|
|
|
Strungul revolver - Prezentarea Generala A Strungului Revolver
Generalitati
Strungurile revolver sunt masini-unelte utilizate la prelucrarea prin mai multe operatii a unor piese cu spuprafete de revolutie cu diferite profiluri.
Penntru fiecare operatie se foloseste cate o scula fixata intr-un organ central al strungului, numit cap-revolver, montat pe caruciorul-revolver.
La strungurile revolver prevazute si cu caruciorul transversal, cutitele prentru anumite operatii de aschiere se monteaza in portcutitul multiplu al acestuia.
Capul-revolver si portcutitul caruciorului transversal poarta sculele montate in ordinea executarii operatiilor de prelucare a pieselor, cu o singura prindere pe strung,
Operatiile care se executa la strungurile revolver sunt : strunjirea clindrica exterioara si interioara , strunjirea plana a suprafetelor frontale , strunjirea de profiluri si retezare , gaurirea , alezarea si taierea filetelor exterioare si interioare.
In afara de posibilitatea fixarii pe capul-revolver a 5 pana la 24 scule , pentru a putea executa toate operatiile necesare prelucarii complete a piesei prinse o singura data pe strung , strungurile revolver prezinta avantajul ca dupa reglare pot fi deservite si de lucratori necalificati pe locul de munca.
Strungurile revolver prezinta urmatoarele caracteristici principale :
corespund preclucarii pieselor in loturi mari , cat si prelucarii in serie a unor piese ;
pot prelucra piese cu corpuri de revolutie , cu forme si profiluri complicate;
permit stabiliriea anticipata si precisa a tehnologiei de prelucrare a piese , adica a gamei de operatii ;
odata reglate la inceputul prelucarii unui lot de piese ( de aceeasi forma si dimensiune ) pot functiona astfel pana la uzura sculelor sau schimbarea felului de piese ;
precizia prelucrarii pieselor nu depinde de lucratorul care deserveste strungul iar deservirea nu cere lucratori cu calificare speciala.
Spre deosebire de strungurile normale , strungurile-revolver se prezinta in multiple varinate constructive.
relucrarea din bare a pieselor ;
prelucrarea pieselor forjate sau turnate 
La strungurile revolver pentru prelucrarea din bare , pesele se executa din materiale laminate cu profil corespunzator ( rotund , exagonal , etc.) care , introduse prin arbore principal tubular al strungului , se fixaeaza in mandrina montata in capul acestuia . La strungurile revolver pentru prelucarea pieselor forjate sau turnate , piesele se fixeaza cate una , succesiv in mandrina cu falci sau pe platoul arborelui principal al masinii.
strunguri revolver mici , la care alezajul gaurilor de trecere prin arborele principal permite prelucrarea barelor cu diametrul de circa 10-32 mm ;
strungurile revolver mijlocii , la care alezajul gaurilor de trecere prin arborele principal perminte prelucrarea barelor cu diametrul de circa 32-80 mm ;
strungurile revolver mari , ka care alezajul gaurilor de trecere prin arborele principal permite prelucarea barelor cu diametrul de circa 80-135 mm .
Strungurile-revolver de marime mica se folosesc de obicei numa la prelucarea pieselor din bare. Cele de marime mijlocie servesc la prelucrarea pieselor din bare si a unor piese turnate sau forjate prinse in mandrina.
Strungurile revolver mari de constructie grea prelucreaza de obicei puiese grele , de volum mare , prinse in mandrine sau pe platouri.
strung revolver cu disc , care are axa orizontala ;
strung revolver cu turela , la care axa este verticala .
Strungurile din prima categorie , la randul lor , pot fi cu discul revolver montat direct pe carucior sau prin intermediul undei sainii transversale.
Strungurile din a doua categorie se prezinta si ele , in mai multe variante , si anume : cu turela montata direct pe carucior , cu turela montata pe o sanie langitudinala sau cu turela montata pe o sanie transversala.
