fierb inca 15 minute, amestecand din cand in cand. Se adauga 200 ml agheasma si
se mai fierb 5-7 minute. Recomandari: se foloseste in cazuri de epilepsie,
anemie, dermatoze, cate o lingura de dulceata luata cu ceaiuri din plante. Se
poate bea si sub forma de sirop, diluat cu apa.
Florile de soc
Se culeg in zilele lipsite de umezeala si, pe cat posibil insorite de mai, prin
taierea ciorchinilor de pe tulpina. Dupa culegere vor fi tinute la soare pana
la uscare, cat mai rasfirate posibil, intr-un saculet sau intr-o sacosa in care
sa patrunda aer, pentru ca altfel se vor incinge si se vor strica foarte rapid.
Proaspete, florile de soc se folosesc la obtinerea binecunoscutei socate, in
timp ce uscate, sunt administrate in scop terapeutic, sub forma de infuzie
combinata, pulbere, tinctura sau ulei. Florile uscate de soc au coditele tari
si casante, iar petalele capata o tenta ceva mai galbuie.
