ASEPSIA SI ANTISEPSIA

ASEPSIA SI ANTISEPSIA

Asepsia si antisepsia fac parte din grupa metodelor prin care se realizeaza dezinfectia. Notiunea de dezinfectie se refera la totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice si farmacologice care urmaresc: indepartarea, inactivarea sau dustrugerea germenilor patogeni din mediu.

I Asepsia (a=fara, sepsis=putrefactie) este o metoda profilactica si reprezinta ansamblul de masuri, prin care se impiedica contactul germenilor cu plaga operatorie folosind o serie de mijoace, incepand cu:

spalarea mainilor chirurgului, care apoi se vor proteja cu manusi sterile;

dezinfectia campului operator si sterilizarea tuturor instrumentelor si campurilor folosite intr-o interventie chirurgicala;

aplicarea pansamentului steril.

1.     Mijloacele mecanice se utilizeaza mai ales pentru pregatirea materialelor in vederea sterilizarii. Se foloseste curatirea mecanica si spalarea. In acest scop se utilizeaza: apa, sapun si detergenti (dero, perlan, biotim) in solutie de 1 - 2 % si amoniac solutie 2 %, plus perii diverse.

2.     Pregatirea materialelor pentru sterilizare. Pentru efectuarea unei sterilizari corecte si eficiente, toate materialele trebuiesc pregatite in prealabil. Aceasta pregatire comporta:

curatirea materialelor,

asezarea lor in cutii sau casolete,

aranjarea acestora in pupinele, autoclave, fierbatoare.

Vom prezenta pe scurt modul de pregatirea a fiecarui material in vederea sterilizarii, dupa cum urmeaza: 

a.                         Pregatirea manusilor de cauciuc - daca manusile sunt noi, se spala cu solutie 5 % carbonat de sodiu pentru a indeparta substantele cu care sunt impregnate din fabrica si care sunt iritante pentru tesuturi. Astfel manusile pregatite, se aseaza in cutii separandu-le cu bucatii de tifon pudrate cu talc (pentru a prevenii lipirea lor in timpul sterilizarii). Intro cutie se pot steriliza 8 - 12 manusi (in interiorul manusii se introduce o mesa de tifon pudrata cu talc, iar marginea manusii se intoarce in manseta). Pentru sterilizare la autoclav, manusile se aseaza in cutii speciale de forma dreptunghiulara avand capace perforate (pentru a permite intrarea vaporilor de apa) unde raman timp de 20 -30 minute la 1,5 atmosfere.

b.                         Pregatirea periilor sau a lufelor

1.                        Periile si lufele, care se folosesc pentru spalarea mainilor chirurgului se sterilizeaza in casolete speciale (de forma paralelipipedica, compartimentate pentru 8 - 10 perii).

Dupa spalarea pe maini a chirurgului periile sunt limpezite bine (uscate) care se aseaza in casolete, fiecare perie in fiecare compartiment (casoletele fiind prevazute cu orificii laterale, prin care circula vapori de apa).

2.Lufele sunt bucati de tifon, in care se rade sipun de miini si care se impaturesc in compartimentele casoletelor, la fel si periile. Sterilizarea se face la autoclav la 1,5 atmosfere, timp de 30 - 40 minute.

c.Pregatirea sondelor. Daca sondele sunt nefolosite, se spala cu apa si detergenti, dupa care se limpezesc bine si se usuca. Sondele de cauciuc sau material plastic (pentru sterilizarea la autoclav) se aseaza in cutii de instrumente, acoperite cu bucati de tifon, ce se tin 20 - 30 minute la 1,5 atmosfere.

d.Pregatirea instrumentarului - dupa ce s-a folosit la interventia operatorie, instrumentarul se lasa in apa cu bromocet, dupa care se spala cu peria de: resturi organice, puroi si sange. Se spala apoi cu o solutie de amoniac 2 - 3 %, pentru a inlatura orice urma de sange, se limpezeste cu apa rece si se usuca. Dupa ce s-au asezat in truse pentru fiecare tip de interventie chirurgicala, cu capacul cutiei inchis pe jumatate, se introduc in pupinel, in asa fel sa nu fie inghesuite si sa permita aerului cald in interior unde se lasa 30 - 40 minute la 180sC.