Descrierea strungului revolver cu disc
Aceste strunguri sunt de mai multe marimi : mica , mijlocie si , numai in rare cazuri , de marime mare. Prelucreaza de obicei piese din bare , insa pot fi precrate si piese individuale prinse in mandrina , care necesita multe faze de operatii cu scule diferite
Strungurile revolver se deosebesc de cele universale prin constructia caruciorului revolver care , prin intermediul patinelor 2 , se deplaseaza in lungul ghidajelor longitudinale 3 ale patului , asigurand avansul longitudinal. Caruciorul poarta in partea din fata a axului sau discul-revolver 4 ia in spate, tamburul cu opritoare 5. Caruciorul primeste miscarea de la cutia de avansuri 6 prin intermediul cutiei caruciorului 7, care poate fi fie fixata de batiu , die solidara de corpul caruciorului 1. Deoarece retezarea materialului si strunjirea plana a suprafetelor frontale se relizeaza prin rotirea discului-revolver , adica prin avansul circular al acestuia , ele se construiesc dara carucior transversal. Pentru ca strunjirea plana si retezarea sa fie posibile prin rotirea discului revolver , trebuie ca arborele principal sa fie coaxial cu gaura de sucle din discul revolver , aflata in pozitia de sus , pe vertical ace trece prin centrul discului revolver.
La strungurile utilizate pentru prelucrarea pieselor mici , din cauza diamentrului mic al discului-revolver acesta nu asigura un avans suficinet de mare pentru strunjirea frontala si retezare. In aceste cazuri , se folosesc strunguri care au discul revolver montat pe caruciorul 1 prin intermediul unei sanii transversale 2. La aceste strunguri axa discului este coaxiala cu arborele principal.
Comutarea sculelor in ambele cazuri se face prin rotirea discului , care in timpul lucrului cu avans longitudinal se blocheaza.
Descrierea strungului revolver cu turela
Strungurile cu turela prezinta o rigiditate mai mare decat cele cu disc , deoarece ele permit folosirea barelor de ghidare care leaga papusa fixa de turela , formand un cadru. Ele sunt destinate de obicei prelucrarii pieselor prinse in universal , insa pot prelucara si piese din bare. Se construiesc in mai multe marimi : mijlocii si mari , in diverse variante , dintre care cele mai importante sunt :
cu turela montata direct pe carucior ;
cu turela montata pe o sanie longitudinala ;
cu turela montata pe o sanie transversala .
Prima varianta se foloseste la strungurile destinate prelucarii pieselor mari.
Avansul longitudinal este dat de deplasarea rectilinie a caruciorului 1 .
Turela 2 poate executa miscarea de rotatie in jurul axei verticale in vederea schimbarii sculelor .
A doua varianta , la care turela 1 este montata pe caruciorul 2 , prin intermediul unei sanii longitudinale 3 , aigura o deservire mai usoara si rapida si sunt destinate prelucarilor mici . Caruciorul-revolver executa deplasarea longitudinal pe ghidajele batiului iar sania , pe ghidajele longitudinale , paralele cu primele , ale caruciorului . In timpul lucrului , caruciorul-revolver se blocheaza pe ghidajele batiului.
Pentru a putea efectua operatiile de retezare si strunjire plana frontala , strungurile din primele doua variante se prevad si cu cate un carucior transversal 4.
La a treia varianta turela 2 este montata pe caruciorul revolver 1 prin itermediul saniei transversale 3 , care permite realizarea avansului transversal si deci efectuarea operatiilor de retezare si strunjire frontala plana.
Schema cinematica de principiu a strungului revolver
Diversitatea mare a pieselor , varietatea operatiilor executate pe strungulrile revolver si varietatea materialelor pieselor si sculelor impun masinii o gama mare de turatii si de avansuri , care sa ofere posibilitatea alegerii unui numar mare de regimuri de lucru cu viteze de aschiere optime ( economice ) micsorand esential timpii tehnologici de lucru.
Valorile orientative ale acestor marimi sunt :
turatia arborelui principal etejata geometric pe 3-24 trepte 10-2800 rot/min;
avansurile de lucru transversale ( de obicei 1/3-1/2 din avansurile longitudinale ) 0,035-2,08 mm/rot.
