MARKETING SI COMERT EXTERIOR

 

STUDIUL PIETEI GASTRONOMICE

DIN CEHIA.

CUPRINS:

CAP. 1.ANALIZA MEDIULUI CULTURAL AL CEHIEI

1.1    INTODUCERE:

1.1.1 PROFILUL FIRMEI: PRESTARI SERVICII

1.1.2 CEHIA SCURT ISTORIC

1.2    SITUARE GEOGRAFICA

1.2.1       LOCALIZARE

1.2.2 CLIMAT

1.2.2       INFRASTRUCTURA: MOD DE TRANSPORT SI DISPONIBILITATI DE TRANSPORT

1.3    SISTEME DE COMUNICARE

1.3.1 TIPURI DE DISPONIBILITATI

1.4    INSTITUTII SOCIALE

1.4.1       FAMILIE

1.4.2       SCOLARIZARE

1.5    RELIGIA SI FOLCLORUL

1.6    CONDITII DE VIATA

1.7    LIMBA

1.8    CONCLUZII

CAP. 2 ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC

2.1 POPULATIE - INFORMATII

2.2 STATISTICI SI ACTIVITATI ECONOMICE

2.3 DEZVOLTAREA STIINTIFICA SI TEHNOLOGICA

2.4 CONCLUZII

CAP. 3ANALIZA POLITICO - LEGAL

3.1 SISTEMUL POLITIC SI LEGAL

3.2 CONCLUZII

CAP. 4 ANALIZA POTENTIALULUI PIETEI

4.1 SERVICIUL: AVANTAJE, DEZAVANTAJE, IESIRE DIN IMPAS.

4.2 PIATA: DESCRIERE, LOCALIZARE, PUBLICITATE.

4.3 COMPARAREA SERVICIULUI CU CELE CONCURENTIALE.

4.4 CONCLUZII

CAP. 5. PLAN DE MARKETING.

Cap. 1.

ANALIZA MEDIULUI CULTURAL AL CEHIEI

1.1. INTRODUCERE

1.1.1      PROFILUL FIRMEI

Pasirea in secolul XXI a adus omenirii mari sperante prin: cresterea nivelului de trai, o pace mondiala, conciliere si buna convietuire intre natiuni. Asistam astfel la o inclinatie spre social, comunicare si asociere umana, reducerea saptamanii si a normei de lucru, fapt ce indreapta atentia spre recreiere si destindere, cu alte cuvinte turism si servicii.

Isi propune o analiza atenta a serviciilor oferite turistilor straini si autohtoni prin deschiderea unui han cu specific romanesc. Acest lucru ne ofera ocazia de a face cunoscuta cultura, traditia si specificul romanesc poporului ceh si turistilor straini care viziteaza Cehia si mentine vie amintirea tarii natale pentru romanii stabiliti acolo.

1.1.2      CEHIA: SCURT ISTORIC

Teritoriul Cehiei a fost locuit de celti (sec. IV i. e n ) si de triburi germanice, ale marcomanilor (sec. I i.e.n.). Slavii populeaza aceste teritorii si formeaza un stat slav in sec VI.Este adoptat crestinismul prin marele Cnezat al Moraviei, in 830, si este raspandit de Chiril si Metodiu, care se destrama in 906 datorita atacurilor germane.

In sec al IX -lea se remarca existenta Principatului Moraviei Mari, iar in secolul al X-lea aparitia Principatului Ceh (pe teritoriul Boemiei),ridicat la rangul de regat in 1085. Cehia s-a aflat sub suzeranitatea imparatului german, atingand apogeul politic sub Ottobar II (1253 - 1278), care cucereste Austria, Siria si Carintia. In 1310, trece sub Dinastia de Luxemburg, iar 1526 sub hasburgi.

In razboiul de 30 de ani (1618 - 1648), Cehia isi pierde autonomia si are loc un proces de germanizare a poporului. In 1648 prin pacea westfalica, Cehia si Moravia devin domenii ereditare ale habsburgilor.

