Timp in aviatie

TIMP IN AVIATIE

Miscarea pamantului in jurul axei sale se numeste miscarea de rotatie a pamantului. Du­rata unei rotiri de 360⁰ este de 23 ore 56 mi­nute si 0,4 secunde. Aceasta miscare a paman­tului in jurul axei sale determina alternanta zilelor si noptilor. Inclinarea axei pamantului fata de planul orbitei este cauza inegalitatii zilelor si noptilor, in functie de anotimpuri.

Rotirea pamantului se face de la vest la est, cu toate ca privind soarele si astrii s-ar parea ca pamantul se roteste de la est la vest. Viteza de rotatie a unui punct pe ecuator este maxima, adica aproximativ 1669 km/ ora sau 460 m/sec, in timp ce la pol rotatia este nula.

In afara de aceste doua miscari proprii, pa­mantul se deplaseaza in univers cu intregul sistem solar.

Din durata unei rotatii a pamantului care se presupune ca este uniforma in jurul soarelui si in jurul axei sale, se poate masura timpul. Pentru determinarea duratei unei rotatii a pa­mantului este necesar sa se observe un punct (corp ceresc) din univers, care poate fi consi­derat ca fix, daca se tine seama de distanta mare de la el la pamant. Ca unitate de timp se ia intervalul dintre doua treceri consecutive ale meridianului locului ales ca observator, prin dreptul punctului considerat fix. Daca ne refe­rim la miscarea de rotatie de 360⁰ a pamantului in jurul axului sau, atunci unitateia de timp se numeste zi.

Timpul scurs intre doua treceri ale meridia­nului locului observatorului, in dreptul unui anumit astru considerat ca punct fix, se numes­te zi siderala si reprezinta 23 ore 56 minute si 04 secunde.

Relatia intre timpul universal coordonat (standard) (UTC) si ora locala

Avand in vedere ca viata de toate zilele a omului decurge peste tot in functie de rotatia aparenta a soarelui in 24 ore, durata acestei rotatii a fost luata ca unitate de timp si denu­mita zi solara adevarata. Ziua solara adevarata reprezinta timpul unei rotatii complete a soa­relui in 24 ore. Inceputul zilei solare adevarate se considera la orele 12 noaptea.

Zilele solare adevarate nu sunt insa constante ca marime. Este adevarat ca diferenta intre cea mai lunga si cea mai scurta zi adevarata este foarte mica. Totusi, adunandu-se aceasta diferenta se produce o decalare intre indicatiile cronometrelor obisnuite si ale ceasurilor solare. In decursul unui an, aceasta decalare variaza in limitele unei jumatati de ora.

Incomoditatea calculului timpului dupa soa­rele real cauzata de inegalitatea zilei solare adevarate a servit ca motiv pentru cautarea unei unitati de timp constante, a carei marime, al carui inceput si sfarsit sa se diferentieze foarte putin fata de durata zilei solare adevarate. Cea mai potrivita unitate corespunzatoare acestor conditii este durata de timp egala cu valoarea medie a tuturor zilelor solare adeva­rate in cursul anului. Aceasta unitate de ma­sura a timpului se numeste zi solara medie.

Diferenta dintre durata unei zile salare medii si a unei zile siderale este de 3 minute si 56 secunde adica, ziua siderala este mai scurta decat ziua medie cu 4 minute.

Inceputul zilei medii se socoteste de la ora 12 noaptea (ara 00.00) adica in momentui tre­cerii soarelui mediu la antimeridianul locului respectiv. De asemenea, orele locurilor pe dife­ritele meridiane se diferentiaza intre ele in raport cu diferenta de longitudine a acestor locuri, exprimate in unitati de timp.

Stiind ca miscarea aparenta a soarelui in timp de 24 are se face de la rasarit spre apus este usor de inteles co ora pe un meridian de la rasarit va fi in orice moment mai mare decat pe un meridian care se afla la apus.

Timpul mediu local sau civil, este un timp masurat dupa metode astronomice si marit cu 12 ore astfel incat valoarea zero este la miezul noptii. Acest timp determina ziua civila ca interval de timp de 24 ore solare, dintre mie­zurile a doua nopti consecutive. Prescurtarea internationala a timpului local mediu. este LT.

Timpul mediu al meridianului Greenwich se numeste ora Greenwich, ora internationala sau timp universal si are o 1arga intrebuintare practica in calculele de navigatie. Pentru indi­carea orei Greenwich sau a timpului univer­sal, se utilizeaza prescurtarea internationala GMT sau UT.

In mod generic, timpul sau ora se noteaza cu simbolul T.

Calculul orei medii in viata de toate zilele prezinta neajunsuri prin aceea ca in diferite puncte ale unei regiuni pe suprafata pamantu­lui (cu exceptia punctelor de pe acelasi meri­dian) ora este diferita, deoarece numarul meri­dianelor este infinit.

