Manual de programare cnc

MANUAL DE PROGRAMARE CNC

FUNCTII G

Note) 1. Semnul # marcheaza functiile modale, adica functiile care sunt active inca de la

pornirea masinii.

2. In general, sunt folosite functiile G standard insa se pot folosi si codurile speciale in functie de setarea unor anumiti parametrii.

Lista de coduri M

Note) 1. M00 : Pentru aceasta comanda, universalul principal se opreste si programul 

executat se opreste

M01 : Acesta functie indeplineste acelasi rol ca si M00 numai cand butonul 

pentru stop optional este activat. Daca butonul nu este activat atunci

aceasta functie va fi ignorata.

M02 : Indica sfarsitul programului principal

M30 : Are acelasi rol ca si M02 si intoarce cursorul din program la inceputul

acestuia

2. Codurile M nu ar tyrebui sa fie programate in acelasi bloc cu codurile S si T. Este

recomandat ca acestea sa fie declarate in blocuri separate..

3. Muchiile ascutite se rotunjesc datorita caracteristicilor motorului Ac. Pentru a

evita acest lucru folositi codurile M74 si M75.

cand se comanda M75cand se comanda M74

(detectarea erorii este dezactivata (detectarea erorii este activata)

4. M76, M77

Aceste coduri sunt active atunci cand se realizeaza filetare folosind G92 si sunt folosite

pentru activarea si dezactivarea tesirii filetelor

(tesire filet activata)(tesire filet dezactivata)

Un bloc este compus dupa cum urmeaza

Descrierea adreselor

Functia T este folosita pentru a desemna numarul sculei si compensarea pentru aceasta  scula

Chemarea sculei se face folosind litera T urmata de 4 cifre

Exaemplu) Daca se da comanda (T 02 02 )

02 cheama scula numarul 2 iar celalalt 02 cheama compensarea sculei memorata in pozitia numar 2 din tabel

Anularea compensarii sculei se face cu comanda T00

Pentru usurinta in operare, este recomandat sa se foloseasca acelasi numar si pentru scula si pentru offset.

Valoarea minima de compensare : + 0.001mm

Valoarea maxima de compensare : + 999.999mm

Valoarea compensarii pe axa X este desemnata ca valoare pe diametru

AUTO TESIRE "C" SI ROTUNJIRE AUTOMATA "R" (OPTINAL)

Note) (1) Dupa ce s-a comandat G01 pe una dintre axe , urmatoarea fraza trebuie comandata in

directie verticala

(2) Daca umatoarea comanda este de tip incremental desemnati volunul de deplasare in

functie de pozitia punctului B baed on B point

(3) In modul G01 pot aparea urmatoarele erori

- Daca se comanda I,K,R in aceasi fraza cu X si Z

- Daca se comanda de 2 ori in acelasi bloc I,K,R

- Daca se comanda X si I sau Z si K in acelasi bloc

- Daca distanta de deplasare este mai mica decat distanta pana la urmatorul

punct din program

(4) In timpul rularii fraza cu fraza a programului operarea se opreste in punctul C

G02, G03(Interpolare circulara)

Fiecare axa se deplaseza circular pe coordonatele declarate cu viteza programata.

Note) (1)Daca I sau K au valoare 0 se pot omite.

(2) G02 I_: Realizeaza un cerc.

(3) Este recomandat sa se foloseasca R cand se realizeaza o raza mai mica de 180 ⁰ .

(4) Cand se desemneaza un R care este mai mic decat jumatate din distanta de deplasare, nu anulati R si realizati jumatate de cerc.

(5) Cand se defineste I,K si R in acelasi timp R este activ.

(6) Cand punctul final nu se afla pe circumferinta ca urmare a desemnarii gresite a lui K:

1 G04 (Asteptare)

Dupa trecerea timpului comandat prin X(u) sau P ,se va executa urmatoarea fraza.

