Taburet metalic din teava

Taburet metalic din teava

Cap .I .Argument explicativ

Constructiile metalice s-au impus in ultima vreme datorita calitatiilor remarcabile pe care le are otelul ca material de constructie, in comparatie cu materialele traditionale. Se poate spune ca in toate ramurile economiei se utilizeaza mai mult sau mai putin constructiile metalice din otel. Se poate observa ca acestea au o prioritate deosebita in industria chimica, constructoare de masini sau constructii industriale.

Prin constructii metalice se inteleg acele constructii sau parti importante ale constructiilor care au un schelet de rezistenta confectionat in cea mai mare parte sau in totalitate din metal.

Exemple de constructii metalice:

schelete de rezistenta ale constructiilor industriale

acoperisuri metalice

poduri metalice de cale ferata si sosea

stalpi de sustinere a liniilor de transport a curentului electric

Otelul ca material de constructii prezinta avantajele elasticitatii bune si caracteristicile mecanice superioare celorlalte materiale folosite in constructii.

Dintre avantajele folosirii constructiilor metalice confectionate din otel amintim

greutatea proprie a constructiei metalice executata din otel este redusa in comparatie cu cea executata din caramida sau beton

rezistentele admisibile ale otelului sunt mai mari ca si a altor materiale

costructiile din otel au dimensiuni mai reduse , datorita caracteristicilor tehnologige amintite

datorita fapului ca se folosesc elemente prefabricate, se pot demonta si reutiliza

durata de functionare in conditii normale de exploatare si intretinere este foarte mare in raport cu alte tipuri de materiale

constructiile netalice necesita un volum de munca redus

montarea si demontarea constructiilor metalice se face rapid

Dezavantajele constructiilor metalice sunt

costul materialelor este ridicat

intretinere continua pentru evitarea coroziunii

La confectionarea constructiilor metalice se folosesc urmatoarele

tipuri de elemente de asamblare

a)     suruburi, saibe si piulite - se confectioneaza din OL 37, OL 50 . In

unele situatii se folosesc suruburi (buloane) de rezistenta, confectionate din ateluri carbon de calitate OLC sau din oteluri aliate care au urmatoarele caracteristici : rezistenta la intindere si forfecare buna, duritate si rezilienta mare.

b)     materiale de adaus la sudare  - pentru sudarea manuala se folosesc

electrozi inveliti. Tija metalica a electrodului are un diametru care se allege in functie de tipul si locul sudurii. Compozitia chimica atijei, se slege in functia de materialele de sudat.

c)     nituri- se confectioneaza din bare rotunde de OL 37, si au mai

multe forme si dimensiuni in functie de necesitati

Cap  II DESCRIEREA PRODUSULUI

Taburetul metalic din teava de ½" este necesar pentru dotarea salilor de

mese, salilor de clasa sau laboratoare.

Produsul este executat din material usor de procurat, care sa corespunda solicitarilor de rezistenta la lovituri, socuri.

Materialele folosite sunt teava obisnuita ½", rigle din lemn esenta tare(fag), sezutul si spatarul sau din placa PAL melaminat.

Reperele care alcatuiesc produsul sunt:

- Picior, material teava de ½", l = 400 mm

- Intaritura superioara, material teava de ½", l = 380 mm

- Intaritura inferioara, material teava de ½", l = 380 mm

Imbinarile scheletului metalic se face cu sudura, conform planului de operatii, imbinatile dintre scheletul metalic din teava si rigle se face cu suruburi, deci prin imbinare demontabila.

O atentie deosebita se va acorda aspectului exterior astfel se impune o executie ingrijita, indoirea cadrului metalic se va face in dispozitiv, ajustarea sudurilor precum si vopsitul.

Acesta este necesar avandu-se in vedere ca se folosesc in salile de mese, ateliere si laboratoare unde trebuie creat un microclimat placut necesar procesului de invatamant.

