|
|
|
Cercetarea organizata si desfasurata in anul 2004 are ca obiective:
1. Identificarea structurilor si caracteristicilor invatamantului superior de marketing din tarile Uniunii Europene
2. Determinarea si analiza caracteristicilor comune ale invatamantului superior de marketing din tarile Uniunii Europene
Cercetarea perceptiei specialistilor in marketing din Romania, referitoare la situatia actuala a invatamantului de marketing din Uniunea Europeana
Calculatorul a devenit in
ultimii ani o prezenta incontestabila in viata oamenilor.
Este de domeniul evidentei ca in ziua de azi, absolut in orice
domeniu, de la cele mai practice pana la cele mai teoretice, calculatorul
a devenit indispensabil dintr-un singur motiv: eficienta. Este
adevarat ca multe activitati pot fi realizate si acum
fara ajutorul calculatorului, dar nu cu aceeasi
eficienta. Rapiditatea cu care se desfasoara evenimentele
din mediul inconjurator determina oamenii, oricat de reticenti
ar fi fata de utilizarea calculatorului, sa apeleze la acesta
pentru a se adapta schimbarilor.
Programele de calculator se adreseaza unei palete foarte largi de
utilizatori, cu varste incepand de la 2-3 ani. Asadar, inca de la
cele mai mici varste, copiii pot fi initiati in contactul cu
calculatorul, scopul principal al acestor programe fiind unul educational.
Insa posibilitatile pe care le ofera calculatorul,
parintilor nu se limiteaza doar aici. Noile strategii de
promovare a utilizarii calculatorului printre copii transmit mesajul
"Calculatorul, prietenul copilului" sau "Computerul va va scuti de poznele
si galagia copiilor". Aceste mesaje sunt valabile deoarece
calculatorul ofera posibilitatea de a accesa nu numai programe
educationale pentru copii, ci si jocuri atractive si alte
programe de recreere. De multe ori, alternativa oferita este mult mai
convenabila atat pentru parinti cat si pentru copii.
Jocurile pe calculator se bazeaza in general chiar pe povestile
si istorioarele specifice pentru copiii de o anumita varsta,
astfel incat ceea ce copilul isi imagineaza cand i se citeste o
poveste prinde viata pe ecranul calculatorului intr-o forma care
depaseste asteptarile sale. Mai mult, copilului si
mai tarziu adolescentului, i se ofera sansa de a controla el insusi
vietile eroilor sai, in limitele scenariului dat de program. Astfel
incep sa se contureze si riscurile utilizarii calculatorului.
Studiile realizate in ultimii ani arata ca persoanele care petrec
foarte mult timp in fata calculatorului ajung in scurt timp sa
aiba diverse probleme. Limitarea utilizarii nu este mereu
posibila, deoarece pentru foarte multi, acesta este un instrument de
lucru. In aceasta categorie se includ in special persoanele adulte.
Insa pentru copii si adolescenti, calculatorul reprezinta
in principal un mijloc recreere si, de multe ori, el acapareaza in
intregime timpul liber al acestora.
Intr-adevar, beneficiile aduse de calculator in viata de zi cu zi nu
pot fi puse la indoiala, insa din ce in ce mai multi oameni, in
special copii si adolescenti tind sa utilizeze calculatorul
dincolo de obtinerea acestor beneficiii: eficienta si
adaptabilitatea. Apare riscul utilizarii in execes al calculatorului, ce
are consecinte grave asupra sanatatii fizice si
psihice ale persoanei utilizatoare. Problemele apar incepand cu utilizarea
neadecvata a calculatorului. Utilizarea calculatorului mai mult de 3-4 ore
pe zi poate duce la efecte ca: miopie temporara, dureri de cap, vedere
incetosata, ochi iritati sau uscati, cresterea
sensibilitatii la lumina, imagine dubla, dar si dureri de spate
sau de gat, dureri ale incheieturilor mainilor. Pe de alta parte, din
punct de vedere psihic, se poate ajunge chiar la dependenta.