In cazul unei temporizari de 10 secunde:

G04 X10.0 : (G04 X10000 : )

G04 U10.0 : (G04 U10000 : )

G04 P10000.0 : (G04 P1000 : )

Intoarcerea automata la referinta

Referinta este reprezentata de un anumit punct fixat in coordonatele masinii. Valorile acestor coordonate sunt setate in parametrii

OT-C/F FS16/18T

Parametrul Nr N708(X) N1240(X, Z)

N709(Z)

1) G27(Verificarea intoarcerii la referinta)

Pozitia este determinata prin deplasare rapida la valoarea setata in parametrii CNC prin comanda.

Exemplu) Cand parametrul N708(X) este 330000

N709(Z)este 529000

Daca pozitia finala este pozitia de referinta atunci lampa de referinta este activa.

Nota) Daca se comanda G27 trebuiesc anulate bvalorile de OFFSET

2) G28(Intoarcerea automata la referinta)

Prin comanda, axele specificate se vor intoarce la referinta.

G28 X(u) Z(w) :

Exemplu ) Cand parametrul N708(X) este 330000

N709(Z) este 529000

Efectul lui G28 este acela axele comandate ajung la referinta trecand prin centru.

Nota) Cand se comanda G28, in principiu toate compensarile sculei trebuiesc anulate.

3) G29(Intoarcerea automata din referinta)

Axa comandata merge prin punctul central memorat si apoi merge in punctul stabilit

G29 X(u) Z(w) :

In general se foloseste imediat dupa G28 sau G30

4) G30(Intoarcerea la a 2-a referinta)

Axa comandata se intoarce automat la a 2-a referinta (valori setate in parametrii NC).

G30 X(u) Z(w)) :

Referinta) In general , a-2-a referinta este folosita ca punct de start pentru programe.

G32 (CICLU DE FILETARE)

Folosind comanda G32 se pot executa filete drepte sau conice de un anumit pas.

G32 Z(w) F : (G32 se aplica intr-un singur bloc)

X(u) F :

Exaemplu 1) Filet drept

Cand se executa G32 , avansul (pasul) este modal

Exempleul 1) Pas constant

G32 X(u) Z(w) F : Pentru ca este conic se aplica pe ambele axe simultam

Referinta)

Valori pentru filetul incomplet 1 si 2

 L = pasul filetului

n= turatia universalului

Compensarea de raza a sculei

G40 : anularea compensarii de raza

G41 : Cand scula se afla in stanga piesei si in functie de directia de inaintare.

G42 : Cand scula se afla in dreapta piesei si in functie de directia de inaintare.

Ce reprezinta compensarea de raza a sculei?

Daca la varful sculei exista o raza R, aceasta raza trebuie compensata in cazul in care se taie conic sau circular. Din acest motiv aceasta compensare se numeste compensare de raza. (In cazul compensarii de raza , trebuie sa adaugati valoarea razei R si a pozitiei Tin coloanele din pagina de OFFSET.

Exemplul 1) Cand nu se foloseste compensare de raza trerbuiesc calculate valorile a si b

Exemplul 2) Cand se foloseste compensarea de raza

Nu trebuiesc calculate valorile a si b.

Daca pozitiile a si b sunt date in program scula se compenseaza automat si se deplaseaza la valoarea compensata..

Prezentare 1) In cazul in care nu exista compensare

Prezentare 2) In cazul in care exista compensare

1)     Directia imaginara (In cazul coordonatelor pe dreapta)

Directia imaginara vazuta din centrul razei este dictata de directia de taiere a sculei . Din acest motiv , trebuie setata cu volumul de compensare. Directia si numarul imaginar sunt alese din urmatoarele 8 tipuri.