Pentru pastrarea microclimatului necesar procesului de invatamant si in special pastrarea linistii, cadrul metalic ( picioarele), vor fi prevazute cu suporti din polietilena ( 4 bucati ), care nu produc zgomot si nu lasa sgarieturi pe parchet sau pe podea

Produsele executate trebuie sa fie multifunctionale, sa aiba consum redus de material si forta de munca redusa pe unitate de produs.

In procesul de invatamant si  activitate de instruire practica s-a cautat transformarea in realitate a celor invatate teoretic, precum si dotarea scolii cu utilitatile necesare procesului de invatamant.

Tinind cont de cele aratate mai sus cadrele tehnice au analizat prioritatile necesare si s-a trecut la executarea unor scaune cu spate

Dimensiuni de gabarit

CAPITOLUL III

III. 1 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC

Fluxul tehnologic reprezinta totalitaea operatiilor tehnologice efectuate de executatnt asupra materiei prime cu ajutorul mijloacelor de productie, pentru obtinerea produsului finit, adica a scaunului cu spatar.

Fluxul tehnologic de obtinere a scaunului cu spatar este urmatorul

1. Receptia materialului

2. Curatirea

3. Indreptarea

4. Trasarea

5. Debitarea

6. Indoirea

7. Pilirea

8. Gaurirea

9. Sudarea

10. Finisarea

11. Curatirea

12. Vopsirea

`

III. 2 Descrierea operatiunilor tehnologice

1. Receptia materialului . Reprezinta totalitatea operatiilor efectuate si formalitatilor indeplinite pentru luarea in primire a unui material, a unei lucrari a unei constructii metalice.

Cand primim materialul trebuie sa ne uitam atent si cu grije la el sa nu fie fisurat si sa aiba dimensiunile cerute.

2. Alegerea materialui. La aceasta constructie metalica, cu denumirea de Scaun cu spatar, materialul se alege, in functie de structura lui de rezistenta si de o durata de functionare mai lunga. Au fost alese urmatoarele materiale:

Teava patrata 30 x 30 mm

Suruburi M8

Piulite M 8

Saibe plate de 8 mm

3. Curatirea materialului. Pentru indepartarea oxizilor si a impuritatilor, de pe suprafata semifabricatelor si pieselor metalice se folosesc procedee manuale, mecanice, termice, chimice si hidraulice.

Curatarea manuala : se executa cu peria de sarma in atelierele mici unde nu exista aparate de curatire mecanica sau nu se pot aplica celelalte metode de curatire. Cutarirea se executa cu carpa, diluant si benzina.

Curatirea mecanica se executa prin aschiere, in tobe rotative si prin sablare.

4. Indreptarea . Indreptarea manuala, a semifabricatelor de dimensiuni mai mici in cazul productiei individuale si de serie mica se executa folosindu-se ciocanele si baroasele. Semifabricatele (table, bare, profile, tevi ), si piesele se indreapta pe placi de indreptat de grosimi maxime de 1,5-3 mm.

Masa de indreptat este obtinuta prin turnare, si prelucrata pentru a avea o suprafata perfect plana.

Indreptarea se executa fie asupra semifabricatelor(table, profile, sarme, bare), ca operatie pregatitoare, fie asupra produselor finite deformate in urma tratamentelor termice sau a suprasolicitarilor. Materialele supuse indreptarii trebuie sa aiba o buna plasticitate .

Tipuri de indreptare: manual si mecanic care se pot executa la rece sau la cald.

Indreptarea la cald , trebuie sa se faca in domeniul de deformabilitate a metalelor si anume, pentru otel intre 800 si 1000 grade Celsius, pentru cupru si aliajele sale intre 600-800

grade, pentru aluminiu si aliajele sale 370-450 grade,

In cazul indreptarii la temperaturi inferioare apar fisuri, datorita tensiunilor interne care se formeaza, iar in cazul indreptarii la temperaturi superioare se produc schimbari structurale.