Dependenta de Internet/calculator este descrisa ca forma de
patologie in DSM IV-TR, alaturi de jocul de noroc patologic si abuzul
de substante drept dereglare a controlarii impulsurilor. Unii autori
numesc dependenta de Internet/calculator sindromul "inca un minut",
dupa raspunsul pe care persoanele il dau cand li se cere sa
iasa de pe Internet sau sa inchida calculatorul. (Wieland, 2005)
Insa, a eticheta orice comportament de utilizare excesiva a
calculatorului ca dependenta naste controverse. Aceasta pentru
ca, spre deosebire de multe alte dependente, utilizarea
calculatorului este in general incurajata. De asemenea se presupune
ca cele mai multe comportamente de dependenta constituie o
anumita amenintare la ordinea sociala., ceea ce nu se poate
spune despre utilizarea calculatorului, in ciuda efectelor negative ale
acesteia. (Charlton, 2002)
Literatura de specialitate are in vedere necesitatea de a folosi calculatorul
pentru perioade din ce in ce mai mari, dar nu in scopuri profesionale. La
aceasta se adauga folosirea acestuia ca modalitate de a evada din
viata cotidiana atunci cand apar probleme sau stari precum
anxietatea, depresia, lipsa sperantei, vinovatia. Se ajunge la
deteriorarea relatiilor cu cei din jur, mai ales cu cei apropiati. Ea
poate fi cu atat mai accentuata cu cat numarul de ore petrecut in
fata calculatorului creste. Implicarea in viata reala poate
scadea semnificativ si pot aparea dificultati in
stabilirea contactelor cu ceilalti.
Ne intrebam insa: oare calculatorul determina toate aceste
efecte negative, sau individul cauta sa se refugieze in
activitatile pe calculator datorita unor trasaturi de
personalitate, a unor posibile complexe preexistente? Ce le determina pe
anumite persoane sa se rezume la petrecerea timpului liber pe calculator,
in timp ce altele sunt deschise si altor alternative?
De la aceasta premisa pleaca si prezenta cercetare. Ne
propunem sa descoperim in ce masura calculatorul poate fi drept
compensare, intr-un sens negativ, a complexelor de personalitate. Dorim sa
vedem in ce masura activitatile prezentate ca problematice
in literatura de specialitate, jocul pe calculator si comunicarea
mediata de calculator, sunt folosite drept compensare a complexelor de
personalitate.
Constiinta si complexul
R. Mucchielli (1994) identifica doua tipuri principale de
relationare a complexului cu constiinta:
Intr-unul din cazuri, subiectul nu este constient de complexul de
personalitate care se manifesta in comportamentul lui decat daca
simte ca are o anumita inhibitie in anumite situatii sau ca
mod general de a fi care-l impiedica sa reactioneze intr-o
maniera adaptata in circumstante banale pentru altii.
Rationand, subiectul se hotaraste ca poate si
ca tebuie sa depaseasca situatia-problema,
si totusi ceva il impiedica, si anume o reactie
stereotipa survenita din propriul acord voluntar. (Mucchielli, 1994).
Ceea ce e dovedit constient, ceea ce subiectul recunoaste in el este
de ordin afectiv: sentimente si reactii fizice de tipul rusinii,
dezgustului, dorintei imperioase de a fugi, imposibilitatii de a
vorbi. El nu are constiinta complexului in sine ci numai a simptomelor.
El isi poate da seama si de tipul situatiilor in care aceste
simptome apar. Inconstientul se exprima in comportamente si
atitudini chiar daca Eul constient le ignora.
In cel de-al doilea caz, reactiile subiectului apar celorlalti ca
fiind inadaptate, excesive, stereotipe si repetitive, insa subiectul
nu este constient de anormalitatea faptului. El isi atribuie
comportamentul modului lui de a fi, sau principiilor sale de viata,
iar daca este intrebat asupra faptului se justifica intr-un mod
superficial. In acest caz neconstientizarea complexului este totala,
deoarece subiectul si-a construit un sistem de aparare. El isi
raporteaza reactiile complexate la valorile sale, la ideile sale, la
aspiratiile sale, la conceptia sa despre lume si viata.
