|
|
|
:Reductor central si diferential pentru autocisterna
Cuprins
Diferentialul este un mecanism, inclus in puntea motoare, care divizeaza fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principala in doua ramuri, transmise fiecare cate unei roti motoare, oferind totodata rotilor puntii posibilitatea, ca in functie de conditiile autopropulsarii, sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite. Principalele conditii de autopropulsare care impun rotilor sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite sunt urmatoarele:
- deplasarea pe traiectorii curbe, cand roata interioara curbei are de parcurs un spatiu mai mic decat roata exterioara curbei;
- deplasarea rectilinie pe cai netede, cand rotile puntii au de parcurs spatii egale iar automobilul, din diverse cauze, are rotile puntii cu raze inegale; diferenta dintre raze poate fi datorata presiunii inegale din pneuri, repartizarii incarcaturii asimetric fata de axa longitudinala a automobilului, pneurilor la cele doua roti de simbol diferit, sau grad diferit de uzura;
- deplasarea rectilinie pe cai cu denivelari cand, datorita distributiei aleatoare a denivelarilor sub forma de gropi si ridicaturi, rotile au de parcurs drumuri de lungimi diferite.
In conditiile de mai inainte, in lipsa diferentialului, in mecanismele puntii apar incarcari suplimentare sub forma unui flux "parazit" de putere.
Clasificare diferential:
Simetrice, asimetrice (dupa caracteristicile cinematice)
Simple, blocabile, autoblocabile (dupa caracteristicile dinamice)
Fig. 1.1 Diferential central blocabil cu un cuplaj cu lamele si reductor.
Marca masina: VW Touareg
Fig 1.2 Diferential autocamioane. Marca ZF
In constructia diferentialelor se disting mai multe solutii, grupate astfel:
. dupa caracteristicile cinematice se deosebesc diferentiale simetrice si
diferentiale asimetrice;
. dupa caracteristicile dinamice, exprimate prin marimea frecarii interne,
diferentialele pot fi: diferentiale simple, diferentiale blocabile si diferentiale
autoblocabile;
In afara utilizarii diferentialului ca mecanism al puntii motoare, in constructia de automobile diferentialul se foloseste si ca mecanism divizor de flux la automobilele de tipul 4x4
Deoarece diferentialele asimetrice si cele blocabile si autoblocabile sunt specifice autoturismelor de tipul 4x4.
In figura 6. 16 se prezinta solutii constructive de diferentiale cu roti dintate conice. Carcasa 4 a diferentialului (fig.6.16,a), solidara de coroana dintata 2 a transmisiei principale, se roteste datorita miscarii primite de la transmisia principala. In carcasa sunt dispusi satelitii 3 si 6 care angreneaza in permanenta cu 2 roti planetare, fiecare comuna cu cate unul din arborii planetari 1 si 5. Fixarea satelitilor in carcasa se face prin boltul 7. Pentru a asigura o centrare buna si o
angrenare corecta a satelitilor cu rotile planetare, la constructia din fig.6.16, b suprafata frontala a satelitilor este sferica.
Constructiv, functie de tipul si de destinatia automobilului, satelitii sunt in numar de 2 sau de 4, montati echidistant pe cercul de rostogolire al pinioanelor planetare. Acest montaj asigura anularea sarcinilor radiale in pinioane si reducerea dimensiunile rotilor dintate prin marirea numarului de dinti aflati simultan in angrenare. Elementele componente ale unui diferential cu patru sateliti sunt prezentate in figura 6.17.
Fig. 6.16. Constructia diferentialului simplu cu roti dintate conice
Fig. 6.17. Elementele componente ale diferentialului cu patru sateliti
si cu angrenaje de roti dintate conice
In figura 6.18 se reprezinta schema cinematica si constructia unui diferential simplu cu roti dintate cilindrice. Satelitii cilindrici 3 si 4, angrenati intre ei, sunt simultan in angrenare - primul 3 cu roata planetara 1, iar al doilea 4 cu roata planetara 2. Elementul conducator al diferentialului este carcasa 5, care este antrenata de transmisia principala. Constructiv, aceste diferentiale sunt realizate cu 4 sau cu 6 sateliti montati pereche.
Fig. 6.18. Organizarea cinematica si constructia
diferentialului cu roti dintate cilindrice
Pentru ca diferentialul sa functioneze in conditii optime trebuie facut schimbul de ulei la un anumit numar de km in functie de modul de utilizare al masinii, incarcaturile care sunt transportate, tipul automobilului.
Veti compara macar trei solutii constructive diferite ale caror desene vor fi prezentate la subcapitolul 1.2.
strunjire, frezare, ambutisare, etc.
uzuri, ruperi, deteriorari ale suprafetelor de lucru, etc.
lipsa ungerii si griparea, etc.
de ce ati ales solutia respectiva
care sunt conditiile cele mai grele si cele normale de utilizare si cum determina acestea marimea fortelor si momentelor ce solicita piesele
piese supradimensionate, piese subdimensionate, actiuni de corectare, etc.
1 Untaru,M.s.a. Calculul si constructia automobilelor. E.D.P., Bucuresti, 1982
2
Treceti toate sursele de informare folosite: carti, reviste de specialitate, manuale de reparatii, prospecte, situri Internet.
Nu uitati sa le referiti in proiect de cate ori ati folosit informatii din bibliografie.
Sectiune longitudinala, sectiune transversala, vedere.
Desenele vor fi realizate cu mana, cu creionul pe hartie.
cu toate informatiile necesare fabricarii si montarii (cotare completa, material, conditii tehnice, rugozitate, abateri geometrice, etc.)
realizat pe calculator (cine poate); modelele tridimensionale vor fi punctate in plus.