La indreptarea manuala la rece prin lovirea cu ciocanul materialul sufera o dubla deformare. Prima datorita fortei de compresiune a ciocanului, duce la alungirea suprafeteilovite si este marcata prin urma lasata de ciocan pe suprafata materialului. Adoua deformarese datoreste momentului de incovoiere creiat de forta de lovire si este marcat prin micsorarea sagetii , adica a denivelarii.

Dupa deformarea urmarita in timpul indreptarii se pot aplica trei procedee de indreptare :

a.)    Prin provocarea momentului de incovoiere cu ajutorul diferitelor dispozitive

b.)    Prin lovituri puternice cu ciocanul, folosit la indreptarea pieselor de sectiune mare cu plasticitate buna

c.)    Prin lovituri dese si usoare, folosita la indreptarea pieselor calite si a tablelor

Utilaje folosite la indreptare sunt:

- Placa de indreptat

Nicovalele, sunt folosite la indreptarea profilelor

Ciocanele, la indreptare se folosesc ciocane de otel, cupru, cauciuc, lemn sau plumb

Presele manuale

Indreptarea se executa in atelierul mecanic si noi am folosit ciocanul din otel cu coada de lemn si masa de indreptat

5. Trasarea. Operatia tehnologica prin care se marcheaza conturul unei piese sau luncimea unui reper confectionat sin profil - teava.

La executarea operatie de indreptat se folosesc: rulete, ace de trasat, rigle de trasat, compase de diferite tipuri, sublere, ciocane, punctatoare si diferite tipuri de echere (de 30,45,90.)

Ruletele de otel: lungimi de la 2 la 20 m. Se verifica anual de serviciul metrologic.

Acul de trasat: diametru de 4-6 mm, confectionate din OSC 7 , se foloseste pentru trasarea liniilor. La mijloc este prevazut cu o portiune de prindere, iar capetele sunt, unul drept si unul indoit pentru trasare interioara.

Compasul de trasat: este prevazut cu sector gradat si surub de fixare pentru fixarea diferitelor marimi. Pentru trasarea arcelor de cercuri si a cercurilor cu diametre mari se foloseste compasul bara, compus dintr-o rigla cu latimea de 30-40 mm, avand montate la capetedoua cursoare ( reglabile pe rigla ), prevazute cu ace de trasat si suruburi de strangere.

Punctatorul.Pentru punctarea liniilor pe metal se folosesc punctatoare de diferite tipuri, executate din otel pentru scule.

Serveste si la marcarea centrului gaurii la operatia de gaurire.

6. Debitarea. Este operatia tehnologica de separare o unor materiale I bucati cu dimensiuni si forme bine definite in scopul realizarii unor repere.

In procesul de debitare se vor respecte forma, dimensiunile, tolerantele, si calitatea suprafetelor pieselor.

Debitarea poate fi executata :

- manual

mecanic-prin aschiere dsau forfeca

termic - cu gaz, electric, cu plasma

La debitarea manuala se foloseste ferastraul manual pentru taiat metale, clestele de taiat, dalta, foarfecele.

La debitarea mecanica se foloseste, ferastraie mecanice, cu disc sau cu panza sau masini unelte de aschiat, cum ar fi strunguri etc.

7. Indoirea. Indoirea metalelor, consta in schimbarea formei geometrice a piesei fara a se schimba volumul,. Ea se face la rece sau la cald. In atelierele de lacatuserie predomina indoirea la rece a materialelor. Indoirea la cald execurandu+se in ateliere de forja. Indoirea a fost executata la atelierul scoala cu

dispozitivul de indoit cu rola, la rece. Dupa indoire s-a verificat fiecare curba, pentru a se depista eventualele fisuri aparute in timpul indoirii.

