|
|
|
Autocamioneta cu 5 locuri
O autocamioneta, sau mai familiar masina, este un vehicul cu patru ( sase,etc) roti, actionat de un motor cu ardere interna, cu abur, cu electricitate sau aer comprimat. Are scaune pentru conducator si pentru cel putin un pasager.
Automobilele sunt de obicei construite pentru a calatori pe drumuri, dar exista unele, mai ales vehicule utilitare, care permit calatorii in afara drumurilor .Drumurile si autostrazile sunt folosite in comun cu alte vehicule, cu sunt motocicletele si tractoarele.
O autocamioneta tipic are un motor cu ardere interna si patru roti ( sase,etc), insa au aparut pe piata si masini cu motoare hibride, cu gaz sau electrice. Au fost construite si autovehicule cu trei roti, dar nu sunt prea raspandite din cauza problemelor de stabilitate.
Compunerea automobilului
Partile principale ale oricarei autocamioneta sunt motorul, sasiul si caroseria.
Motorul cu ardere interna este motorul care transforma energia chimica a combustibilului prin ardere, in interiorul motorului, in energie mecanica. Energia calorica, rezultata in camera de ardere, se transforma in miscare mecanica rectilinie ciclica dupa care in miscare de rotatie uniforma, obtinuta la arborele cotit.
Arderea combustibilului produce energie calorica in cilindrii motorului. Pentru obtinerea energiei calorice necesare se foloseste combustibilul lichid ca: benzina, motorina sau gazul natural lichefiat. Oxigenul necesar arderii se obtine din aerul atmosferic. Combustibilul in amestec cu aerul se numeste amestec carburant. Arderea amestecului carburant poarta denumirea de combustie. Dupa viteza de propagare a arderii, arderea poate fi lenta sau rapida. Daca arderea rapida se dezvolta treptat in masa combustibilului, aceasta poarta denumirea de ardere rapida progresiva, iar daca se transmite si se produce aproape instantaneu in toata masa amestecului carburant se numeste explozie. Arderea poate fi initiata prin punerea in contact direct a amestecului carburant cu o sursa de caldura sau se poate produce aproape instantaneu in toata masa amestecului caz in care se numeste detonatie si are un caracter exploziv.
Prin arderea carburantilor rezulta diferite produse de ardere cu o temperatura de aproximativ 2000°C. Majoritatea acestor produse se prezinta sub forma gazoasa. La o ardere completa, adica daca se asigura combustibilului o cantitate de oxigen dozata astfel incat sa produca oxidarea integrala a elementelor componente (pentru arderea unui litru de benzina, este necesar oxigenul continut in aproximativ 10 metri cubi de aer).
Motorul este sistemul fizic de generare a energiei mecanice care pune in miscare sistemul de transmisie al automobilului. Un motor este compus din doua parti: mecanismul motor si instalatiile auxiliare.
Clasificarea motoarelor cu ardere interna
Din punctul de vedere al obtinerii lucrului mecanic, aceste motoare se clasifica in:
motoare cu ardere interna cu piston;
motoare cu ardere interna rotative;
motoare cu reactie.
La turbinele cu gaze, denumirea de motor se foloseste doar pentru cele folosite in aviatie, cand se discuta despre intregul motor, adica toate partile lui, in care se executa ciclul termodinamic, nu doar la discul paletat.
Motoarele cu combustie interna rotative sunt utilizate pe scara mai redusa datorita problemelor tehnologice mari si a fiabilitatii mai scazute. Cel mai cunoscut tip de motor cu combustie interna rotativ este motorul Wankel, dar exista si alte solutii, de exemplu cu pistoane in foarfece, sau cu diferite alte sisteme.
Clasificarea motoarelor cu ardere interna
Dupa natura combustibilului
motoare la care se intrebuinteaza drept combustibil benzina, au carburator sau pompa de injectie.
motoare la care se intrebuinteaza drept combustibil motorina au pompa de injectie.
motoare cu gaz la care se intrebuinteaza drept combustibil au un combustibil gazos, de obicei gaz natural sau un amestec de combustibil.
[10].
motoare in doi timpi[11].
Dupa spatiul producerii amestecului carburant
Motoare cu formarea in exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul motoarelor cu carburator, injectie de benzina in conducta de aspiratie si al motoarelor cu gaze cu instalatie de formare externa a amestecului aer-combustibil.
Motoare cu formarea in cilindru a amestecului carburant. Din aceasta categorie fac parte motoarele cu injectie de combustibil cum sunt motoarele Diesel sau si unele motoare cu aprindere prin scanteie si motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus in cilindru printr-o supapa aparte in timpul aspiratiei.