Distingem in urma celor doua situatii doua tipuri de complexe:
forma necompensata si forma compensata. Astfel, Eul are sau nu
constiinta complexului in functie de gradul de structurare al
defensivelor sale. In stadiul decompensarii Eul are sentimente si
reactii psihice prin care ignora referintele reale. Capacitatea
Eului de a rezolva situatiile prezente se diminueaza. In cazul in
care complexele sunt integrate de catre mecanismele de aparare,
simptomele complexului raman necunoscute Eului care isi
considera comportamentele ca fiind voluntare. In ambele cazuri Eul este
deteriorat, este incapabil in anumite sectoare specifice sa reconsidere
semnificatiile situatiilor corespunzatoare (Mucchielli, 1994).
In stadiul decompensat, complexul impiedica spontaneitatea, libertatea de
actiune, tensiunea normala a Eului si capacitatea sa de adaptare
creativa. Eul devine un spectator pasiv la reactiile sale.
In stadiul compensat, complexul devine un plan de viata si un
mod de motivare; el sustine si mentine
intentionalitatile pe care Eul le considera proprii si
care inlocuiesc definitiv vointa sa originala. Personalitatea
secundara reprezentata de complex devine intreaga personalitate.
OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII
OBIECTIVELE CERCETARII
· Descoperirea gradului de utilizare al calculatorului de catre
adolescenti dincolo de obligatiile scolare.
· Relevarea tipurilor de complexe de personalitate care se contureaza sau
devin active la varsta adolescentei.
· Identificarea relatiilor dintre complexele de personalitate si
gradul de utilizare al calculatorului.
· Relevarea posibilitatii de compensare a complexelor de
personalitate prin intermediul utilizarii calculatorului.
IPOTEZELE CERCETARII
1) Presupunem ca exista o diferenta semnificativa in
ceea ce priveste trasaturile de personalitate in functie de
gradul de utilizare al calculatorului.
Avem in vedere urmatoarele trasaturi de personalitate:
nevrozism, agresivitate, depresie, excitabilitate, inhibitie, labilitate
emotionala, sociabilitate.
2) Presupunem ca complexele de personalitate au o intensitate mai mare in
ceea ce-i priveste pe cei ce utilizeaza in mod excesiv calculatorul
fata de cei ce utilizeaza calculatorul intr-un mod diminuat.
3) Presupunem ca exista o legatura intre tipul de
activitate desfasurata pe calculator si complexul de
personalitate conturat in ceea ce priveste persoanele care utilizeaza
excesiv calculatorul.
METODOLOGIA CERCETARII
~ PARTICIPANTI ~
La cercetare au participat 123 adolescenti, cu varsta cuprinsa intre
15 si 18 ani, dintre care 34 baieti si 89 de fete.
Criteriul de selectie a fost considerat accesul zilnic la calculator in
afara obligatiilor scolare, in mediul familial.
~ INSTRUMENTE ~
Am utilizat in primul rand un 'Chestionar pentru investigarea problematicii
calculatorului de catre adolescenti in afara obligatiilor
scolare' pentru determinarea gradului de utilizare al calculatorului
si a tipurilor de activitati preferate. Pentru investigarea
complexelor de personalitate am folosit un 'Chestionar pentru identificarea
complexelor de personalitate' si 'Testul asociativ verbal'. Intrucat
comnplexele de personalitate sunt alcatuite din trasaturi de
personalitate specifice, am utilizat scalele de nevrozism, agresivitate,
depresie, excitabilitate, inhibitie, sociabilitate si labilitate
emotionala din 'Chestionarul de personalitate FPI'. Pentru realizarea
unui studiu de caz ne-am folosit si de tehnica interviului nondirectiv.
~ MODELUL CERCETARII ~
Variabile supuse cercetarii:
§ Gradul de utilizare al calculatorului;
§ Tipul de activitate desfasurat pe calculator;
§ Gradul de violenta al jocurilor pe calculator;
§ Nevrozismul;
§ Agresivitatea;
§ Depresia;
§ Excitabilitatea;
§ Inhibitia;
§ Labilitatea emotionala;
§ Sociabilitatea;
§ Tipul complexului conturat;
§ Profunzimea complexului.