Dupa dezmembrarea monarhiei Austro-Ungaria, in octombrie 1918 se proclama Republica Cehoslovaca, recunoscuta prin pacea de la Saint Germain(1920). In perioada 1939-1945 Cehoslovacia este dezmembrata si este restaurata dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Dupa primul razboi mondial, Cehia semneaza Mica Intelegere cu Romania si Iugoslavia.

Teritoriul Cehiei este impartit in doua, devine stat federal din doua republici: Cehia si Slovacia.

In 1989 are loc "Revolutia de Catifea" care aduce un guvern de uniune nationala, inlaturarea regimului comunist, numirea ca presedinte al tarii, in 1990, a lui Vacla Havel si adoptarea noii denumiri: Republica Federativa Ceha si Slovaca.

Trei ani mai tarziu se decide in Parlament separarea celor doua Republici, astfel ca la 1 ian. 1993 este proclamata Republica Ceha ca stat independent. Cehia este admisa in N.A.T.O.

1.2.SITUARE GEOGRAFICA

1.2.1 LOCALIZARE SI CLIMA

Face parte din categoria statelor central europene fara iesire la mare, avand limite: in N-V Germania, in N Polonia,in S-E Slovenia, in S Austria.

Cehia este un stat mic, desfasurat pe aproximativ 3 grade latitudine si 6 grade longitudine, cu un climat temperat continental moderat influentat de deschiderea larga spre Oceanului Atlantic, dar si de marile trepte de relief.

Temperatura medie anuala este de 9-10 grade C, mai scazuta iarna datorita influentelor scandinavo-baltice si ridicata vara.

Datorita pozitiei in interiorul continentului, amplitudinile termice sunt de 20-21 grade C.

1.2.3. Infrastructura

Cehia dispune de cai ferate (cel mai mare nod feroviar la Praga), sosele si aeroporturi(cel mai mare se intalneste in Praga).

Aeroportul de la Praga, Ruzyne, e situat la 20 km de oras, in N-V. Se poate ajunge aici cu autobuzul, biletele se gasesc la automatele si chioscurile de ziare, costa doar 20 coroane.

Reteaua de cai ferate asigura legaturi directe ale Cehiei cu Austriei si Germaniei, iar pe rute europene exista trenul cunoscut sub numele Eurolain.

In perioada 1 Mai-15 Oct. Pe raul Valtava exista trei tipuri de trasee, cu vaporul, cu plecare din Praga, trasee de 1-2-3 ore.Pe timpul verii de pot observa vapoare cu aburi care vin dinspre Bratislava si se indreapta spre Vienasau Budapesta, pe Dunare.

Traficul de masini este foarte mare, nu datorita numarului mare de autoturisme ci a numarului mare de camioane care tranziteaza Cehia. Pentru turistii care opteaza sa viziteze Cehia cu masina personala se cere: cartea verde internationala si un permis special pentru fiecare tip de autoturism eliberat la intrarea in tara.

1.3. SISTEME DE COMUNICARE

1.3.1 TIPURI SI DISPONIBILITATI

Ziarele si revistele straine se intalnesc mai mult in hoteluri, iar cele locale in standurile stradale. Prague - post este un post local de radio care prezinta stiri si articole despre comunitatile locale sau expatriate . Centru de informare pentru turisti ofera ghiduri si brosuri ce contin informatii despre locurile de divertisment cat si informatii generale in limba ceha sau limba de circulatie internationala.

Reteaua de cablu este foarte raspandita unde intalnim posturi straine cum ar fi BBC, CNN, PRO 7, SAT 1, RTL, ETC.

Postul national de televiziune este CT 2, iar cel mai vizionat post privat este NOVA.

POSTA. Timbrele si plicurile se gasesc la oficiile postale si chioscurile de ziare care sunt deschise de luni pana vineri intre orele 8-18:00 si sambata de la 8-12:00.