Variatia acestor miscari la strungurile revolver se realizeaza cu ajutorul cutiilor de viteze , cutiilor de avansuri si numai in anumite cazuri , cu ajutorul rotilor de schimb sau al combinatiilor intre ele. In acest scop , lantul cinematic al miscarii principale contine ca element de reglare cutia de viteze CV iat lantul cinematic al avansurilor - cutia de avansuri CA , cutia caruciorului-revolver CR si la unele strunguri , cutia caruciorului transversal CT.
Miscarile care se executa in timpul aschierii sunt :
miscarea principala I a arborelui principal ;
avansul longitudinal II al caruciorului transversal pentru strunjirea longitudinala la strungurile revolver cu turela si , in unele cazuri , cu disc-revolver;
deplasarea longitudinala III a caruciorului transversal pentru apropierea sau retragerea lui in scopul reducerii timpilor auxiliar ;
avansul transversal IV al caruciorului transversal pentru strunjirea frontala si retezarea la unele strunguri cu turela ;
avansul longitudinal V al caruciorului-revolver pentru aschierea longitudinala executata cu sculele montate pe turela sau discul-revolver ;
avansul transversal VI al turelei sau discului-revolver can dele sunt montate printr-o sanie transversal ape caruciorul revolver executand strunjirea frontala sau retezarea ;
rotirea VII a turelei sau a discului-revolver in jurul axei sale ;
deplasarea longitudinala rapid VIII a caruciorului-revolver in scopul reducerii timpilor auxiliari.
Constructia strungurilor revolver
Piesele si ansamblurile de baza ale strungurilor revolver ( batiul, paupsa fixa, cutia de avansuri , caruciorul transversal etc. ) sunt identice sau asemanatoare cu ake strungurilor normale. Ansamblarile caracteristice numa strungurilor revolver sunt : caruciorul cu discul sau turela-revolver, mecanismul pentru deplasarea rapida a caruciorului , mecanismul pentru miscarea de avans si pnetru fixarea barelor in arborele principal etc.
Caruciorul transversal al strungului revolver , spre deosebire de caruciorul strungulurilor universale , este construit cu sania principala , pentru a permite apropierea caruciorului-revolver de arborele principal .
Portcutitul multiplu este montat direct pe sania transversala , fara sanie portcutit. Sania transversala este prevazuta in partea opusa cu un portcutit pentru retezarea materialului prelucrat.
Discurile-revolver Discurile-revolver, in functie de marimea lor , sunt prevazute cu 6-16 locasuri pentru scule , repartizate pe un cerc.
Discul-revolver cu caruciorul pe care este montat poate executa o miscare de avans longitudinal pe ghidajele batiului si o miscare de avans circulara in jurul axei. Discul 1 este montat pe axul orizontal 2 asezat in lagarul 3 de lungime mare pe caruciorul-revolver , care asigura precizia de prelucrare ceruta. Axul discului-revolver poarta la un capat discul schimbabil cu scule 1 , iar la celalalt capat - tamburul canelat 4 , pe care se monteaza tachetii-opritori 5 care limiteaza prin declansare cursa de avans longitudinala.
Fixarea portcutitelor in lacasurile pentru scule 6 ale discului-revolver se face prin suruburile 7 , amplasate pe suprafata cilindrica exterioara a discului. Discul-revolver este rotit cu ajutorul unei coroane dintate 8 , solidara cu el si angrenata cu un pinion de antrenare.
Pe partea cilindrica exterioara si in partea din fata plana a discului-revolver se gasesc amplasate periferic un numar de gauri filetate , care servesc la montarea tachetilor 9 de oprire a miscarii de avans circular . Tijele tachetilor-opritori , fiind prevazute ci filet , permit intreruperea cursei avansului circular cu o precizie foarte mare , prin tamponarea opritoarelor.
In partea posterioara a discului se gasesc 16 gauri , in care sunt introduse tot atatea bucse de otel cu gaurile tronconice 10. In aceste bucse patrunde cepul de inzavorare ( index ) 11 , care blocheaza discul in cele 16 pozitii de lucru.Retragerea cepurilor de blocare se face prin maneta 12.