8. Pilirea. Are drept scop ajustarea suprafetelor exterioare sau interioare ale pieselor in vederea obtinerii formei si dimensiunilor inscrise in desenul de executie. Adausul de material de pe piese se inlatura sub forma de aschii foarte fine cu ajutorul unor scule numite pile.

Pilirea se poate executa manual sau mecanic cu masinile de pilit.

Pilirea s-a facut cu pila lata, piesa fiind prinsa in menghina.

9. Gaurirea. Gaurirea sau burghierea este operatia tehnologica prin care se executa goluri de diferite diametre in materiale. Sculele folosite se numesc burghie . De obicei se folosesc burghie prevazute cu canale elicoidale de evacuare a aschiilor , numite si burghie spirale. La operatia de gaurire piesa se fixeaza in manghina sau dispozitive speciale de prindere, iar burghiul prins in arborele masinii de gaurit prin intermediul unei mandrine executa doua miscari, o miscare de aschiere, de rotatie in jurul axei proprii si una de avans in lungul axei longitudinale.

Cele mai uzuale dispozitive de gaurit manuale sunt coarba, boraciul si masina manuala de gaurit.

Gaurirea s-a executat la atelierul mecanic cu ajutorul masinii de gaurit de banc ( G 12,5 mm ), folosindu-se burghie de 6,5 mm prinse in mandrina.

10. Sudarea. Operatia de imbinare nedemontabila a doua sau ai multe piese, executata de obicei la cald,prin topirea locala a materialelor de sudat si a adausului de sudura sau prin presare executata cu sau fara adaus de metal.

Sudarea este folosita in deoarece are o serie de avantaje:

Economia de metal. Inlocuirea costructiilor nituite cu cele sudate duce la o economie de 30 % de metal.

Inlocuirea pieselor forjate cu cele sudate duce la o economie de 50 % , cu performante mecanice egale.

Reducerea volumului de munca , prin eliminarea unor operatii, de exemplu la nituire, se elimina gaurirea.

Sudurile sunt etanse. La utilajele la care se impune o buna etansare, prin sudura se obtine aceasta foarte usor

In cazul de fata sudarea s-a executat cu grupul convertizor de sudura, grup care sudeaza in curent continuu, cu electrozi de sudura de 2,5 mm.

11. Finisarea. Are ca scop imbunatatirea calitatii suprafetelor sau cresterea preciziei dimensionale sau a formelor geometrice ale pieselor prelucrate. Prin aceasta operatie se prelucreaza fin suprafetele plane, cilindrice sau profilate cu ajutorul unot bare abrazive fine cu portiunea de lucru cu forma corespunzatoare formei piesei( plana sau curba). In cazul de fata finisarea s-a executat cu pile fine, hartie abraziva si flex.

12. Curatirea. Operatia de indepartare a urmelor de murdarie, praf, grasime, vopsea veche, rugina, etc. Alegerea procedeului de curatire depinde de gradul de murdarie al semifabricatului, de natura murdariei si de mijloacele avute la indemana.

Procedeele de curatire se impart in

procedee mecanice

procedee chimice

procedee termice

procedee combinate

procedee complexe- sablarea

Cele mai frecvente procedee de curatire in constructiile de masini este cel mecanic. Curatirea se face manual sau cu unelte electri de mana, folosind periile de sarma, raschete, sau razuitoare. Curatirea s-a efectuat cu peria de sarma , pile si razuitor.

13. Degresarea. Este operatie de curatire cu substante chimice pentru indepartarea hidrocarburilor de pe suprafata meterialului.

La productia individuala si de serie mica piesele se spala cu peria de radacini in benzina sau diluant si se sterg cu o laveta.

In cazul nostru am spalat piesele cu o cirpa muiata in diluant.