e. Pregatirea inventarului moale. Campurile pentru operatii, halate, mastile si calotele pentru chirurgi, vata si compresele, se sterilizeaza in casolete de diferite dimensiuni in functie de volumul materialelor de sterilizat. Dupa ce s-a curatit de petele de sange (cu apa rece) inventarul moale (in afara compreselor si vatei) se trimite la spalat si se usuca. Astfel curatat se impatureste in asa fel ca sa poata fi usor introdus in casolete si sa fie scos fara dificultate. Halatele se impaturesc cu fata lor externa spre interior, pentru ca in timpul manevrelor de imbracare sa nu se desterilizeze si se aseaza in aceiasi casoleta cu mastile si cordoanele. Campurile se aseaza in casolete separate, dupa marimea si intrebuintarea lor. In fiecare casoleta se aseaza cate 1 - 2 fiola test pentru controlul sterilizarii. Casoletele deschise se introduc in autoclave, avand orificiile laterale deschise si capacele inchise si se sterilizeaza la 2,5 atmosfere 20 - 40 minute. Dupa ce se deschide autoclavul la terminarea sterilizarii, se inchid orificiile laterale ale casoletei cu banda metalica si se banderoleaza casoleta. Daca etansarea casoletei este perfecta continutul sau poate fi considerat steril timp de 3 - 4 saptamani.

3. Pregatirea campului operator

Pielea oricat de curata ar fi, reprezinta totusi o sursa de infectie datorita cantonarii in orificiile glandulare sau in stratul exfoliativ al epidermului, a numerosi germeni capabili sa produca infectarea plagii operatorii. Aceasta impune ca inaintea oricarei interventii chirurgicale, tegumentele sa fie bine curatate si apoi dezinfectate cu antiseptice bactericide. Curatirea mecanica a tegumentelor incepe in seara dinaintea interventiei printr-o baie generala si imbracarea de lenjerie curata (inainte de baie regiunea pe care se va face incizia trebuie rasa pe o suprafata intinsa). Inaintea interventiei se vor curata tegumentele cu o lufa cu sapun, apoi se vor dezinfecta prin badijonare cu tinctura de iod in doua aplicatii (la interval de cateva minute). In cazul cand bolnavul are alergie la iod, dezinfectia se face cu alcool (cu dubla aplicatie la interval de cateva minute). Astfel pregatit, campul operator se izoleaza, cu campuri sterile, bolnavul fiind deja pregatit pentru incizie.

Sterilizarea se face prin urmatoarele metode:

a. Caldura uscata - folosind diferite mijolace si anume:

flambarea este procedeul cel mai primitiv de sterilizare, care la ora actuala se foloseste numai in cazuri de maxima urgenta si numia pentru instrumente de metal (ansele de recoltat produse biologice pentru insamantare pe medii in vederea examenelor bacteriologice);

fierul de calcat - realizeaza o temperatura de 200 - 300sC. Eficacitatea sa, este mai mare daca se aplica pe tesuturile umede (in acest fel se distug sporii) si de aceea se foloseste in unitati, unde nu exista alte posibilitati pentru sterilizarea: lenjeriei nou nascutilor, a unor materiale cu care trebuie pansate plagi intinse sau arsuri pe suprafata mare (pana la internarea bolnavului intr-un spital).

b. Aer cald - este metoda cea mai folosita pentru instrumentarul metalic de orice fel si a obiectelor din sticla, putandu-se folosi in orice unitate sanitara, deoarece utilizeaza ca sursa de incalzire energia electrica. Aparatul cu care se realizeaza se numeste pupinel. Pentru realizarea unei bune sterilizari, tribuie indeplinite cateva conditii:

aparatul sa fie perfect etanseizat;

sursa de caldura sa asigure o temperatura interioara de cel putin 180sC;

instrumentarul sa fie bine curatat de substante organice, iar cutiile de instrumente, sa fie aranjate pentru a permite o repartizare uniforma a temperaturii.

Sterilizarea prin aer cald, la pupinel, este o metoda care asigura o buna aseptizare, nu degradeaza instrumentarul, iar cutiile astfel pregatite se pot pastra, in conditii de sterilitate 24 ore.

c. Sterilizarea prin caldura umeda se poate realiza prin:

fiebere - a fost o metoda ce s-a folosit mult timp (pentru sterilizarea seringilor, a tuburilor de cauciuc si a instrumentarului). Astazi se foloseste numai in lipsa altor mijloace de sterilizare.

cu vapori de apa sub presiune - este metoda cu care se sterilizeaza in spitale: inventarul moale, tuburile de dren, manusile de cauciuc, sondele de diverse tipuri. Peste temperatura de 120sC adica la presiunea de o atmosfera sunt distrusi, practic, titi germenii chiar si cei sub forma sporulata (care uneori nu sunt distrusi de caldura uscata). aparatul cu care se realizeaza aceasta sterilizare este autoclavul de tip Chamberland.

II Antisepsia

Este o metoda curativa de distrugere a microbilor:

de pe tegumente,

dintr-o plaga,

dintr-un mediu.