~ PROCEDURA ~
Etapele desfasurarii cercetarii:
§ Selectionarea adolescentilor ce corespundeau criteriului de
participare;
§ Aplicarea in grup a chestionarelor pentru investigarea problematicii
utlizarii calculatorului dincolo de obligatiile scolare si
pentru identificarea tipurilor de complexe de personalitate;
§ Aplicarea in grup a chestionarului FPI;
§ Aplicarea individuala a testului asociativ verbal;
§ Realizarea interviurilor ce au stat la baza studiului de caz;
§ Analiza psihologica a datelor obtinute, verficarea ipotezelor
cercetarii si interpretarea psihologica a rezultatelor;
REZULTATELE CERCETARII
STATISTICA DESCRIPTIVA
Unul dintre primele obiective propuse in aceasta cercetare a fost
cunoasterea gradului de utilizare al calculatorului de catre adolescenti
in afara obligatiilor scolare si a activitatilor
desfasurate de catre acestia pe calculator.
In functie de rezultatele obtinute la chestionarul pentru
investigarea problematicii utilizarii calculatorului s-au format 3
esantioane: din cei 123 de participanti adolescenti, 32 s-au
incadrat in grupa utilizatorilor excesvi ai calculatorului, 60 in cea a
utilizatorilor de grad moderat si 31 in categoria celor ce au o utilizare
diminuata a calculatorului.
Ne centram mai departe pe activitatile pe care adolescentii
le prefera in interactiunea cu calculatorul. Studiul nostru a
urmarit sa acopere o paleta larga de activitati
extrascolare, astfel incat sa putem aprecia cat mai fin
preferintele acestora. Activitatile cele mai atractive sunt cele
care implica comunicarea prin intermediul calculatorului, ascultarea
muzicii, vizionarea filmelor si jocurile pe calculator. Pe langa
acestea insa, deseori concomitent, adolescentii practica si
alte tipuri de activitati.
In ideea de a surprinde gradul de violenta ce se manifesta in
jocurile preferate de participanti, s-au constat urmatoarele: 47%
dintre adolescentii participanti prefera jocurile cu un grad
scazut de violenta, in timp ce 32% dintre ei se orienteaza
spre jocuri cu un grad mai ridicat de violenta.
Comunicarea prin intermediul serviciilor de chat/messenger castiga
teren semnificativ in fata comunicarii directe, fata in
fata, astfel incat:
- 52,8% dintre adolescenti prefera si se simt mai confortabil
transmitand ceea ce au de comunicat prin intermediul acestor servicii mai
degraba decat in mod direct, fata de 38,2% care nu sunt de
aceasta parere;
- 37,4% afirma ca aceste servicii le ofera avantajul de
a-si face cunostinte de sex opus mult mai facil, fata
de 43,9% care nu adera la acest punct de vedere;
- 36,6% ajung la concluzia ca utilizeaza mai mult aceste servicii de
comunicare decat comunicarea directa fata de 48,8% care nu
impartasesc concluzia.
Restul procentelor pana la 100% in toate aceste cazuri nu utilizeaza
deloc aceste servicii de comunicare, in general pentru ca nu au
posibilitatea.
In ceea ce priveste perceptia adolescentilor asupra avantajelor
si dezavantajelor utilizarii calculatorului in timpul liber, putem
observa ca adolescentii percep calculatorul in primul rand ca pe o
sursa de informatii si noutati, si de asemenea de
comunicare si socializare. Ca dezavantaje primeaza aspectele ce
tin de deterioarea sanatatii, in principal a vederii,
aparitia durerilor de cap, a unor stari de disconfort fizic
datorita pozitiei adoptate, instalarea mai rapida a oboselii
si aparitia unor stari de nervozitate. Un alt dezavantaj este
sentimentul de irosire a timpului in activitatile
desfasurate pe calculator. Calculatorul este vazut in primul
rand ca un mijloc de detensionare si de a fi mai aproape de ceilati
si ca un mijloc de a se face cunoscut celorlati.
In ceea ce priveste trasaturile de personalitate, majoritatea
datelor obtinute s-au incadrat in nivelurile superioare ale acestora,
medii si peste medie, ceea ce ne indica in general o evolutie ce
se departeaza de starea de echilibru si armonie a
personalitatii. Tipurile de complexe de personalitate avute in vedere
(complexul de abandon, de insecuritate, de afirmare de sine in plan sexual, de
vinovatie si de inferioritate) sunt repartizate aproximativ
echilibrat in randul participantilor la cercetare.