14. Vopsirea. Este operatia ce se executa imediat dupa curatire , si consta in aplicarea de vopseluri in scopul protejarii metalului si pentru a avea un aspect estetic. Pentru a se reduce consumul de vopsea primul starat este un grund antioxidant (miniu de  plumb ), dupa care se aplica vopseaua dorita in unul sau doua straturi. Noi am facut vopsirea cu pensula cu vopsea ciocan

III.3    FI S A T E H N O L O G I C A

Produs: Taburet metalic

Reper: Intaritura superioara, teava de ½", l = 380 mm

Cap IV. Norme de Protectie a Muncii si Paza si Stingerea Incendiilor

In Romania problemele protectiei muncii reprezinta o problema de stat. Statul urmareste aplicarea normelor tehnice de protectie a muncii, existand pentru toate ramurile economiei nationale norme specifice de protectie a muncii.

In constructiile de masini problema protectiei muncii este o problema prioritara, astfel normele de protectia muncii sunt aplicate chiar inainte de inceperea activitatii productive prin instructajul de protectie a muncii, atat in scoala cat si in productie.

Normele de protectie a muncii sunt prevazute a se face chiar si sumar in timpul unor vizite la societati comerciale economice, cu profil de productie.

In timpul lucrarilor la produsul "Scaun cu spatar ", normele de protectia a muncii se refera la normele specifice pentru atelierele mecanice si de vopsitorie.

Atelierele mecanice trebuie sa aiba microclimatul adecvat, iluminat corespunzator, bine aierisit, temperatura normala de lucru. Atelierele trebuie sa aiba conditii corespunzatoare de lucru : spatiu suficient pentru desfasurarea activitatilor de productie.

Muncitorii lacatusi vor respecta urmatoarele reguli:

folosirea echipamentului de lucru corespunzator: salopeta bine ajustata pe corp; parul prins sub basca sau batic; inaintea inceperii lucrului se vor verifica masinile la mersul in gol ;la terminarea lucrului se vor deconecta legaturile electrice de la prize; sculele se vor pastra in sertare.

Fixarea pieselor in menghina trebuie sa fie corespunzatoare.

La toate masinile si instalatiile se va verifica  instalatia electrica si legatura la centura de impamintare

In timpul operatiilor de gaurire pot aparea accidente datorita achiilor care se formeaza, se vor folosi dispozitive de protectie corespunzatoare.

Zonele periculoase vor fi prezazute cu indicatoare de averizare "Pericol de accidente"

Atelierul de sudura va fi aerisit, prevazut cu panouri de protectie in zonele unde se lucreaza.

La sudura cu arc electric se va purta in mod obligatoriu echipament de protectie, format din : ochelari de protectie,  sort de piele, jambiere de piele, bocanci de piele, manusi de piele, masca de sudura prevazuta cu sticla de sudura corespunzatoare.

Sculele de lacatuserie vor fi in stare buna de functionare,

ciocane cu coada din lemn, fixata cu pana metalica ;dalti fara ciuperca ;

Atelierul de vopsitorie va fi bine aerisit, sa fie prevazut cu panouri de avertizare ca atelier cu grad ridicat de pericol si explozie : "Fumatul oprit " , " Interzis cu surse de foc " si " Pericol de explozie"

Atelierele de lacatuserie, mecanice si de vopsitorie vor fi prevazute cu instalatii de stingere a incendiilor.

Cap V. BIBLIOGRAFIE

1.     Ion Moraru, Dumitru Teodorescu

Utilajul si tehnologia meseriei, RA Bucuresti 1998

2.     Raducu V, Raducu N., Indrumator pentru ridicarea Calificarii lacatusilor din constructiile de masini Vol I, II. ET Bucuresti 1979

3.     Ioan Surgean, Electrozi, fluxuri si sarme pentru sudare. Ed Facla 1976

4.     Picos C., Tehnologia constructiilor de masini

Editura pedagogica,  Bucuresti 1974

5.     Mihaela Ionescu, Elena Popa, Angela Popescu,

Manual pentru scoli profesionale an I ed.Sigma 2001