Dupa felul aprinderii amestecului carburant
Motor cu aprindere prin scanteie (prescurtat MAS). Dupa admisia si comprimarea amestecului carburant in cilindrii motorului, in apropierea PMI (punctul mort interior) al pistonului, are loc aprinderea. Aceasta se realizeaza prin producerea unei scantei intre electrozii bujiei, care aprinde amestecul carburant. Arderea are loc intr-un interval de timp relativ scurt, in care presiunea si temperatura gazelor din cilindru cresc repede pana la presiunea de 30 - 40 daN/cm³ si temperatura de 1800 - 2.000 °C. Datorita presiunii gazelor din cilindru, care actioneaza asupra pistonului, acesta se deplaseaza spre PME (punctul mort exterior), si roteste prin intermediul sistemului biela-manivela, arborele motor. Aceasta cursa a pistonului, se mai numeste si cursa activa sau cursa motoare.
Motor cu aprindere prin comprimare (prescurtat MAC sau Diesel). La sfarsitul compresiei, combustibilul este introdus sub presiune in cilindru, fiind pulverizat foarte fin cu ajutorul injectorului, montat in chiulasa. Datorita contactului cu aerul fierbinte din interiorul cilindrului, particulele pulverizate se aprind si ard, iar presiunea din cilindru creste, moderat, mentinandu-se relativ constanta pe durata arderii. Gazele rezultate in urma arderii apasa asupra pistonului, determinand deplasarea acestuia spre PME, efectuand cursa activa. Supapele raman inchise pana aproape de sfarsitul acestei curse.
Dupa asezarea cilindrilor sunt
motoare cu cilindrii in linie.
motoare cu cilindrii in V.
motoare cu cilindrii in W.
motoare cu cilindrii si pistoanele opuse, boxer.
motoare inclinate, la care cilindrii au axele situate in acelasi plan, insa inclinat fata de planul vertical.
motoare cu cilindrii asezati in stea, utilizate cu precadere unde este nevoie de un raport putere/greutate mare, de exemplu in aviatie si in marina militara (vedete).
Motoare cu cilindrii in "Δ" Delta, Napier Deltic-motoare folosite la caile ferate si vapoare englezesti.
Sasiu
Sasiul Autocamionetei este amsamblul organelor si instalatiilor care efectueaza preluarea si transmiterea energiei mecanice de la motor la rotile motoare, conducerea automobilului, sustinerea si propulsia lui. Se compune din transmisie, sistemul de conducere, organele de sustinere, organele de propulsie si instalatiile auxiliare.
Sistem de transmisie
Transmisia sau sistemul de transmisie preia, transmite, modifica si distribuie momentul motor la rotile motoare ale automobilului.
Sistem de transmisie
Sistemul de transmisie este ansamblul organelor automobilului care are rolul de a prelua de la motor, trece, modifica si distribui momentul motor la rotile motoare ale automobilului.
1. Descriere generala
Sistemul de transmisie este alcatuit din subansamble si organe cu roluri specifice dupa cum urmeaza: ambreiaj, cutie de viteze, transmisie cardanica, transmisie principala, diferential, reductor-distribuitor, arbori planetari si transmisie finala.
Ambreiaj
Ambreiajul cupleaza progresiv si decupleaza motorul de restul transmisiei, atat la pornire cat si in timpul mersului, la schimbarea treptelor cutiei de viteze.
Cutie de viteze
Cutia de viteze modifica forta de tractiune sau viteza, in functie de valoarea rezistentei la inaintare si face posibil mersul inapoi fara inversarea sensului de rotatie a motorului si de asemenea permite stationarea indelungata a automobilului concomitent cu functionarea motorului.
Reductor distribuitor
Reductorul distribuitor exista numai la automobilele cu mai multe punti motoare.Are rolul de a transmite momentul motor la puntile motoare.
Transmisie cardanica
Transmisia cardanica trece momentul motor de la cutia de viteze la transmisia principala.Este necesara datorita diferentei dintre axele geometrice ale arborilor, diferenta determinata de oscilatiile sistemului de suspensie.
Transmisie principala
Transmisia principala transmite momentul motor de la transmisia cardanica, aflata in planul longitudinal al automobilului, la diferential si arborii planetari situati intr-un plan transversal.Transmisia principala totodata mareste momentul motor.
Diferential
Diferentialul da posibilitatea rotilor motoare ale aceleiasi punti, in viraje sa parcurga distante diferite.
Arbori planetari
Arborii planetari transmit momentul motor de la diferential la rotile motoare.
Transmisie finala
Transmisia finala mareste raportul total de transmitere.Exista numai la unele autobuze si autocamioane de mare capacitate.
Sistem de conducere
Sistemul de conducere asigura deplasarea automobilului pe traseul dorit.Este compus din mecanismul de directie si sistemul de franare.
Sistem de sustinere
Organele de sustinere suporta greutatea atomobilului si preiau fortele rezultate din propulsie franare si rezistentele ce apar in deplasarea pe drum a automobilului.Cuprind cadrul, carterele puntilor si organele de suspensie.
Sistem de sustinere
Sistemul de sustinere al automobilului suporta greutatea intregului automobil, a pasagerilor si incarcaturii precum si toate fortele ce sunt generate de stationarea pornirea, accelerarea, inertia, franarea, schimbarea directiei si oprirea automobilului.Pentru indeplinirea acestui rol sistemul de sustinere are mare rezistenta la solicitari fiind compus din parti rigide si parti mobile si flexibile.
