|
|
|
Alimentatia copilului sanatos
Ratia alimentara a copilului trebuie sa satisfaca toate nevoile sale nutritive (calorice, plastice si biocatalitice), atat pentru intretinere, cat pentru cresterea si dezvoltarea sa.
A. Alimentatia sugarului.
Hrana ideala a sugarului o alcatuieste laptele de mama, care reprezinta alimentul cel mai potrivit pentru nevoile nutritive ale acestuia. De accea noi nascutii si sugarii hraniti la san se dezvolta mult mai bine si sunt mult mai rezistenti la diferite infectii. Punerea la san a nou nascutului se face dupa 12 - 24 ore de la nastere, in primele 6 - 12 ore, nu se administreaza decat apa fiarta si racita (eventual cu zahar 5 %), cu lingurita la 2 - 3 ore, cate 2 - 3 lingurite. Primul supt se face cu dificultate (cere multa rabdare din partea mamei), sugarul se v-a lasa cca 2 minute la fiecare san in prima zi, apoi se v-a creste progresiv durata suptului la 2, 3, 4, 5 minute. Din ziua a sasea alaptarea v-a dura 15 minute, iar la sfarsitul primei saptamani 20 minute. Intervalul dintre supturi va fi la 3 - 3 si 1/2 ore, la orele: 6, 9, 12, 15, 18, 21 si eventual 24. In primele 10 - 13 zile sugarul se pune la ambii sani la fiecare supt, apoi se v-a da numai cate un san la fiecare masa (astfel se primeste un lapte mai hranitor). Sanul va fi golit bine dupa fiecare supt, pentru a stimula secretia lactata. intrucat in timpul suptului, sugarul inghite aer, el va fi ridicat vertical dupa fiecare masa pentru a elimina aerul inghitit.
De retinut.
Administrarea meselor la ore fixe are importanta deosebita, pentru ca influenteaza favorabil functia digestiva si elaborarea reflexelor secretoare.
In cazul cand mama nu are lapte suficient se trece la alimentatie mixta (care consta in completarea sanului, cu lapte de vaca sau lapte praf). Aceasta se poate face in doua moduri:
fie dand in completare la fiecare masa, o cantitate de lapte;
fie inlocuind un supt cu lapte de vaca sau lapte praf.
In cazul cand mama nu are lapte (sau este contraindicata alaptarea la san), se v-a recurge la alimentatia artificiala cu lapte de vaca proaspat sau lapte praf.
a. Laptele de vaca. Desi are aceleasi componente nutritive ca si laptele de femeie, proportia fiind diferita impune modificarea prin: diluare sau zaharare, astfel:
in prima luna diluarea este de 1/2;
in luna a doua diluarea este de 2/3;
in luna a treia diluarea este de 3/4;
din luna a patra copilul poate suporta laptele integral nediluat.
Lichidul folosit pentru dilutia laptelui poate fi: apa fiarta si racita, ceai de diferite plante (menta, musetel), zeama de orez, supa de morcov. Laptele de vaca se fierbe in clocot cel putin 5 - 10 minute. Dupa fierbere laptele se raceste brusc si se pastreaza intr-un vas acoperit la rece.
De la doua saptamani la o luna sugarul v-a primi in 24 ore, 150 - 180 ml lapte de vaca pe kg/corp cu 5 % zahar, in dilutie de 1/2.
In luna a doua v-a primi 150 - 160 ml / kg / corp, cu 5 % zahar in dilutie 2/3.
In luna a treia aceeasi cantitate, dar in dilutie 3/4.
Din luna a patra copilul poate suporta laptele de vaca integral nediluat.
De retinut.
Oricare ar fi greutatea copilului cantitatea de lapte nu va depasi 700 ml, iar cantitatea de lichide 1000 ml, in 24 ore. Pentru calcularea necesitatilor calorice se vor adauga 10 calorii pe kg corp in plus fata de necesitatile copiilor alimentati cu lapte de mama.
Alimentatia artificiala poate fi realizata mai usor cu unele produse dietetice, cum sunt: laptele praf Humana 1, care se da: nou nascutilor si sugarilor in primele 8 - 10 saptamani de viata, apoi cu Humana 2, cu care se poate continua alimentatia pana la 4 - 6 luni. In comert exista o mare varietate de preparate, unele de inceput - pana la 4 luni si altele "de continuare", ce se administreaza pana la 12 luni. Repartizarea meselor se face ca si cazul alimentatiei naturale. Intre mese, incepand cu luna a doua se da de doua ori pe zi suc de fructe. Necesitatea de vitamina C, B si D2 se completeaza cu preparate sintetice, incepand de la varsta de 4 - 6 sapamani.
De retinut.
Ablactarea, poate sa inceapa mai curand decat la sugarul alimentat natural.
Tehnica alimentatiei artificiale.