Gama de valori pentru OFFSET 0 - +999.999mmmm

G71 (CICLU DE DEGROSARE LONGITUDINAL)

G71 U( t d) R(e) :

G71 P Q U( t u) W( t w) F

Exemplu de program

Exemple de programe

Ciclu de degrosare longitudinal (G71) (Tip 1)

G72(CICLU DE DEGROSARE FRONTAL

G72 W( t d) R(e) :

G72 P_ Q_ U( t u) W( t w) F

Exemple de program

Exemple de program

Ciclu de degrosare frontal (G72)

G73(DEGROSARE DUPA CONTUR)

G73 U( t i) R(d) W( t k) :

G73 P Q U( t u) W( t w) F :

Exemple de program

Degrosare dupa contur(G73)

Valori pe diametru, in mm

G74(Gaurire intermitenta pe directia lui Z)

1) Ciclu de gaurire

G74 R(e) :

G74 Z(w) Q( t k) F :

Exemplu de program

2) Ciclu de realizat canale frontale

G74 R(e) :

G74 X(u) Z(w) P( t i) Q( t k) R( t d) F :

R(e) : Volum de retragere (Comanda modala)

P( t i) : Deplasarea pe axa X

Q( t k) : Volumul de taiere pe axa Z (Q5000=5mm)

X(u) : Volumul total pe axa X

Z(w) : Adancimea finala pe Z

R( t d) : Volumul de retragere pe axa Z la final( Declarati semnul si raza in functie de directia retragerii)

F : Avansul de lucru

t¯ Daca se realizeaza un singur canal se poate omite X(u), P( t i) (in cazul omiterii aceasta se va face simultan)

G75( Realizare de canal pe directia lui X:Gaurire intermitenta in directie axiala)

G75 R(e) :

G75 X(u) Z(w) P( t i) Q( t k) R( t d) F :

R(e) : Volumul de retragere (Comanda modala)

X(u) : Distanta pe axa X

Z(w) : Distanta pe axa Z

Q(k) : Deplasarea pe axa  Z

P(i) : Volumul de taiere pe axa X (Valori pe raza)

R(d) : Volumul de retragere la sfarsitul axei X (desemnati semnul in functie de directia de retragere)

F : Avansul de lucru

- Aceasta functie are acelasi efect ca si G74 cu diferenta ca axele X si Z sunt inversateDaca se realizeaza un canal valorile Z si P se pot omite in acelasi timp

G76(Ciclu repetitiv de filetare)

Prin intermediul comenzii G76 se poate executa un ciclu de

(Exemplul 1) G76 Ciclu de filetare

Exemplu) G76 Ciclu de filetare

G90 Ciclu fix

1) Ciclu de aschiere fix

Exemplu ) Cand conicitatea este R

(Exemplul 1) G90 Ciclu fix

(Exemplul 2) G90 Ciclu fix

G92 Ciclu fix

1) Ciclu fix de aschiere

Note) Nu se poate modifica avansul si turatia axului principal in acest ciclu

Exemplul 1) Cand conicitatea este R

Examplu) M50 x 1.5

(Exemplul 1) G90 Ciclu fix

(Exemplul 2) G92 Ciclu de filetare

G94 (Degrosare in ciclu frontal)

X(U) : Punctul final pe X

Z(W) : Punctul final pe Z

R- : directia inclinarii

F :Avansul de lucru

(Exemplul1) G94 Degrosare in ciclu frontal

(Exemplul 2) G94 Ciclu de degrosare  frontal

G96, G97 (Activarea/Dezactivarea aschierii cu viteza de aschiere constanta)

Exemplu) G96 S100 :Viteza de aschiere este de 100m/min

G97 S100 : Turatia axului principal este de  100rot/min

G98, G99(Selectarea tipului de avans)

Exemplu) G98 G01 Z100.0 F50.0 :Avansul sculei este de 50m/min

G97 G01 Z10.0 F0.3 : Avansul sculei este de 0.3mm/rot

Totusi, daca nu este comandat G98 masina este setata pe comanda G99 la pornire

De aceea nu este necesara comanda G99 decat pentru a anula G98

<Formula de calcul pentru raza placutei>

Exemplu) PROGRAM

Exemplu) PROGRAM

(Exemplul1 )