Astfel, pentru fiecare loc este definita ora locala, masurata functie de momentul orei 00,00 aferent locului, ora locala care va fi decalata fata de ora universaala  cu un numar de ore aferent numarului de fuse orare care desparte lfusul orar al locului fata de fusul aferent meridianului Greenwich.

Definitia orei rasaritului si apusului soarelui

Pentru evidenta timpului de zbor este nece­sar sa se tina seama de ora rasaritului si apu­sului soarelui. Fiecare stat in parte are obser­vatoare astronomice ce intocmesc anuare, in care se gasesc efemeridele soarelui pentru o localitate anumita, de obicei capitala statului respectiv. Orele rasaritului si apusului soarelui sunt date in timpul local.

Datorita faptului ca razele soarelui sunt pa­ralele cu planul eclipticei, suprafata pamantului luminata de soare este inclinata in raport cu axa polilor cu 23° 30'. Din aeeasta cauza, loca­litatile amplasate in lungul aceluiasi meridian nu sunt luminate deodata, la aceeasi ora.

In emisfera de nord, in timpul verii, locali­tatile situate pe acelasi meridian la latitudini mai mari vor beneficia de lumina soarelui mai mult.

In manualele de ruta JEPPESEN si AERAD orele rasaritului si apusului se gasesc in 'Ta­bele si Coduri' si respectiv in Suplimente. Datelele rasaritului si apusului soarelui din manualul Jeppesen dau orele locale ale rasari­tului si apusului pe decade lunare intre lati­tudinile 50° N si 40° S din 5° in 5° latitudine si intre 70° N si 50° S din 2° in 2° latitudine.

Totodata, sunt specificate mai multe localitati de pe aceeasi latitudine.

Tabelele din suplimentul AERAD dau orele GMT bilunar pentru rasaritul si apusul soare­lui la diferite localitati dispuse in ordine al£a­betica.

Folosirea acestor tabele usureaza foarte muIt calculele si permit chiar interpolari pentru lo­calitati nespecificate, cu conditia cunoasterii coordonatelor geografice ale acestora.

Crepusculul si durata zilei

Datorita atmosferei terestre si in special a straturilor superioare ale acesteia, lumina soa­relui este difuzata spre pamant. Acest feno­men se observa mult mai pregnant inainte si dupa apusul soarelui. In zori, lumina zilei apa­re in mod treptat la latitudinea tarii noastre, cand soarele se afla inca cu cateva grade sub orizont. Spre seara, lumina se reduce incetul cu incetul, dupa ce soarele a trecut sub orizont cateva grade. Aceasta faza de tranzitie, cand soarele se afla sub orizont dar lumina persis­ta inca, se numeste crepuscul. In vorbirea cu­renta crepusculul de dimineata se numeste au­rora, iar cel de seara amung sau crepuscul pro­priu zis.

Se deosebesc crepusculul astronomic si cre­pusculul civil Primul incepe din momentul in care soarele a coborat sub orizont si pana cand cele mai slabe stele devin vizibile, ceea ce co­respunde pozitiei centrului soarelui la aproxi­mativ 18° sub orizont. Dimineata in schimb crepusculul astronomic incepe cu disparitia ce­lor mai slabe stele si tine pana la rasaritul soa­relui. Crepusculul civil seara dureaza de la ora apusului pana la aparitia celor mai luminoase stele, ceea ce corespunde pozitiei centrului soarelui la aproximativ 6° sub orizont. Dimi­neata, acest crepuscul dureaza de la disparitia ultimei stele pana la ora rasaritului soarelui. Durata zilelor si respectiv a noptilor la dife­rite latitudini este de asemenea un factor' de mare importanta pentru efectuarea zborurilor de durata.

Fusele orare

Pentru a elimina diferentele ce pot apare in indicatiile ceasurilor in diferite puncte de pe suprafata pamantului, cel putin pentru o fasie oarecare, s-a introdus un calcul internattional de timp simplificat, pe baza asa-numite­lor fuse orare. Sistemul fuselar orare a fost introdus in Europa din anul 1884.

Pentru un calcul de timp unitar in toata lu­mea, suprafata pamantului s-a impartit in mod canventional in 24 parti numite fuse, dupa nu­marul orelor unei zile.

Fusele orare sunt zone pe suprafata paman­tului care folosesc ora corespunzatoare meri­dianului mediu. Ele au cate 15° longitudine geografica si se numeroteaza de la 0 la 12 spre est si spre vest. Axa fusului orar, de origine este meridianul Greenwich iar meridianele sale marginale sunt 7° 30' est si 7° 30' vest.

Fusele orare difera intre ele cu un numar intreg de ore; iar intre doua fuse alaturate di­ferenta este de o ora. Fiecare fus orar are