Preparatele de lapte se pot administra sugarului cu biberunul cu tetina, inainte de administrare alimentul se incalzeste la 37sC), (introdu-cand biberonul intr-un vas cu apa calda, iar copii cu varsaturi frecvente vor primi lapte mai rece (22 - 24sC). Masa trebuie sa dureze 10 -15 minute. Dupa terminarea alimentatiei sugarul se v-a tine vertical pana ce elimina excesul de aer inghitit, apoi se culca la inceput 15 - 20 minute pe partea stanga, apoi pe partea dreapta, metoda prin care se reduc regurgitatiile. Incepand din luna a patra sau a cincea, cand se introduce in alimentatie si un preparat fainos (gris cu lapte), se vor utiliza tetine cu orificiul mai mare, care permit trecerea grisului. Din luna a sasea, pozitia copilului in timpul alimentarii, va fi sezanda. Fierturile fainoase, mai consistente (piureul de legume, de fructe si branza de vaci), se vor administra cu lingurita. Sugarul alimentat artificial trebuie supravegheat si cantarit in mod regulat, curba ponderala fiind un indice pretios al devoltarii si tolerantei sale fata de preparatele administrate. Supraalimentatia si subalimentatia sunt incidente care se produc de cele mai multe ori, datorita dilutiilor sau cantitatilor necorespunzatoare. Uneori poate aparea intoleranta fata de laptele de vaca. In aceste cazuri alimentatia sugarului terbuie schimbata.
De retinut.
De la trei luni, laptele matern, numai satisface in mod optim nevoile nutritive ale copilului si de aceea este necesara diversificarea alimentatiei (introducerea si a altor alimente in afara de lapte), aceasta se face in urmatoarea ordine: supa de legume, piureul de legume, merele rase, carnea, supa de carne degresata, fainosul cu lapte, branza de vaci, galbenusul de ou, frisca, smantana. Practic se v-a proceda astfel:
La varsta de trei luni, se inlocuiesc 20 g din laptele de la masa de pranz cu aceeasi cantitate de supa de legume strecurate, la care se adauga 3 - 5 % fainos (faina de orez, zeamil, gris) si 1 - 2 % ulei de porumb. Dupa sapte zile se v-a inlocui intreaga masa de la ora 14 cu supa de legume, in cantitate de 170 ml.
Intre 3 ½ si 4 luni, se poate introduce carnea de pasare slaba tocata fin si amestecata cu supa sau piureul de legume, cate o lingurita de doua trei ori pe saptamana.
De la 4 luni se va inlocui sugarului, masa de lapte de la ora 10 cu mere rase, piureul de mere (produs special in comert pentru copii), piureul de piersici sau de banane date in fiertura de orez 5 %, sau mucilagiu de orez. De la aceasta varsta laptele se v-a da neacidulat.
De la 4 ½ luni se inlocuieste treptat a treia masa de lapte, cu fainos cu lapte 5% (faina de orez, sau pesmet de franzela).
De la 5 ½ luni la 6 luni se inlocuieste cu grisul.
De retinut.
Pentru prepararea fainosului cu lapte se procedeaza astfel: se pun la fiert 200 ml lapte cu 50 ml apa si 10 g zahar. Cand clocoteste se toarna fainosul in ploaie (10 g daca se face in concentratie de 5 % sua 4 g daca se face in concentratie de 2 %), amestecandu-se continuu, sa nu se faca cocoloase (se lasa sa fiarba la foc potrivit timpul recomandat pentru fiecare tip de fainos, apoi se raceste brusc amestecandu-se continuu sa nu se faca coaja).
De la 4 ½ - 5 luni se introduce treptat si supa de carne (de pasare la inceput, apoi si de vita), care se va da de 2 - 3 ori pe saptamana, alternand cu cea de legume la masa de pranz.
De la 5 luni, se va introduce branza de vaci proaspata, cate o lingurita la inceput, apoi se va creste treptat pana la 20-30 g, adaugandu-se in piureul de legume sau in merele rase.
La 5- 5 ½ luni, se va permite in alimentatia sugarului si galbenusul de ou fiert tare (10 minute). Se va incepe cu: un sfert, apoi cu o jumatate pana se ajunge la intreg, care se va ingloba in piureul de legume (cartofi) de la masa de pranz, de 2 - 3 ori / pe saptamana (alternand cu carne si branza de vaci).
De la 6 luni se poate da copilului si iaurt proaspat preparat in casa (din lapte fiert la care se adauga 1 - 2 linguri, din iaurtul preparat in ziua precedenta, lasandu-se 12 - 18 ore sa se inchege). Se adauga zahar 5 - 8 % si biscuiti in acei si concentratia. Se va da la masa de la ora 18, alternativ cu fainosul cu lapte (gris sau orez pasat).
Intre 6 - 7 luni se vor introduce chiseurile de fructe si crema fosfarin cu sirop de fructe.
La 8 - 9 luni se vor da: perisoare de carne, sunca slaba, borsuri, galuste de gris in supa, paine alba, budinca de legume sau de fainoase, mamaliguta pripita cu galbenus de ou si unt sau cu branza de vaci si smantana.
De retinut.
La acesta varsta copiii, alimentati la san, vor fi intarcati, fiind contraindicata alaptarea peste un an.
Intre 10 - 12 luni, alimentatia copilului se va imbogati treptat cu carne de vita tocata (fiarta bine), peste, creier, ficat, alternand cu branza de vaci, si galbenusul de ou. La pranz, supe cu zdrente, taitei cu carne, tocanita cu sos alb, prajituri de casa cu aluat proapat, compoturi papanasi fierti.
De retinut.
Incepand din luna a 6-a, orele de masa, vor fi aidoma cu ale copiilor peste un an, adica: 7; 10; 12,30; 17; 20,30.