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare frontal.Prlucrare diametre exterioare

(Exemplu 2 )

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare frontal.Prlucrare diametre exterioare

(Exemplul 3 )

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare frontal.Prlucrare diametre exterioare

(Exemplul 4 )

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare frontal Prelucrare diametru exterior. Executie canal

Exemplul 5 )

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare frontalaPrelucrare diametre exterioare

Executie canale  Executie filetare

Exemplul 6 )

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare frontal Prelucrare diametre exterioare Executie canal

Prelucrare frontal Filetare

(Exemplul 7 )

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare diametre exterioare

(Exemplul 8 )

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare diametre exterioare

(Exemplul 9 )

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare frontalaPrelucrare diametre exterioare

Executie canale Executie filetare

(Exemplul 10 )

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare frontal Prelucrare diametre exterioare Prelucrare diametre interioare

(Exemplul 11 )

Problema 1) Program cand materialul este teava

Problem 2) Program cand materialul este bara

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare frontal Prelucrare diametre exterioare Prelucrare diametre interioare

Exemplul 12 )

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare frontalaPrelucrare diametre exterioare

Executie canale Prelucrare diametru interior

Exemplul 13 )

Problema 1) Program cand materialul este teava

Problem 2) Program cand materialul este bara

Conditii de utilizare a sculei

Prelucrare frontalaPrelucrare diametre exterioare

Executie canale diametru interiorPrelucrare diametru interior

Tabel ajutator cu functii trigonometrice

FORMULE

1. Teorema lui Pythagora

2. Functii trigonometrice

3. Legea SIN

Determinarea lungimii a 2 laturi (Se cunosc o latura si 2 unghiuri)

Determinarea a 2 unghiuri (Se cunosc 2 laturi si un unghi)

4. Legea COS

Determinarea lungimii a 2 laturi (Se cunosc o latura si 2 unghiuri)

Determinarea a 2 unghiuri (Se cunosc 2 laturi si un unghi)

Conditii de aschiere

1. Conditii de aschiere

(Note) 1) Conditii pentru scule placate

2) Conditiile de aschiere se schimba in functie de unghiurile sculelor

2. Date pentru filetare pentru material

1.Duceti masina la referinta in mod manual.

2. Introduceti piesa in bacuri si aduceti scula in contact cu piesa la fata acesteia

3. Dupa ce s-a realizat contactul nu mai trebuie deplasata scula pe axa Z

4. Selectati ecranul WORKSHIFT

5. Introduceti datele si anume valoarea coordonatei Z din programsi dupa ce se apasa tasta MEASURE masina va calcula automat pozitia de start..

6. Dupa ce ati introdus datele apasati butonul OFFSET

4. Pregatiti alta scula pentru a seta pozitia acesteia

5. Atingeti usor de marginea piesei

6. Daca introduceti valoarea gasita dupa metoda de mai sus diferenta dintre cele 2 scule va fi determinata si inregistrata automat

7. Gasiti OFFSETUL pe X prin aceasi metoda ca la punctul 3

8. OFFSET-ul pentru fiecare scula in parte se ia dupa metoda de mai sus

(Atentie)

1. In ecranul WORK/SHIFT introduceti doar valori pe  Z , nu si pe X .

2. Pentru sculele tip burghiu setati offset numai pe axa Z. Pentru axa X folositi valoarea "0"

3. Daca folositi metoda de mai sus nu trebuie sa folositi sistemul de coordonate G50 in program

Exemplu)

(Folosind TOOL MEASURE)

O 3333 :

N1 G50 T0100 S1800 M42 :

G96 S100 M03 :

(When not using TOOL MEASURE)

O 3334 :

N1 G50 T100. Z100. T0100 S1800 M42 :

G96 S170 M03 :