STATISTICA INFERENTIALA
Ni s-au confirmat ipotezele ce sustineau existenta unor
diferente semnificative in ceea ce priveste nivelurile nevrozismului
,inhibitiei , excitabilitatii si labilitatii
emotionale in functie de gradul de utilizare al calculatorului.
Astfel, cei care utilizeaza excesiv calculatorul prezinta niveluri
peste medie la toate aceste scale, adolescentii care utilizeaza
moderat calculatorul prezinta niveluri medii, iar cei care utilizeaza
diminuat coreleaza cu nivelurile sub medie ale acestor scale.
Putem spune ca utilizarea excesiva a calculatorului are un impact
evident asupra starii de nervozitate a indivizilor, intr-un mod negativ
si deteriorant. Principalele stari acuzate de participanti vin
in sprijinul cercetarilor prezentate in cadrul teoretic: iritabilitate,
aparitia durerilor de cap, simptome somatice cum ar fi deteriorarea
vederii, stari de ameteala, oboseala, disconfort fizic
si psihic. De asemenea, persoanele care utilizeaza excesiv
calculatorul sunt iritabile, au o toleranta scazuta la
frustrare, sunt intr-o permanenta tensiune interioara, dominate
de nerabdare si neliniste. Calculatorul actioneaza ca
un mijloc prin care ei isi descarca aceste stari interioare, dar
in acelasi timp le potenteaza datorita efectelor negative
asupra sanatatii. Aceste persoane sunt mai timide,
manifesta neplaceri fizice, nesiguranta, vulnerabilitate,
iritare. Calculatorul actioneaza ca o pavaza intre ele
si lume. Aceste rezultate vin in sprijinul celor din literatura de
specialitate.
Nu ni s-au confirmat ipotezele care sustineau existeanta unei
diferente semnificative in ceea ce priveste nivelurile depresiei,
agresivitatii si sociabilitatii in functie de gradul de
utilizare al calculatorului. Aceasta deoarece pe de-o parte, am constat ca
preferintele adolescentilor participanti nu se orienteaza
in mod special spre jocurile cu un continut ridicat de violenta,
fapt care ar putea influenta cresterea agresivitatii, iar
pe de alta parte, putem observa preponderenta participantilor de
sex feminin, care, in urma analizei statistice, am constat ca se
orienteaza in special catre activitatea de comunicare mediata de
calculator. De asemenea, nu exista diferente semnificative in ceea ce
priveste sociabilitatea, deoarece, indiferent de cat de mult
utilizeaza calculatorul, participantii vad in acesta un mijloc
de socializare, de a fi mai aproape de ceilalti. Ei prefera tipul de
comunicare cu persoane deja cunoscute, cu prieteni, neintrand prea mult sub
incidenta comunicarii cu persoane necunoscute. Acest tip de
comunicare poate deveni la un moment dat patologica, ducand la izolarea
individului.
In ceea ce priveste complexele de personalitate, am constatat ca
exista diferente semnificative in ceea ce priveste profunzimea
complexelor intre cei care utilizeaza excesiv calculatorul si cei
care il utilizeaza diminuat in sensul ca cei care utilizeaza
calculatorul in mod excesiv au o profunzime mai mare a complexelor conturate,
fata de cei care utilizeaza diminuat calculatorul. Calculatorul
devine astfel un mijloc de compensare al complexelor de personalitate. El este
o interfata intre individ si ceilalti, sau intre individ
si alte activitati care i-ar putea activa complexele si
l-ar putea face sa se simta inadecvat. Calculatorul capata
rolul de supapa prin care individul isi manifesta
frustrarile complexuale fie prin joc, fie printr-un timp excesiv petrecut
in activitati neproductive pe calculator. In sprijinul acestor
afirmatii trebuie luat in considerare si procentul de 78% dintre cei
care utilizeaza exagerat calculatorul care concluzioneaza ca
irosesc timpul in activitati pe calculator. Utilizatorul excesiv se
simte protejat in spatele ecranului, deoarece aici el isi poate menifesta
reactiile complexuale fara sa se ingrijoreze de atitudinile
celorlalti.
