|
|
|
Cauze:
dezvoltarea moderna a societatii, dezvoltarea tehnologica, productia industriala
numarul mare, cresterea complexitatii, accentuarea ritmurilor
accentuarea specializarii si diferentierii societatii
tipuri de constructii in numar si complexitate foarte mare
desacralizarea societatii moderne
pierderea sistemului de valori comun impartasit/acceptat
cresterea individualismului (a se vedea seminarii fenomenologie).
Efecte:
inlocuirea regulii acceptate a traditiei prin controlul institutionalizat (coduri, regulamente, legislatie, impuse)
ordinii morale i se substituie astfel o ordine tehnica
cultura originalitatii
pierderea scopului comun al arhitectului si al publicului
anonimizarea" relatiei arhitect-utilizator
habitatul in criza
inlocuirea productiei artizanale cu cea industriala.
Declinul productiei vernaculare (artizanale, mestesugaresti) si a valorilor ei specifice ca urmare a revolutiei industriale, precum si inlocuirea obiectului manufacturat cu cel industrial au fost resimtite ca o criza sociala si morala, si au produs dezbateri aprinse si cautari ale unor solutii de conlucrare (ex. Arts & Crafts, William Morris), care au avut mare importanta pentru evolutia gindirii si practicii arhitecturale.
Chestiunea nu este transata si este reluata si astazi, desigur cu alte argumente, in conditiile "rezistentei" culturilor locale in fata globalizarii. (a se citi Mario Vargas Llosa, The Culture of Liberty)
Exista totusi un vernacularul actual?
~75 % din constructia de locuinte in lume este inca vernaculara.
O mare parte din populatia globului se gaseste inca in stadii de dezvoltare premoderne - "lumea a treia".
Constructia spontana din societatile moderne
Apare un fenomen de reglare a diverselor necesitati ale societatii moderne cu ajutorul constructiei spontane. Deci putem vorbi de limbajul vernacular al diverselor tipuri de constructii care apar spontan, fie construite direct de utilizatori, fie de diversi promotori.
Fenomenele de tip bidonville, slums etc. sint totusi expresia spontana a necesitatilor unor tipuri de comunitati inca insuficient studiate.
Din aceasta constructie spontana, apare si un limbaj formal de tip soft architecture, kitsch, etc., care prezinta o vitalitate aparte, si asupra carora arhitectii au inceput sa se aplece in momentul in care au descoperit ca vitalitatea ideilor lor s-a stins.
"Cultura de masa", o alta forma de vernacular?
Se afirma (Dwight Mac Donald) ca astazi nu mai exista distinctia traditionala dintre cultura "inalta" si cea "populara", si ca constructiile moderne neproiectate de arhitecti apartin unei alte forme de cultura, aparuta dupa sec al XVIII-lea, "cultura de masa".
Cultura "populara" este creata de oameni atunci cind exista o comunitate; "cultura de masa" reprezinta ceea ce coboara dinspre cultura "inalta", si este asimilat si prelucrat in moduri specifice (adesea improprii), atunci cind exista numai o masa atomizata de indivizi. In acest caz, publicitatea joaca un rol cheie in transmisia diverselor "modele". (Conform acestei interpretari posibile, casele facute de diversi promotori si in care proiectul este schimbat total pentru a raspunde "miturilor" publicitare in care clientul crede - deci se poate spune ca nu exista proiect - ar apartine mai degraba culturii de masa. Intrebarea este daca nu este si aceasta o forma de vernacular.)
Alti cercetatori afirma ca productia vernaculara este totusi vie in societatile moderne, atita vreme cit urbanismul si constructiile spontane reprezinta anumite valori care lipsesc celor proiectate de arhitecti; ele exprima ceva despre modul de viata al oamenilor (care totusi formeaza diverse tipuri de comunitati, unite prin diverse formule de coeziune), ceea ce explica deopotriva reusita si succesul lor.
E de vazut daca omul modern poseda inca propriile mituri, propriile forme de case care exprima valorile si optiunile lui, si daca aceste valori sint mai mult decit simple "capricii individuale", asadar daca mai exista valori colective.
In acest sens se vorbeste despre rolul modului electronic de comunicare in coagularea unui tip nou de comunitate: "satul global" si "megalopolisul international" (Marshal McLuhan).