Turela-revolver.
Turelele-revolver utilizate au de obicei forma unei prisme hexagonale pe ale carei fete laterale sunt fixate suporturile purtatoare de scule. Turelele-revolver au o utilizare mai larga decat discurile-revolver. Ele permit montarea pe fetele lor laterale a unor portcutite cu mai multe scule , ceea ce prezinta deosebit , la prelucrarea piseselor cu diametre mari prinse in mandrina , prin productivitatea ridicata obtinuta.
Carucioarele cu disc-revolver.
Pentru deplasarea caruciorului pe ghidajele batiului , miscarea de rotatie de la axul avansurilor A se transmite , prin angrenajul cilindric 1/2 , angrenajul melc-roata melcata 3/4 , la pinionul 5 , care angreneaza cu cremaliera 6 , montata la partea inferioara a caruciorului.
Miscarea de avans circular pentru retezare si strunjire plana frontala se obtine de la axul avansurilor A , inversorul I ( care se deplaseaza o data cu caruciorul ) , angrenajul melc-roata melcata 7/8 si angrenajul final 9/10. Rotirea discului D cu scule se face dupa deblocarea acestuia , prin retragerea fixatorului F. Rotirea manuala se face cu ajutorul rotii M.
Pentru limitarea cursei de aschiere prin oprirea la cota, fiecarei scule de pe discul revolver D Ii corespunde pe tamburul T cate o canerula longitudinala si cate un tachet K , reglabil in lungul canelurii. La sfarsitul cursei caruciorul revolver , opritorul k apasa asupra parghiei P 1, iar aceasta , bara B si parghia P2 , care elibereaza capatul de sprijin al melcului cazator 3 si micarea de avans longitudinal inceteaza.
Caruciorul revolver cu turela
Are turela 15 , montata direct pe carucior.
Blocarea turelei pe carucior se face cu maneta 9 care prin apasare , roteste surubul cu filet stanga-dreapta 10 si strange colierul 8 iar , la coborarea si mai jos a manetei , ea roteste parghia cu doua brate 11-13 deblocand turela 15 prin retragerea zavorului 14. Turela este centrata pe bucsa conica 2 si se regleaza cu piulita 3 , astfel incat ea sa ghideze atat in con , cat si pe ghidajul circular 4.
Decuplarea automata a avansului se face cu opritorul-tampon 6 care , izbindu-se de opritorul fix 7 de pe batiul , obliga ramanerea in urma a tobei 5 si a axului pe care acesta este montat. Axul , printr-un bolt , roteste parghia cu doaua brate 17 , fixata articulate in 18 de corpul caruciorului. Parghia 17 comanda tija 16 , pe care deplasand-o in sensul sagetii C comanda decuplarea avansului. Cuplarea din nou a caruciorului se face cu maneta 19.
Blocarea caruciorului de batiu se face cu maneta 1.
In exploatare , rotirea turelei trebuie sa se faca rapid si usor. Comutarea sculelor se face in pozitia retrasa a caruciorului revolver.
Dispozitive pentru sustinerea si avansarea in arborele principal a materialului in bare
Alimentarea strungurilor revolver cu bare prin alezajul arborelui principal trebuie sa se faca cu avansarea meterialului , cu prinderea centrica si despriderea rapida din mandrina , pe cat posibil chiar in mers , fara oprirea rotatiei arborelui principal.
Pentru prelucrarea pieselor din bare , cu lingimea intre 4 si 6 m , care deseori se rotesc cu turatii mari in timpul aschierii , strungurile revolver sunt dotate cu dispozitive pentru sustinerea barelor si pentru deplasarea lor in arborele principal cu o lungime determinate de un laminator montat , de obicei , pe capul revolver. Dispozitivele pentru sustinerea si avansul materialului in bare sunt diferite in functie de marimea si lungimea cursei de avans a barelor, de strungurile la care sunt utilizate , de modul de actionare a dispozitivului si de eforturile necesare pentru deplasarea barelor in arborele principal. Actionarea lor se poate face manual , cu ajutorul unei greutati care asigura barei avansul , pneumatic sau hidraulic.