Telefoanele se gasesc amplasate stradal sau in incinta oficiilor postale si sunt cu monede cat si cu cartele.

1.4. Institutii sociale

1.4.1. Familia

In cadrul familiei principala indeletnicire a femeilor o constituie bucataria. In bucataria fiecarei famili cehe se intalneste un frigider mare unde sunt depozitate fructe, lactate si carne de vita, porc, pui, iepure. Momentul care caracterizeaza familiile cehe este momentul intalnirii intregii familii pentru a cina.

1.4.2. Scolarizare

Sistemul de invatamant este asemanator cu cel romanesc si se remarca o calificare superioara a cadrelor prost platite.

1.5. RELIGIA SI FOLCLORUL

Dupa al II lea razboi mondial, religia a fost privata de orce semnificatie oficiala, slujbele fiind permise cu limite: inmormantari, nunti, si botezuri.

La inceputul anului 1989 incepe restaurarea capelelor si bisericilor.

Cele mai importante sarbatori ale cehilor sunt:

1 ian. - Anul Nou

Martie-Aprilie - Pastele

1 Mai - Ziua eliberarii

6 Iulie - Aniversare Jean Hus

28 Oct. Ziua independentei

24-26 Dec. Craciun.

In prezent sunt recunoscute 18 religii: catolici 82%, protestanti 16%, altele. Dupa revolutie religia devine parte nesemnificativa vietii cotidiene.

TRADITII. Daca in trecut Cehia se afla sub conducerea unui rege (ausro-ungar) iar traditiile erau la loc de cinste, in perioada comunista s-a pus accentul pe folclor; mai raspandite fiind costumele nationale, vioara si tambalul devenind instrumente foarte apreciate. Este cunoscut in Moravia de Est festivalul popular de port si cant Strazuice.

1.6. Conditii de viata

Conditiile de viata sunt asemanatoare cu cele din Romania. Agricultura se remarca prin costuri mari si o dotare cu instrumente de folosire mai avansata decat in celelalte tari din Europa de Est.

Criminalitatea in Cehia este mai mica decat in tarile vest-europene dezvoltate, iar jafurile si infractiunile au crescut dupa 1990 cu predilectie in Praga.

Sistemul de sanatate si cel educational beneficiaza de fonduri putine, chiar daca personalul are o calificare superioara.

1.7. Limba

Slava vestica fara dialecte.

1.8. Concluzii

In urma parcurgerii acestui capitol se remarca faptul ca din punct de vedere al culturii si conditiilor de viata mediul ceh este propice deschiderii unui han cu specific romanesc in orasul vechi din Praga, deschidere motivata de placerea cehilor de a manca si a petrece timpul liber intr-un mediu ambiant placut.

Capitol 2

Analiza mediului economic

2.1 Populatie - informatii

In anul 2000, Cehia avea o populatie de 10,3 milioane de locuitori si o densitate de 130,3 locuitori/ Km².

Capitala Praga, numara 1.210.000 de locuitori.

In anul 1918 populatia Cehiei numara 13,6 milioane locuitori, dintre care jumatate cehi, peste 2 milioane slovaci, 750 000 maghiari, 100 000 polonezi, 100 000 ucrainieni, aproximativ 50 000 evreii si cel mai mare grup minoritar era cel germanic cu 3 milioane de locuitori.

2.2 Statistici si activitati economice

Suprafata totala a Cehiei in km² este de 78 886 000.

Natalitatea in 2002 - 9,1 %.

Mortalitatea in 2002 - 10,6%.

Mortalitatea infantila 2002 - 4%.

Speranta de viata la femei - 78 ani si la barbati 72 ani.

Rata populatiei urbane in 1995 - 65%.

Sporul natural in 1995 - 0,9%.

Indicele de fecunditate in 1995 - 1,8%.

P.N.B. in 2001 este de 54.3%.

P.N.B. pe locuitor (2001) - 5310 $.

P.I.B. pe locuitor ( 1999 - 2001) - 1.3%.

In 1995 3% din totalul populatiei erau someri inactivi.

In 1991 populatia activa ocupata detinea: 11,6 % in sectorul primar, 44,9 % in sectorul secundar, 43,5% in sectorul tertiar.

Rata inflatiei in 1995, era de 9,1%, iar in zonele dominate de vechile fabrici comuniste procentul era mai ridicat.

2.3 Dezvoltarea stiintifica si tehnologica

In domeniul stiintei, Cehia este una dintre cele mai dezvoltate tari vest-europene. Din punct de vedere tehnologic este de remarcat o buna dezvoltare, mai ales in domeniul agricol.

2.4 Concluzii

Ca o concluzie a acestui capitol se poate preciza o imbunatatire a sistemului sanitar cat si in cresterea nivelului de trai.

Capitolul III

Analiza mediului politico-legal

3.1.Sistemul politico-legal

Din 1948 Cehia este declarata Republica Democrata Populara; in 1960 la 11 iulie se proclama Republica Socialista Cehoslovaca, iar la 1 ianuarie 1969 Republica Socialista Federala.

Potrivit Constitutiei din 1993, Cehia devine Republica Parlamentara; puterea executiva este detinuta de Cnsiliul de ministrii, iar cea legislativa de consiliul national. Din punct de vedere politic se caracterizeaza prin multipartitism, cel mai cunoscut partid este cel Democrat Civic fondat in 1991.

Referendumul din iunie 2003 a incununat traseul tarii, care incheiase negocierii la sfarsitul lui 2002. "Uraganul legislativ" isi arata roadele; in ianuarie 2003 peste 80% din legi erau conforme legislatiei U.E., iar 20% erau in mare parte armonizate.

Standardele tehnice ale U.E. au fost introduse 100% si puse la nivelul structurilor avansate. In ciuda fragilitatii guvernului si a dificultatii stapanirii sistemului financiar, economia pare a gasi un ritm bun.

Cresterea P.N.B. s-a reluat in 2003 (+3%) si obiectul pentru anul urmator este de 4,2%. Deficitul public, datorat unei puternice cereri interne si scaderii incasarii turistice, ramane ingrijorator (5,4% din P.N.B.), desi prevazuta o scadere pentru 2003 (4,2%). Datoria externa este de 25 miliarde de dolari, iar inflatia (1,6%) ramane foarte slaba. Somajul (9,7%- la inceputul lui 2003)scade lent. Investitiile straine (36 miliarde dolari) au privilegiat industria (32%) urmata de transporturi si telecomunicatii (20%), comert, hoteluri si restaurante 13%.

I.S.D. arata predominarea U.E. :principalul investitor fiind Germania (11,2 miliarde dolari), Olanda ( 6 miliarde dolari), Austria si S.U.A.

Privatizata in intregime (200 cooperative pe actiuni cu 50% din terenuri, 1500 societati comerciale cu 25%).

Agricultura ( 5% din P.I.B.)asigura materii prime pentru 10 000 de intreprinderi agroalimentare, majoritatea specializate in prelucrarea laptelui care asigura 15% din productia industriala. Concurenta directa si foarte apropiata din interiorul U.E. are toate sanssele sa dea peste cap intregul sistem agroindustrial local; deja Germania este cel mai mare distribuitor de produse alimentare.

Economia Cehiei este una dintre cele mai avansate din Europa S-E, bazata mai mult pe industrie care antreneaza aproximativ 1/3 din populatia activa a tarii asigurand 43% din P.I.B.

In 1994:

P.I.B era de 36,02 miliarde dolari

P.N.B./ loc 3 497$/loc

ValoareaP.P.C.8 900$

Datoria externa era de 10 694 000 $, cu 1% concesiune

Rata de economisire a P.I.B.- ului este de 20%

Balanta comerciala este 918 milioane dolari

Balanta de plati curente (1995) este de 1 906 milioane $

Productia

Cehia produce automobile(Skoda)la Praga, motociclete la Straconice, tractoare si masini agricole, avioane, material rulant, locomotive si tramvaie, aparate electrice si de radio la Tarnava-Liptov aparate optice, textile bumbac, lana, produse chimice, matase, fibre artificiale, pneuri la Bratislava si Praga, portelan la Teplice.

Resursele

Predominant este carbunele cu o industrie prelucratoare dezvoltata.

Siderurgie este la Ostrava, Klodno, etc, industrie chimica la Praga.

Graul - 4 600 mii tone

Cartofi - 4 500 mii tone

Porcine - 6 683 mii capete

Otelul - 14 688 mii tone

Fonta - 9 612 - 9 888 mii tone

Huila si lighnit - 18 mii tone

Energie electrica - 60 847 kw/ora - 220v si 120v

Electricitate nucleara - 23 600 kw/ora

Datorita pajistilor intinse agricultura se bazeaza in principal pe cresterea animalelor, in special, porcine si cornute mari.

Importul in 1994 era de 14 955 mii de dolari.

In prezent pentru bunuri personale aduse din import in cantitati mici nu se percep taxe vamale, in schimb pentru electronice, fotografice, tigari, tutun, parfumuri si bauturi spirtoase a caror cantitati depasesc uzul personal se percep taxe vamale.

Cehia importa produse agroalimentare, petrol si minereu de fier.

Exportul in 1994 era de 14 037 mii dolari, iar P.I.B.-ul era de 39%.

Cehia exporta autoturisme si vehicule utilitare, masini si utilaje industriale, produse chimice, carbune, lemn si mobilier din lemn, portelan si sticla, bere si produse alimentare.

3.2. Concluzii

In urma analizarii mediului politico-legal se desprind urmatoarele concluzii: Cehia este una dintre tarile Europei de est confruntata cu pericolele unei economii de piata cu datorii externe foarte mare si un deficit bugetar in crestere, iar soldul balantei comerciale prezinta un deficit de 0,94 fapt care arata ca exista pericolul pierderii investitiilor in cazul in care acestea sunt indreptate spre sectoare deficitare.

Capitolul IV

ANALIZA POTENTIALULUI PIETEI

4.1. Serviciul : avantaje , dezavantaje, iesiri din impas

Am optat pentru deschiderea unui han cu specific romanesc in Praga, orasul vechi, pentru ca este o zona de mare atractie turistica, datorita numarului mare de turnuri si clopotnite (peste500) si a palatelor existente; a manastirilor, Catedralei Sf. Vitus, cartierului cu castele - Zchwarzenberg - palatele si gradinile Waldstein.

Tinand cont de faptul ca cehii sunt un popor gurmand, specificul bucatariei romanesti este in masura sa satisfaca aceasta necesitate. Un alt avantaj l-ar constitui ospitalitatea personalului hanului, caldura mediului ambiant, decorul specific romanesc care incanta orice privire.

Dezavantajele ce pot aparea ar putea fi o reticenta la nou, necunoasterea in amanunt a temperamentului romanesc si inexistenta fondurilor.

In caz de impas trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte:

• Cum s-a ajuns la acest impas
• Reducerea impactului (financiar, pshic)
• Solutii la iesirea din impas

4.2. Piata: descriere, localizare si publicitate

Localizarea, publicitatea si descrierea hanului pot aduce beneficii materiale si de imagine care ar putea duce la dezvoltarea unui lant de hanuri cu specific romanesc atat in Cehia cat si in celelalte tari ale Europei. In acest sens ne-am gandit sa situam hanul pe soseaua principala care uneste orasul vechi cu cel nou.

Publicitatea o putem asigura prin intermediul postului local de televiziune CT2, Prague Post (post de radio), afiselor si mica publicitate din ziarele locale si straine.

4.3. Compararea serviciului cu cele concurentiale

Este recunoscut faptul ca majoritatea hanurilor din Cehia sunt situate pe marginea soselelor nationale si ca cehii sunt gurmanzi, apreciind mancarurile gatite ca la mama acasa.

Un han situat pe soseaua principala ce reuneste cele doua parti ale orasului Praga, varietatea gastronomica A bucatariei romanesti, alaturi de costurile mai mici de 200$ din plin sezon, practicate de concurenta ar asigura un avantaj net fata de concurenta ceha.

4.4. Concluzii

In urma analizei efectuate se poate ajunge la concluzia ca un han cu specific romanesc ( numit de noi "Romanian's House ) deschis in Praga la confluenta dintre vechi si nou poate aduce castiguri substantiale cehilor din punct de vedere cultural si traditional si noua financiar, Romaniei creandu-i o imagine favorabila.

Capitolul V

Plan de Marketing

Informatii de identificare:

Denumirea firmei sau organizatiei este S.C. ALEM STAR S.R.L.

Tipul firmei sau organizatia: S.R.L.

Titlul planului : Studiul pietei gastronomice din CEHIA

Autorul planului : DUMITRU GABRIELA LAURA & DULGHERESCU ANCA CODRUTA

Data elaborarii : Mai 2004

Partea I: ANALIZA SITUATIEI - SITUATIA FIRMEI

Sectiunea A.1 -Auditul intern: INFORMATII GENERALE

1.Anul infiintarii 2003.

2.Obiectul de activitate: IMPORT - EXPORT

3.Principalii actionari, parteneri sau proprietari: ANCA - 50%

LAURA - 50%

Sectiunea A.2 -Auditul intern: EXPORTURILE PE PRODUSE SAU GRUPE DE PRODUSE SI PE PIETE

Perioada 2004-

Produs/grupa de produsePiata 1

Servicii 100%

Sectiunea A.3 - Auditul intern : Canalele de distributie si marjele de distributie pe produse sau grupe de produse

Perioada 2004-

Produs/grupa de produse 10 000 USD

Pret de export 10 000 USD

Sectiunea A.4 - Auditul intern : PROMOVAREA PE PRODUSE SAU GRUPE DE PRODUSE

Perioada 2004 -

Componenta mixului

Promotional

Publicitate USD 1 000

10%

Relatii cu publicul USD 2 000

20%

Total USD 3 000

30%

Sectiunea A.5 - Auditul intern : PROMOVAREA PE PRINCIPALELE PIETE

Perioada 2004-

Componenta mixului

Promotional

Publicitate USD 1 000

10%

Relatii cu publicul USD 2 000

20%

Total USD 3 000

30%

Sectiunea B : MEDIUL OPERATIONAL EXTERN

Sectiunea B.1. Auditul extern: MACROMEDIUL

1.Care este nivelul PNB pe locuitor pe piata analizata?

Piata1 3 497$

2.Care este rata anuala a inflatiei pe piata externa analizata?

9,1%

3.Cu cate procente se asteapta firma ca inflatia sa scada pe piata analizata in urmatoarele perioade?

6 luni1 an 18 luni 2ani 3 ani

2% 1% 0,8% - -

4.Care sunt principalele instrumente de natura politica-economica cu potential impact nefavorabil asupra prezentei firmei?

Controlul preturilor reglementari privind tara de origine

5.Care este religia predominanta a populatiei pe piata analizata?

Romano - catolicism

Sectiunea B.2. Auditul extern : EXPORTURILE PRODUSELOR REPARTIZATE PE PIETE

Exporturile produselor sau grupelor de produse ale firmei sunt realizate pe urmatoarele piete:

Piata Valoarea exportului Procente detinute din

in ultimul an (USD) volumul total al exportului (%)

CEHIA10 000 30

Principalele piete ale firmei sunt:

Cehia30%

Sectiunea B.3. Auditul extern : EXPORTURILE PRODUSELOR PE  TIPURI DE CLIENTI

Perioada 2004-

Produs/grupa de produseValoarea exportului% din export total

in ultimul an

SERVICII10 000 USD 30%

Exporturi totale 10 000 USD 30%

Principalele tipuri de clienti ai firmei sunt:

Cehia 30%

Sectiunea B.4. Auditul extern : MARIMEA PIETEI

Sectiunea B.4.1. Auditul extern : MARIMEA PIETEI

Cifre bazate pe ultimul an, care a fost 2003.

Produsul/grupa de produs Exporturi in ultimul an Marimea estimata a pietei

SERVICII10 000$-

Sectiunea C : ANALIZA SWOT (ASOA)

Sectiunea C.1. Analiza SWOT : PUNCTE TARI (ATUURI)

Puncte tari (atuuri) Aceste puncte tari pot fi dezvoltate in continuare prin:

*Han romanesc - Imagine

*Folclorul romanesc evidentiat - Publicitate

*Ospitalitate- Perseverenta

*Ambianta

Sectiunea C.2. Analiza SWOT : SLABICIUNI

Slabiciuni

*Noutate

*Publicitate nefavorabile

*Reticenta la nou

Sectiunea C.4. Analiza SWOT : AMENINTARI

AmenintariMasuri ce pot fi luate pentru a minimaliza

factori din interiorul firmei,aceste amenintari si costuri  

organizatiei sau din mediulimplicate sunt:

international care pot ameninta

succesul implementarii planului

*personalul Masuri : cursuri de calificare, stimulare

*preturi, costuriCosturi: studiul atent al pietei, concurentei

angajarea specialistilor in domeniu

Partea a II-a: OBIECTIVELE PLANULUI DE MARKETINGINTERNATIONAL

Sectiunea D.1. Declararea misiunii

Misiunea principala a firmei este expusa dupa cum urmeaza:

*Deschiderea unui han cu specific romanesc*

Misiunea secundara a firmei este expusa dupa cum urmeaza:

*Asigurarea cazarii turistilor*

Sectiunea D.2. Obiectivul strategic al firmei

Obiectivul strategic pe care firma doreste sa il atinga in urmatoarele sase luni este: Acoperirea investitiei

Obiectivul strategic pe care firma doreste sa il atinga in urmatorul an este: Obtinerea unui profit de 20% din investitia initiala

Obiectivul strategic pe care firma doreste sa il atinga in urmatorii doi ani este: Marirea procentului profitului la 35% si recunoasterea locala si zonala

Obiectivul strategic pe care firma doreste sa il atinga in urmatorii trei ani este: Profit de 40% si cresterea recunoasterii urmata de extindere

Sectiunea D.3. Obiectivele de marketing

Sectiunea D.4. Obiectivele planului de marketing si sinteza

Obiectivele pe care firma urmareste sa le realizeze pana la sfarsitul primelor sase luni ale planului de marketing international sunt: studiul pietei locale si zonale.

Obiectivele pe care firma urmareste sa le realizeze pana la sfarsitul primului an al planului de marketing international sunt: incheierea contractelor cu furnizorii pentru o mai buna aprovizionare cu materii prime si sporirea calificarii personalului.

Obiectivele pe care firma urmareste sa le realizeze pana la sfarsitul celui de al doilea an al planului de marketing international sunt: perseverenta, extinderea campaniilor publicitare.

Obiectivele pe care firma urmareste sa le realizeze pana la sfarsitul celui de al treilea an al planului de marketing international sunt: extinderea sau eventuale fuziuni.

Partea a III-a: STRATEGIA DE MARKETING INTERNATIONAL

Sectiunea E: Mixul de marketing

Subsectiunea I: Structura mixului de marketing

Sectiunea E.1. Mixul de marketing: PRODUSUL

Atributele produsului

Importanta diferitelor elemente ale mixului de produs este:

Scala importantei fiecarui atribut:

1-nu se aplica; 2-neimportant; 3-relativ important; 4-important;

5-foarte important; 6-cel mai important; 7-vital

Sectiunea E.2. Mixul de marketing: PRETUL

Atributele pretului

Importanta diferitelor elemente ale mixului de pret sunt:

Scala importantei fiecarui element:

1-nu se aplica; 2-neimportant; 3-relativ important; 4-important;

5-foarte important; 6-cel mai important; 7-vital

Sectiunea E.3. Mixul de marketing: PLASAMENTUL

Importanta diferitelor elemente ale mixului distributiei sunt;

Scala importantei fiecarui element al mixului distributiei:

1-nu se aplica; 2-neimportant; 3-relativ important; 4-important;

5-foarte important; 6-cel mai important; 7-vital

Sectiunea E.4. Mixul de marketing : PROMOVAREA

Importanta diferitelor elemente ale mixului promotional sunt:

Scala importantei fiecarui element al mixului promotional:

1-nu se aplica; 2-neimportant; 3-relativ important; 4-important;

5-foarte important; 6-cel mai important; 7-vital

Sectiunea E.5. Mixul de marketing: PERSONALUL

Importanta pentru mixul de marketing a resurselor umane care intra in contact direct cu clientii este:

Scala importantei fiecarui element care caracterizeaza personalul este:

1-nu se aplica; 2-neimportant; 3-relativ important; 4-important;

5-foarte important; 6-cel mai important; 7-vital

Sectiunea E.6. Mixul de marketing: PREZENTA

Importanta pentru mixul de marketing a diferitelor elemente ale prezentei fizice si mediul creat de firma, organizatie sau a publicitatii este:

Scala importantei fiecarui element al prezentei este:

1-nu se aplica; 2-neimportant; 3-relativ important; 4-important;

5-foarte important; 6-cel mai important; 7-vital

Sectiunea E.7. Mixul de marketing: PROCESUL

Importanta pentru mixul de marketing a diferitelor elemente ale procesului afacerii este:

Scala importantei fiecarui element care caracterizeaza procesul este:

1-nu se aplica; 2-neimportant; 3-relativ important; 4-important;

5-foarte important; 6-cel mai important; 7-vital

Subsectiunea a II-a : Parametrii operationali ai mixului de marketing

Sectiunea E.9. Repartitia exporturilor pe piete

Exporturile actuale ale firmei suntExporturile estimate pe fiecare impartite pe urmatoarele piete: fiecare piata in urmatoarele perioade:

USD % 6 luni1 an 2 ani3 ani

CEHIA 10 00030 -203540

Sectiunea E.10. Repartitia exporturilor pe produse

Exporturile actuale ale firmei sunt Exporturile estimate pe fiecare repartizate pe urmatoarele produse: produs in urmatoarele

perioade(USD)

USD %6 luni 1an 2ani3ani

SERVICII10 00030- 2035 40

Sectiunea F: Parametrii operationali de marketing

Sectiunea F.1. Repartitia pe piete a exporturilor si a costului exporturilor

Perioada 2004 -

Sectiunea F.2. Repartitia pe produse a exporturilor si a costului exporturilor

Cheltuieli de marketing

total alocate

Sectiunea F.3. Sinteza cheltuielilor de marketing

Sectiunea G: Previziunea profiturilor si pierderilor

Sectiunea G.1. Previziuni ale exporturilor, costurilor si profiturilor brute

Partea a IV- a: Programul de actiune si bugetul planului de marketing international

Bugetul planului de marketing

Bibliografie: Ghid turistic - Editura Teora 2002

Economia lumii - Editura Stiintelor Sociale si Politice 2004

Statele lumii - antologie - Editura Steaua Constanta

Bazele marketingului - Editura Uranus, Virgil Balaure