Antisepsia utilizeaza o serie de mijolace chimice denumite:

a.               antiseptice - substantele cu actiune bactericida sau bacteriostatica, ce se aplica pe tesuturi vii;

b.               dezinfectante - substantele folosite pentru distrugerea germenilor de pe: diverse obiecte, produse septice sau din mediul extern.

a. Substante chimice folosite ca antiseptice:

1. Iodul utilizat de peste un secol, este cel mai vechi antiseptic. Se foloseste solubilizat in diferite procente in: alcool, benzina, eter, sub diferite denumiri astfel:

tinctura de iod (solutie alcoolica 2 % + iodura sodiu 2 %) se foloseste curent pentru dezinfectia tegumentelor;

solutie lugol (iod 5 % + iodura de potasiu 10 % dizolvate in apa), are slabe calitati antiseptice;

benzina iodata sau eterul iodat, sunt solutii slabe de iod (in benzina usoara sau in eter) folosite pentru degresarea si dezinfectia tegumentelor;

iodoforii sunt combinatii ale iodului cu detergentii sau alte solutii (cu proprietati antiseptice) - fiind mai putin iritante pentru piele.

Dezavantajele iodului sunt:

solutiile vechi sau prea concentrate produc iritatii ale tegumentelor (de aceeia trebuiesc folosite in stare prospata);

produc uneori fenomene de hipersensibilizare;

aplicat pe: tesuturi moi, seroase si mucoase, produc necroza acestora:

in contact cu plagile secretante degaja acid iodhidric, iritant pentru tegumente.

2. Alcoolul este un antiseptic foarte folosit in chirurgie (mai ales pentru tegumente) deoarece este bactericid si nu are actiune nociva a pielii. Se utilizeaza in concentratii de 70 %, pentru antisepsia tegumentelor uscate (nu actioneaza asupra formelor sporulate si de aceea nu poate fi folosit ca mijloc de sterilizare la rece). Se foloseste pentru pastrarea unor instrumente sau materiale sterile (catgut, ata dentara, ace).

Dezavantaje - nu se poate aplica direct pe plaga sau pe zone fara strat cornos.

3. Substante pe baze de clor. Clorul este un bun antiseptic, care are actiune bactericida. Dintre substantele capabile sa degaje clor cele mai folosite in chirurgie sunt:

Hipocloritul de sodiu (solutia Dakin), care in contact cu substante organice degaja clor, producand dizolvarea tesuturilor necrozate si dezodorizarea plagilor. Se foloseste in solutie proaspata, pentru irigarea continua a plagilor infectate si cu sfaceluri.

Cloraminele (sunt compusi organici ai clorului) care in contact cu apa formeaza acidul hipocloros, ce poate degaja, aproximativ 25 - 30 % clor activ. Se utilizeaza in diferite concentratii, pentru irigare in continua a plagilor supurate sau cu sfaceluri (0, 2 - 0, 1%), pentru dezinfectia unor mucoase (spalaturi vaginale in solutii 1 - 2%) sau pentru dezinfectia unor produsi organici (sputa, drenaje pleurale in solutii de 2 - 5%) si chiar pentru dezinfectia veselei.

4. Substante care degaja oxigen. Actiunea antiseptica a oxigenului, este moderata si dureaza atata timp cat se degaja din compusii  sai si se manifesta mai ales asupra germenilor anaerobi. De aceea se foloseste in perfuzii continui, ale plagilor delabrante, supurate cu potential gangrenos sau in cazul gangrenei gazoase asociat cu alte antiseptice (solutia Dakin). In chirurgie se folosesc mai multe substante, care degajeaza oxigen nativ percum:

apa oxigenata care se foloseste pentru: antisepsia plagilor si a mucoaselor (nazala, faringelui, bucala);

acidul boric se prezinta sub forma de cristale (se foloseste ca atare sau in solutii de 2 - 3%), mai ales pentru antisepsia plagilor si tesuturilor necrozate. In solutie de 5% pentru dezinfectia mucoaselor: vaginala, vezicala, bucala si a plagilor infectate cu anaerobi, iar in concentratie de 1%, in cazul muscaturilor de serpi.

5. Derivatii de mercur au actiune bacteriostatica - se folosesc mult mai rar, deoarece au aparut alte antiseptice mult mai puternice.

6. Detergentii - se folosesc in solutie 1% → 1%_o pentru: antisepsia tegumentelor si plagilor, pentru dezinfectia instrumentelor dupa efectuarea: pansamentelor, a veselei, rufariei, mobilierului. In chirurgie se foloseste mai ales:

bromocetul,

tego - 103G.