Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Asamblari sudate

Asamblari sudate


Sudarea realizeaza o asamblare nedemontabila rigida , intre doua sau mai

multe elemente constructive , prin incalzirea locala a materialului pana la plasticizaresau topire si prin fortele de adeziune moleculara .

Procesul tehnologic de obtinere a legaturii se numeste sudare , iar zona in care se realizeaza imbinarea se numeste sudura .

Sudarea se poate realiza prin :

a) presiune - materialul se incalzeste pana la starea plastica si apoi se

preseaza piesele de asamblat ;

b) topire - marginile elementelor constructive asamblate se topesc local,

cu sau fara topirea unui material de adaos .



Sudarea prin topire se poate face :

cu arc electric ;

cu gaze (oxiacetilenica etc.) ;

c) suduri speciale : cu jet de plasma ;

cu laser ;

cu ultrasunete ;

prin difuzie in vacuum .

Realizarea sudurii se poate face : manual , semiautomat sau automat .

Sudura poate avea cusatura prin puncte (fig.13.9) , sau in linie (continua sau

intrerupta) (fig.13.10) .

Fig.13.9 Fig.13.10

La sudarea prin puncte , partile constructive care sunt asamblate sunt presate

una pe alta , prin intermediul electrozilor si sudate prin topirea locala a materialului ,

care se produce ca urmare a caldurii degajate de curentul electric .

Daca este necesara o verificare a cusaturilor sudate prin puncte , calculul este

similar nituirii si se face considerand forta F distribuita uniform pe cele n puncte.

Asamblari sudate in linie

Dupa pozitia relativa a pieselor care se asambleaza , sudura in linie poate fi cap



la cap (fig.13.11) sau de colt (fig.13.13) .

Fig.13.11

Calculul de dimensionare si verificare a asamblarilor sudate se face in concordanta cu solicitarea la care este supusa cusatura si tinand seama de caracteristicile mecanice ale adaosului de material . Ca lungime utila ls a cordonului de sudura se considera lungimea reala a acestuia l , din care se scade de doua ori grosimea δ a tablei ce se sudeaza , deoarece la capetele cordonului de sudura au loc arderi locale (cratere) :

ls = l δ

Considerand sudura cap la cap , solicitata la intindere sau compresiune de o

forta F, din conditia de egala rezistenta a cordonului de sudura cu a piesei , se poate scrie :

F= ls . a . σas = l . δ σa ; unde σa si σas reprezinta rezistenta admisibila la

tractiune sau compresiune a materialului de baza , respectiv a cordonului de sudura .

aeronautica

constructii






Upload!

Trimite cercetarea ta!
Trimite si tu un document!
NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate.