Plan de afaceri - "ferma de semi-subzistenta sotorog victor, p. f. din oras dabuleni, judetul dolj'

PLAN DE AFACERI

TITLUL PROIECTULUI: "FERMA DE SEMI-SUBZISTENTA SOTOROG VICTOR, P. F. DIN ORAS DABULENI, JUDETUL DOLJ'

I.DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

Denumirea/Numele solicitantului/ Date de identificare ale acestuia

SOTOROG VICTOR, posesor al CI seria DX 690519, CNP 1570727161058, cu domiciliul in Oras Dabuleni, Jud. Dolj, str. Marin Preda nr. 70, eliberat la data de 23.02.2010 de catre SPCLEP Bechet, cu punctul de lucru in Oras  Dabuleni, Judetul Dolj.

Obiectul de activitate

Activitatea principala pe care o desfasoara este legumicultura, ca activitate secundara cultiva cereale si plante tehnice si creste pasari si animale pentru consum in gospodaria proprie.

Forma juridica a solicitantului PERSOANA FIZICA

Beneficiarul nu este autorizat conform Ordonantei 44/2008, se angajeaza ca se va inregistra si autoriza in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 pana la data semnarii Contractului de Finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.

Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare; prezentate pe scurt)

Camera Agricola Dolj

Str. Bibescu, nr. 3, Craiova, Dolj

II. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

Istoricul activitatii

Orasul Dabuleni este situat in sudul Olteniei, in partea de sud-est a judetului Dolj, la sud de Craiova si in apropierea portului Bechet, in vecinatatea Dunarii, intr-o zona cu sol nisipos, numita si 'Sahara Olteniei'. Face parte din zona etnografica Romanati.

Relieful din regiune este format din campii si lunci acoperite cu dune de nisip. In partea de sud se gasesc suprafete cu aspect neted de coline care urca pana la extremitatea nordica a teritoriului.

Clima regiunii este temperat-continentala si este influentata de valurile de aer uscat din vest. Luna mai este cea mai ploioasa, iar iulie si august cele mai secetoase.

Vegetatia lemnoasa specifica regiunii este reprezentata de salcam, iar in zavoaiele de pe malul Dunarii intalnim plop, salcie, stejar.

SOTOROG VICTOR provine dintr-o familie de legumicultori. La nivelul localitatii Dabuleni, principala ramura de activitate este agricultura, peste 90% din locuitori se ocupa de agricultura.

Lucreaza terenul din anul 2006 si desfasoara aceasta activitate cu foarte multa pasiune. A absolvit cursul de " Legumicultor' in anul 2009 Ia OJCA Dolj.

Lucreaza o suprafata de 5,546 ha teren agricol pe care a cultivat in anul agricol 2009 - 2010:

legume in camp 2,00 ha:

o      tomate 0,50 ha,a obtinut 1.600 kg si a comercializat 1.300 kg, 300 kg au fost pentru consum propriu;

o      varza 0,50 ha, a obtinut 10.000 kg si a comercializat 10.000 kg;

o      pepeni verzi 1,00 ha, a obtinut 20.000 kg si a comercializat 19.900 kg, 100 kg au fost pentru consum propriu;

o      fasole boabe 0,1917 ha, a obtinut 200 kg si a comercializat 200 kg;

o      cartof 0,1655 ha, a obtinut -1.700 kg si a comercializat 1.000 kg, 700 kg au fost pentru consum in gospodaria proprie;

grau 2,47 ha, a obtinut 6.000 kg si a comercializat 3.000 kg, 3.000 kg au fost pentru consum in gospodaria proprie;

secara 0,2809 ha, a obtinut 900 kg pentru consum in gospodaria proprie;

orz 0,2427 ha, a obtinut 1.000 kg pentru consum in gospodaria proprie;

ovaz 0,08 ha, a obtinut 150 kg pentru consum in gospodaria proprie;

vie 0,1152 ha, a obtinut 800 kg struguri pentru consum in gospodaria proprie;

In gospodarie mai are:

2 oi de la care a obtinut 20 kg de carne si 10 kg branza pentru consum in gospodaria proprie;

1 porc de la care a obtinut 100 kg de carne, pentru consum in gospodaria proprie;

10 gaini ouatoare de la care a obtinut 300 de oua si 10 kg de carne pentru consum in gospodaria proprie;

Sistemul de cultura al legumelor si pepenilor verzi practicat este cultura in camp. Pentru infiintarea culturilor s-a folosit samanta certificata.

Principalele elemente din activitatea solicitantului sunt:

1.          Amenajarea terenului si asolamentul

Amenajarea terenului presupune :

nivelarea de baza (panta 1 - 3 0/00)

amenajarea pentru irigare

impartirea in sole si parcele

trasarea drumurilor

amenajarea sediului fermei.

Asolamente legumicole:

Asolamentul in cadrul unei ferme sau a unei gradini care produce legume e de fapt o impartire a terenului intr-un numar de sole egale si o rotire in timp si spatiu a culturilor de legume existente atat pentru consum in stare proaspata, cat si pentru industrializare pe aceste sole.

Fiecare planta legumicola prezinta cerinte diferite fata de sol, de valoarea pH-ului, de elementele minerale si de apa, cultivarea lor in rotatie fiind o conditie esentiala pentru ca aceste specii sa se dezvolte foarte bine.

2.          Recoltarea si conditionarea legumelor.

Prin recoltare se intelege operatiunea prin care legumele trec din sfera productiei in cea a circulatiei si a consumului.  In tarile cu agricultura moderna, aceasta lucrare este complet mecanizata. La noi in tara, de cele mai multe ori se recolteaza manual, costurile cu aceasta lucrare fiind foarte ridicate.

Inainte de recoltare se procedeaza la evaluarea productiei dupa o metodologie simpla, care ne arata potentialul culturii la un moment dat, ceea ce permite sa se ia toate masurile organizatorice in vederea unei bune recoltari si conditionari a produselor. Dupa recoltare, legumele se supun operatiei de conditionare, care se executa manual. Produsele se pot comercializa imediat, mai ales cele foarte perisabile, sau pot fi pastrate temporar (2-3 zile) sau un timp indelungat, din toamna pana in primavara. Recoltarea si conditionarea legumelor se face respectand anumite norme si reguli de calitate.

Stabilirea momentului recoltarii este foarte important. Recoltarea prea timpurie precum si recoltarea prea tarzie determina diminuarea productiei.

Momentul recoltarii se stabileste in functie de destinatia productiei:

la maturitate deplina in cazul consumului imediat sau industrializarii;

intr-o faza premergatoare (in parga) pentru productia destinata comercializarii intr-un interval de 5-8 zile. La recoltare, se indeparteaza de pe planta si fructele bolnave, crapate sau cu pete datorate insolatiei.

Conditionarea legumelor

Aceasta lucrare reprezinta o veriga din ansamblul de operatiuni prin care trec legumele din momentul recoltarii si pana la valorificare, indeplinind astfel conditiile de calitate prevazute in STAS-uri si asigurand in acelasi timp preturi diferentiate la preluarea lor de la producator, in functie de epoca de aparitie si categoria de calitate.

Operatiunile de conditionare difera ca numar, mod si moment de efectuare, in functie de specie, destinatie, calitate si dotare tehnica. in functie de specificul produsului si destinatia lui, conditionarea precum si. ambalarea legumelor se face de catre fermier.

Solicitantul acceseaza Masura 141 pentru a se transforma din ferma de semisubzistenta in ferma comerciala, competitiva pe piata si care sa indeplineasca toate conditiile cerute de normele in viguare referitoare la producerea si comercializarea legumelor. Din tabelele de mai jos, unde sunt prezentate bazele de productie ale solicitantului, se observa ca in anul zero solicitantul nu dispune de puncte special amenajate de conditionare a legumelor, aceasta operatie se face in solar sau in spatii improvizate.

In perioada restructurarii solicitantul va amenaja: spatii de depozitare ambalaje, spatii de depozitare legume pana la livrare, etc.

Bazele de productie ale solicitantului

Terenuri agricole (ha) in anul 0

Animale, pasari si familii de albine in anul 0

Dotarile fermei in anul 0

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURARII Sl DETALIEREA INVESTITIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

Obiectivele restructurarii

Cresterea volumului productiei destinate comercializarii pentru ca fermele de semi-subzistenta sa devina viabile economic;

Diversificarea productiei in functie de cerintele pietei si introducerea de noi produse.

Dupa o perioada de trei ani de la acordarea sprijinului, solicitantul va demonstra ca fata de situatia initiala precizata in Planul de afaceri, productia agricola obtinuta destinata comercializarii a inregistrat o crestere cu peste 20% si dimensiunea economica a exploatatiei agricole a crescut cu minim 3 UDE-uri.

Sprijinul primit in fiecare an va fi folosit in vederea adaptarii fermei la conditiile pietii si transformarii ei in ferma comerciala.

Beneficiarul desfasoara activitatea de cultivare a legumelor in spatiu protejat, in camp si isi propune ca obiectiv prin accesarea masurii 141-

" Sprijin pentru fermele de semi-subzistenta sa isi dezvolte ferma sa de tip vegetal crescandu-i dimensiunea economica cu minim 3 U.D.E. si cresterea volumului productiei destinate comercializarii cu cel putin 20%.

Lucreaza o suprafata de 5,546 ha teren agricol pe care a cultivat in anul agricol 2009 - 2010: legume in camp 1,00 ha : tomate 0,50 ha,a obtinut 1.600 kg si a comercializat 1.300 kg, 300 kg au fost pentru consum propriu; varza 0,50 ha, a obtinut 10.000 kg si a comercializat 10.000 kg; - pepeni verzi 1,00 ha, a obtinut 20.000 kg si a comercializat 19.900 kg, 100 kg au fost pentru consum propriu; - fasole boabe 0,1917 ha, a obtinut 200 kg si a comercializat 200 kg; - cartof 0,1655 ha, a obtinut 1.700 kg si a comercializat 1.000 kg, 700 kg au fost pentru consum in gospodaria proprie;

grau 2,47 ha, a obtinut 6,000 kg si a comercializat 3.000 kg, 3.000 kg au fost pentru consum in gospodaria proprie;

secara 0,2809 ha, a obtinut 900 kg pentru consum in gospodaria proprie;

orz 0,2427 ha, a obtinut 1.000 kg pentru consum in gospodaria proprie;

ovaz 0,08 ha, a obtinut 150 kg pentru consum in gospodaria proprie;

vie 0,1152 ha, a obtinut 800 kg struguri pentru consum in gospodaria proprie;

In gospodarie mai are:

2 oi de la care a obtinut 20 kg de carne si 10 kg branza pentru consum in gospodaria proprie;

porc de la care a obtinut 100 kg  carne, pentru consum in gospodaria proprie;

10 gaini ouatoare de la care a obtinut 300 de oua si 20 kg de carne pentru consum in gospodaria proprie;

In anul trei va cultiva:

legume in camp 1,00 ha:

tomate 0,50 ha, va obtine 15.000 kg si va comercializa 14.800 kg, 300 kg vor fi pentru consum in gospodaria proprie;

varza 0,50 ha, va obtine 15.000 kg si va comercializa 14.800 kg, 200 kg vor fi pentru consum in gospodaria proprie;

pepeni verzi 2,00 ha, va obtine 50.000 kg va comercializa 49.900 kg, 100 kg vor fi pentru consum in gospodaria proprie;

grau 4,00 ha, va obtine 12.000 kg va comercializa 8.000 kg, 4.000 kg vor fi pentru consum in gospodaria proprie;

porumb 4,00 ha, va obtine 20.000 kg va comercializa 15.000 kg, 5.000 kg vor fi pentru consum in gospodaria proprie;

vie 0,1152 ha, a obtinut 800 kg struguri pentru consum in gospodaria proprie;

In gospodarie mai are:

2 oi de la care va obtine 20 kg de carne si 10 kg branza pentru consum in gospodaria proprie;

1 porc de la care va obtine 100 kg de carne, pentru consum in gospodaria proprie;

10 gaini ouatoare de la care va obtine 300 de oua si 20 kg de carne pentru consum in gospodaria proprie;

In anul trei dimensiunea economica va ajunge la 9,117 UDE va creste de la 5,919 UDE cu 3,198 UDE, iar volumul productiei destinate comercializarii va creste cu cel putin 20 %.

In vederea rentabilizarii productiei agricole, solicitantul trebuie sa intreprinda urmatoarele masuri:

sporirea investitiilor de capital pe unitatea de suprafata, creandu-se prin aceasta posibilitati de crestere a fertilitatii solului;

fixarea unor preturi la produsele agricole care sa depaseasca cheltuielile pentru obtinerea lor;

diversificarea productiei de legume realizate de fermier;

Descrierea detaliata a investitiilor propuse a se realiza la nivelul exploatatiei pana in anul trei.

Beneficiarul doreste sa achizitioneze pana in anul trei: o instalatie pentru efectuat tratamente chimice in camp. Valoarea totala a investitiei va fi de aprox. 2.000 euro. Investitia se va realiza pana in anul trei din fonduri proprii.

Principalii furnizori de materii prime si descrierea retelei de aprovizionare precum si piata de desfacere pentru produsele comercializate si preturile practicate.

Solicitantul are stabilita strategia de piata prin analiza evolutiei in timp si spatiu atat a resurselor interne (organizatorice,   tehnice, umane) cat si a celor externe (concurenta, furnizori, clienti).

Identificarea si materializarea obiectivelor majore ale exploatatiei, circumscrise unei viziuni strategice, precum intarirea pozitiei pe piata a fermei sale de semi-subzistenta, cresterea cifrei de afaceri, imbunatatirea performantelor de eficienta reprezinta obiective majore ale politicii de marketing ale exploatatiei.

Dintre componentele politicii de marketing, strategia de piata este elementul cel mai important, dat fiind faptul ca doar printr-o adaptare dinamica la mediul economico-social este posibila si fundamentarea celorlalte componente.   

Alegerea strategiei de piata presupune o analiza pe mai multe niveluri:

identificarea structurii pietei si a concurentei;

identificarea obiectivelor principalilor concurenti;

determinarea strategiilor competitorilor;

identificarea avantajelor si dezavantajelor in raport cu concurenta;

previziunea evolutiei pietei.

In ce priveste politica de produs a exploatatiei, solicitantul are urmatoarele dimensiuni:

dupa dimensiunea gamei de produs strategia mentinerii gamei de produs

din punct de vedere al nivelului calitativ strategia de diferentiere a nivelului calitativ care sa aiba in vedere

cerintele diversilor consumatori;

din punct de vedere al gradului de Innoire al produselor strategia de crestere a gradului de innoire; dupa concurenta strategia ofensiva prin detasarea produsului.

Legat de politica de pret solicitantul are urmatoarele alternative strategice:

in functie de nivelul preturilor strategia preturilor inalte;

conform gradului de diversificare al preturilor preturi relativ stabile;

in functie de gradul de mobilitate al preturilor preturi cu mobilitate scazuta.

Politica de distributie a solicitantului se caracterizeaza prin:

conform dimensiunilor canalului de distributie strategia distributiei prin canale scurte este cea mai potrivita;

din punct de vedere al amplorii distributiei strategia distributiei exclusive, fara intennediari;

dupa gradul de control strategia controlului mediu;

din punct de vedere al gradului de elasticitate al procesului de distributie strategia elasticitatii medii pentru canale cu flexibilitate medie.

Alternativele strategice al politicii de promovare se concretizeaza in:

dupa obiectivele globale ale activitatii promovarea imaginii globale;

dupa modul de desfasurare in timp strategia activitatii permanente;

in functie de rolul activitatii promotionale strategia ofensiva;

dupa pozitia fata de structura pietei strategia diferentiata

1.     Pentru fermele de semi-subzistenta agricole vegetale

Planul de cultura

Asolamentul se va stabili anual in functie de cerintele pietei si de eventualele contracte de vanzare pe carele va incheia solicitantul.

Planul de cultura pentru suprafete cultivate cu furaje

IV. MANAGEMENT Sl PREGATIREA PROFESIONALA VIZATA

Managementul unei ferme reprezinta un proces complex de planificare, organizare, conducere si control desfasurat de frmier, utilizand tehnici si metode specifice, prin care are loc procurarea, alocarea, combinarea si utilizarea resurselor, coordonarea eforturilor unui grup, in vederea obtinerii eficiente a obiectivelor .preconizate de unitatea economica.

Managerul, in activitatea sa, se bazeaza pe un ansamblu de cunostinte din domeniul tehnic, economic, metodologic.

Femierul ideal este cel care aplica tehnologii moderne si produce ceea ce cere piata; transformarea unui numar cat mai mare de gospodarii aflate in zona agriculturii de subzistenta in ferme familiale cu caracter comercial se poate face doar cu fermieri performanti, care sa poata face fata cu succes concurentei atat pe piata interna, cat si pe cea externa.

In acest scop solicitantul se obliga sa urmeze un curs de pregatire profesionala finantat prin Masura 111 formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte.

V. DEMONSTRAREA VIITOAREI VIABILITATI ECONOMICE

Se vor mentiona veniturile si cheltuielile realizate, modalitatea de asigurare a consumului propriu si cresterea cantitatii productiei destinate comercializarii cu min 20%.

Fata de numarul total de UDE stabilit in anul 0 (situatia initiala la momentul depunerii Cererii de finantare), se previzioneaza o crestere cu cel putin 3 UDE a dimensiunii exploatatiei agricole si se va demonstra cresterea cu cel putin 20% a productiei destinate comercializarii.

In anul zero are venituri 39.950 lei, in anul trei are 100.700 lei.

In anul zero are cheltuieli 21.100 lei, in anul trei are 54.400 lei.

In anul zero are rezultat brut 18.850 lei, in anul trei are 46.300 lei.

In anul zero are o productie agricola de 42.350 kg, a comercializat 35.400 kg si a consumat in gospodaria proprie 6.950 kg.

In anul trei va produce 112.800 kg produse agricole, va comercializa 102.500 kg, 10.300 kg vor fi consumate in gospodaria proprie.

Cantitatea de produse agricole comercializata in nul trei va fi cu 67.800 kg mai mare decat in anul zero.

De asemenea, asa cum rezulta din sectiunea trei a planului de afaceri, volumul productiei destinat comercializarii va inregistra o crestere de peste 20% comparativ cu anul zero.

Calculul Unitatii de Dimensiune Economica (UDE)

In anul zero beneficiarul are o exploatatie de 5,919 UDE iar pana in anul trei va ajunge la 9,117 UDE rezultand o crestere de 3,198 UDE-uri asigurand conditia masurii de crestere cu minim 3 UDE- uri.

Producatorul agricol este inscris in grupul de producatori SC Casa Pepenilor Verzi SRL Loc Dabuleni, Jud Dolj.

In mediul de afaceri rural o pondere semnificativa in sectoarele de activitate o reprezinta agricultura cu toate subsectoarele acestui domeniu.

Viabilitatea economica a fermei se va realiza printr-o grupare semnificativa a cheltuielilor necesare pentru desavarsirea unei activitati care sa orienteze managementul in cresterea eficientei exploatatiei agricole, evitarea riscurilor de faliment in: cheltuieli fixe sau relativ fixe si cheltuieli variabile.

CHELTUIELILE VARIABILE, sunt reprezentate de acele cheltuieli care determina in mod direct volumul productiei. Ele cresc sau descresc in raport direct proportional cu volumul productiei

Cu alte cuvinte cheltuielile variabile se efectueaza in directa proportionalitate cu productia programata a se obtine. Cheltuielile variabile iti pastreaza functiile atat timp cat managementul respecta biologia plantelor, asigura conditiile executarii la timp si calitativ a lucrarilor si operatiilor tehnologice. in sens invers cheltuielile variabile isi pierd functia de propulsare direct proportional al volumului productiei preluand partial sau integral caracterul de cheltuieli fixe.

Rezulta, deci, ca pentru obtinerea de randamente ridicate si de calitate hotaratoare sunt alocarile de cheltuieli variabile in stricta concordanta cu cerintele biologice dar si ajutate, de a-si produce efectele, de catre cheltuielile constante.

in sfarsit, ponderea cheltuielilor variabile in totalul cheltuielilor de productie determina si nivelul profitului activitatii, hotarator, de altfel, pentru asigurarea de surse financiare gratuite care sa permita finantarea reluarii productiei si a investitiilor necesare cresterii economice.

VI. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Puncte tari

Solicitantul va beneficia de fonduri nerambursabile in urmatorii 5 ani, astfel ca produsul finit se obtine cu costuri mai mici decat in cazul realizarii integrale cu fonduri proprii;

Solicitantul are experienta ca producator privat; cunoscand bine piata interna, a introdus in cultura cele mai performante si apreciate soiuri de legume care se preteaza la spalare si ambalare;

Solicitantul este preocupat sa cunoasca si sa aplice cele mai noi informatii in domeniu legumiculturii. in prezent, piata legumelor in Romania este dominata de sistemul de vanzare prin intermediari la tarabele din pietele stradale, fara a se cunoaste exact provenienta si caracteristicile legumelor;

Solicitantul isi propune sa valorifice legumele pe piata ambalate si etichetate astfel incat sa atraga consumatorii.

Puncte slabe

* Concurenta neloiala

Pentru a sti si previziona 'miscarea' pietii este nevoie de o analiza a pietii.

Pentru a avea profit, fermierii trebuie sa produca in functie de cerintele pietii atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ. in functie de cantitate si calitate, trebuie tinut cont de urmatorii factorii

1.     factorul produs ce se produce, cand se produce

2.     factorul pret pretul de productie si pretul de vanzare

3.     factorul de distributie a produsului,livrarea acestuia

4.     factorul comunicare promovarea produsului pe piata

1.Factorul produs

Produsul este principalul obiect al vanzarii, dar pentru a sti ce sa produci, trebuie sa faci studiul pietii,care sa cuprinda:

dinamica ofertei si cererii exemplu: Cate legume sunt pe piata? Multe si preturi mici sau putine si preturi mari.

miscarea preturilor zilnice sambata si duminica preturi mari, deoarece cererea este mare; marti miercuri preturi mai mici acceptabile.

dimensiunile pietii piete mici unde sunt putini cumparatori, dar si putini competitori.

amplasarea pietii in centru preturi mai mari fata de pietele marginase.

activitatea concurentiala plasez marfa acolo unde pretul este cel mai mare, dar sa se vanda si in timp scurt.

Piata si studiul pietii se refera la relatia directa dintre cerere si oferta de produse.Pe piata, fiecare producator (ofertant) si cumparator (consumator), se afla intr-o relatie stransa.

2.Factorul pret

Pretul trebuie corelat cu analiza costurilor de productie si a preturilor de vanzare.

Analiza concurentei un numar mare de producatori pe aceiasi piata, cu acelasi sortiment duce la scaderea pretului.

3.Factorul de distributie

Alegerea modului de distribuire a produsului de vanzare care se poate face de catre producator la locul de productie (LOCO), sau deplasarea sa in pietele agroalimentare.

Un alt mod de vanzare este prin intermediari sau denumiti angrosisti, care preiau marfa si duc spre locurile de vanzare.

Cea mai buna si sigura cale este ca producatorul sa aiba in proprietate si punctele de vanzare din piete-oboare, astfel circulatia banilor este mai rapida si sigura

4.Factorul comunicare

Cunoasterea consumatorilor. Prin consumatori se intelege cei ce cumpara si consuma produsele agricultorilor. Stiind consumatorii si nevoile lor stim ce putem vinde, cand putem vinde si la pret mai mare.

VII. BUGETUL DE VENITURI Sl CHELTUIELI