1. Compunere
Organele sistemului de sustinere a automobilului sunt cadrul, carterele puntilor si organele de suspensie.
Cadrul automobilului
Cadrul este suportul pe care se monteza organele si mecanismele componente ale automobilului.
Carterele puntilor
Carterul are rolul de a transmite sarcina verticala de la cadru la roti si de a transmite fortele de la rotile motoare la cadrul automobilului sau la caroserie in cazul in care caroseria este autoportanta.De asemenea trebuie sa asigure functionarea corespunzatoare a organelor de transmisie montate in interiorul sau.
Sistem de suspensie
Organele de suspensie transforma socurile in oscilatii cu frecventa si amplitudine suportabile de catre pasageri, amortizand oscilatiile si evitand rezonatele.
Sistem de propulsie
Sistemul de propulsie tansforma miscarea de rotatie in miscare de translatie si ajuta automobilul sa se sprijine pe drum sau pe sol.
Instalatii auxiliare ale sasiului
Instalatiile auxiliare asigura confortul, siguranta circulatiei si controlul exploatarii automobilului.Ele sunt instalatia de iluminat, instalatia de semnalizare, instalatia de incalzire, instalatia de aerisire, stergatoarele de parbriz, etc.
Caroserie
Caroseria este partea principala a Autocamionetei care are rolul de purtator al persoanelor sau marfurilor sau instalatiilor montate pe automobil, asigurand izolarea si autonomia incarcaturii fata de restul automobilului si de mediul inconjurator.
Compunerea caroseriilor este dependenta de destinatia Autocamionetei comportand diferente conforme scopului pentru care sunt facute.In general caroseriile automobilelor au o parte inferioara bazala, orizontala (platforma), o parte laterala si o parte superioara (acoperis).In plan orizontal se imparte in partea anterioara, destinata conducaturului automobilului si partea posterioara destinata incarcaturii (instalatii, persoane, marfuri).
Functionarea AUTOCAMIONETEI CU 5 LOCURI
2. Clasificare
AUTOCAMIONETELE se clasifica dupa urmatoarele criterii principale:
destinatie (felul transportului);
particularitati constructive (tipul motorului, tipul transmisiei, tipul propulsiei);
numarul puntilor
capacitate de trecere.
Automobile pentru transportul marfurilor
Se clasifica si dupa incarcatura utila exprimata newtoni (N).
. Autocamioneta - cu sarcina utila de circa 15000 - 20.000 N, caroserie inchisa sau acoperita cu coviltir si cabina separata.
Autoutilitara- incarcatura utila pana la 10.000 N, caroserie inchisa si cabina separata
Autocamion - are caroserie deschisa sau acoperita cu prelata. Dupa capacitatea de incarcare autocamioanele pot fi:
Autocamioane usoare - cu sarcina utila de 15.000 N - 30.000 N
Autocamioane mijlocii - cu sarcina utila de 30.000 N - 80.000 N
Autocamioane grele - cu sarcina utila de 80.000 - 120.000 N
Autocamioane foarte grele - cu sarcina utila de peste 120.000 N
Autobasculanta - prevazuta cu o bena basculanta pentru incarcatura si cabina conductorului separata de caroserie.
Dupa particularitatile constructive
Se considera urmatoarele criterii de distinctie ale Autocamionetelor: tipul motorului, tipul transmisiei, tipul propulsiei.
Dupa tipul motorului
Automobile cu motoare termice
Motoare cu aprindere prin scanteie - M.A.S.(in patru sau doi timpi)
Motoare cu aprindere prin comprimare - M.A.C. (motor Diesel in patru sau doi timpi)
Motoare cu piston rotativ (Wankel)
Motoare cu turbine cu gaze
Motoare cu reactie
Motoare cu abur
Automobile cu motoare electrice
cu baterii de acumulator → vezi Autovehicul_electric
cu pila de combustie
Dupa tipul transmisiei
Automobile cu transmisie mecanica
Automobile cu transmisie hidrodinamica
Automobile cu transmisie hidromecanica
Automobile cu transmisie electrica
Tipul propulsiei
Automobile cu roti cu pneuri
Automobile cu roti cu senile
Dupa numarul puntilor
Se considera drept criteriu de departajare totalul puntilor si numarul puntilor motoare.
Automobile cu doua punti
Automobile 4x2
Automobile 4x4
Automobile cu trei punti
Automobile 6x2
Automobile 6x4
Automobile 6x6
Automobile cu patru punti
Automobile 8x4
Automobile 8x6
Automobile 8x8
Dupa capacitatea de trecere
normala: 2x4 (destinate pentru deplasarea pe drumuri bune)
mare: 4x4, 4x6, 6x6, 8x8 (destinate pentru deplasarea pe drumuri de orice categorie, numite si automobile de teren)