Dispozitive actionate manual.
Dispozitivele de constructie simpla utilizate la strungurile care prelucreaza piese din bare de diametre mici si pentru deplasarea carora nu se cer eforturi mari sunt actionare manuala. Ele se compun de obicei din doua bare de ghidare rotunde 1 , fixate cu un capat in corpul papusii fixe , iar cu celalat in suportul 2. Pe cele doua bare de ghidare 1 sunt montate si aluneca patinele 3,
purtand capul de prindere cu dispozitivul de stragere rotativ 4 , in care bara se fixeaza prin strangerea radiala cu suruburile 5. Capul de prindere cu dispozitivul de stragere 4 se deplaseaza , fiind antrenat cu ajutorul rotii manuale 6 si cablului sau lantului cu eclise cu bolturi si role cu zale scurte 7. Bucsa 8 , montata pe capatul posterior al arborelui principal , cu ajutorul suruburilor 9 , asigura pozitia coaxiala a barei in alezajul arborelui principal , pentru a preveni vibratiile barei in timpul prelucarii. Partea barei care ramane in afara arborelui principal este introdusa intr-o teava conductoare , fixata cu suruburi pe suportul 2.
Dispozitive actionate prin greutate.
Pentru avansarea automata a barei la strungurile mici si mijlocii, dispozitivele se construiesc deseori actionate de o greutate 1. Aceasta , indata dupa desprinderea barei din mandrina arborelui principal , o impinge si o deplaseaza pana la limitatorul aflat pe discul-revolver, cu ajutorul caruia se regleaza marimea cursei de avans a barei in arborele principal. La aceste dispozitive , corpul barei ,care se gaseste in afara arborelui principal ,este prins de catre capul 2 si tras spre arborele principal cu ajutorul unui cablu 3.
Cablul infasoara roata de mana 4 ,roata de ghidate 5 si se leaga de
greutatea 1. Roata de mana 4 , prin lantul de eclise 6 , permite deplasarea , in ambele sensuri , a capului de prindere , cum si ridicarea greutatii 1.
Dispozitive pentru prinderea materialului inbare si a pieselor individuale
Prinderea barelor si a pieselor pe strungurile revolver se face cu ajutorul unor dispozitive si mecanisme foarte variate. Aceste dispozitive trebuie sa fie de constructie cat mai simpla , sa permita prinderea rigida a barelor sau a pieselor pentru a asigura precizia ceruta la prelucrare , sa functioneze rapid si usor , pentru a reduce cat mai mult timpii necesari operatiilor auxiliare cerute de prelucrarea pieselor.
Dispozitivele de prindere folosite la strungul revolver sunt :
mandrine cu bucse elastice sau extensibile ;
mandrine cu falci de tipul universal sau speciale ;
dispozitive speciale pentru prinderea pe strung a pieselor cu forme neregulate.
Prinderea pe strung a barelor cu diametre mai mici de 80 mm se face de obicei cu mandrine prevazute cu bucse extensibile sau elastice , denumite si patroane.
Prinderea barelor cu diametre mai mari se face cu mandrine cu bucse despicate cu strangerea paralela. La strangerea , suprafata cilindrica interioara striata a acestora vine in contact cu bara pe care o prinde si o fixeaza rigid pe arborele principal.
Bucsele extensibile sunt prevazute de obicei cu trei taieturi crestaturi longitudinale. Ele au unul din capete filetat in interior, pentru a putea fi insurubat pe capatul unui tub metalic cu care sunt actionate. Celalalt capat al lor , conic , crestat si extensibil , este introdus in conul arborelui principal sau in conul unui manson insurubat pe acesta.
La mandrinele cu bucse extensibile , mobile , bucsa extensibila este insurubata pe capatul unui tub metalic introdus in arborele principal al strungului , cu ajutorul caruia bucsa este deplasata axial in ambele sensuri. Cand ea este trasa de tub spre interiorul arborelui principal , ea intra cu capul conic in conul de la capatul din fata al acestuia si prin stragerea prinde rigid in mandrina bara introdusa prin arborele principal al strungului .
Cand bucsa extensibila se deplaseaza axial , ea poate provoca deplasarea de retragere axiala a barei sau a piesei , deplasarea fiind proportionala cu diferenta dintre diamentru interior al mansonului de prindere si diametrul exterior al barei. Bucsa 1 , insurubata pe tubul metalic 2 care poarta, mansonul cu galetii 3 fixatii pe tubul 2 cu piulita 4 , este este deplasata axial cand mansonul de comanda 5 manevrat prin o furca de comanda se deplaseaza la stanga si ridica galetii 6 si prin ei parghiile care Ii poarta. Cama 7 a parghilor , apasand asupra mansonului 8 insurubat la capatul posterior al bucsei 1 care , intrand in conul 9 de la capatul anterior al arborelui principal , se strange , provocand prinderea rigida a barei 10 , care trece prin alezajul arborelui principal.
Operatii executate pe strunguri revolver
Strungurile revolver ofera multiple posibilitati de prelucrare. Operatiile executate in mod curent pe aceste masini-unelte sunt :
a. Centruirea , operatiei prin care se executa o gaura conica in centrul suprafetei frontale a pieselor rotunde , in scopul rezemarii piesei intr-un varf sau pentru centrarea burghiului atunci cand urmeaza sa se execute o gaura.
Unghiul la varf al gaurii de centrare fiind de 90 grade iar burghiul de
116-118 grade inseamna ca burghiul va venii in contact cu piesa cu taisurile principale , centrandu-se corect.
b. Gaurirea , care poate fi executata in mai multe feluri in functie de marimea si precizia cerute.
Gaurile mici se executa cu un singur burghiu dintr-o trecere. Scula se fixeaza in discul sau turela-revolver , care executa miscarea de avans.
Gaurirea cu diametrul mare se executa din doua faze : o gaurire prealabila cu un burghiu de diametrul mic si apoi o largire cu un burghiu corespunzator diametrului gaurii.
Gaurile de precizie se executa in trei-patru operatii : centrarea , gaurirea prealabila , strunjirea interioara sau alezarea.
c. Adancirea , care consta in prelucrarea cu adancitorul sau burghiul spiral a unei gauri rezultate prin matritare , turnarea sau dintr-o gaurire prealabila.
d. Strunjirea pe strungul revolver , care se executa fie cu capul-revolver , fie cu caruciorul transversal atunci cand acesta exista. Pe strungurile revolver se pot executa strunjiri longitudinale exterioare si interioare , plane , conice , profilate , retezare.
Strunjirea exterioara longitudinala la strungurile cu disc-revolver se executa pe lungimi mici , sculele fiind fixate in dicul-revolver. In cazul cand piesa de prelucrat este insufficient de rigida se folosesc dispozitive portscula cu luneta.
Luneta este in forma de prisma care sprijina partea prelucrata a piesei.
La strungurile cu turela , strunjirea longitudinala exterioara se face de obicei cu caruciorul transeversal.
Strunjirea conica se poate realiza in mai multe moduri , si anume : cu cutite care au taisul inclinat , cu portscule pentru strunjit conic sau dispozitive speciale.
Strunjirea profilurilor se efectueaza fixand scula scula profilata identic in suportul portcutit al caruciorului transversal , care executa avansul transversal.
O trecere cu cutitul profilat inlocuieste pana la trei-patru treceri care s-ar executa in mod obisnuit cu cutitele simple , in schimb scula este mai complicata.
Strunjirea interioara se realizeaza la piesele care in prealabil sunt prevazute cu gauri. Scula fixate in capul revolver executa avansul longitudinal.
Cutitele de interior se folosesc de obicei pentru gauri de diametru mic , in care nu pot fi introduse bare port-cutit. Barele portcutit pot fi scurte sau lungi n in ultimul caz ele fiind ghidate.