Am constatat existenta unor relatii semnificative intre tipurile de
activitati desfasurate pe calculator si complexele de
personalitate conturate Astfel, 45,8% din cei ce prefera ca activitate
jocul pe calculator se caracterizeaza prin prezenta unui complex de
abandon, si in proportie de 28,3% prin prezenta unui complex de
inferioritate. Cu alte cuvinte, putem spune ca individul se retrage
fata de toate sursele care i-ar putea provoca dezamagire, in
aceasta activitate de joc pe calculator. Putem spune ca "se
abandoneaza" pe sine in jocul pe calculator, asumandu-si un rol,
intrand in pielea unui personaj, surmontand alaturi de acesta
situatii pe care singur nu le-ar putea surmonta, cum ar fi "incredrea in
camarazi", "formarea unor echipe de lupta". El isi proiecteaza
in joc, si traieste alaturi de personajele sale,
sentimentele si starile conflictuale pe care nu le poate
solutiona in plan real. Jocurile ii ofera situatii adecvate de
manifestare: razbunarea asupra tradatorilor, realizarea unor
aliante si cautarea sprijinului in alti parteneri de joc,
agresivitate fata de cei care nu ii ofera ceea ce isi
doreste. De asemenea, concentrarea asupra acestui tip de
activitati este insotita si de o detasare atat
fizica cat si afectiva de restul familiei, practic de persoanele
care probabil ca au contribuit la cristalizarea acestui complex. In ceea
ce priveste complexul de inferioritate, prin intermediul tipului de joc
preferat el isi poate compensa unele slabiciuni in plan fizic,
intelectual sau social, jocurile oferind o paleta foarte larga de
tematici si personaje cu care individul se poate identifica si poate
actiona in consecinta, in ce mod isi doreste. Jocul pe
calculator este o reluare a jocului din copilarie, numai ca de
aceasta data, la aceasta varsta, efectele si
simbolismul lui difera total fata de situatiile din
copilarie. El devine dezadaptativ.
Pe de alta parte, 38,9% dintre cei care isi petrec timpul discutand
cu prietenii sau facandu-si noi cunostinte prin intermediul
calculatorului manifesta complexul de afirmare de sine in plan sexual
si 41,2% manifesta complexul de insecuritate. Astfel, datorita
timiditatii, temerilor de a displacea, imposibilitatii
manifestarii senzualitatii, fricii de a nu se putea afirma, de a
nu fi luat in seama sau de a fi ranit, luat in deradere,
datorita neincrederii in propriile forte, indivizii recurg la
mascarea acestor defecte prin intermediul calculatorului. Ei doresc sa
comunice si sa stabileasca relatii cu celelate persoane, insa
complexele lor ii impiedica sa se manifeste adecvat atunci cand se
afla fata in fata cu persoanele respective.
Posibilitatile de manifestare nonverbala prin intermediul
calculatorului sunt extrem de avansate, astfel incat utilizatorii isi pot
exprima emotionalitatea adecvata situatiei fara ca
partenerul de discutie sa perceapa intensitatea reala a
emotiilor lor sau diferenta intre emotia afisata
grafic si emotia traita real. Comunicarea prin intermediul
calculatorului permite persoanelor care interactioneaza sa se
prezinte in ce mod doresc si ofera posibilitatea grafica de
exprimare a emotiilor. Astfel, varsta si aspectul fizic pot fi
prezentate in asa fel incat sa fie mai atragatoare pentru
celalalt, iar numele adevarat poate fi ascuns sub porecle sugestive.
Studiu de caz
Unul dintre participanti, un baiat in varsta de 18 ani, elev in
clasa a XI-a, s-a aratat interesat de o colaborare mai indelungata
si a acceptat sa participe si la o serie de interviuri ce au
condus la o analiza mai fina a problematicii investigate.
El se incadreaza in categoria celor care utilizeaza in mod excesiv
calculatorul: petrece peste 7 ore pe zi jucandu-se la calculator, timp
considerat insuficient pentru nevoile sale personale; exista puternice
obiectii din partea parintilor in ceea ce priveste timpul
indelungat petrecut pe calculator; uita de orice alte obligatii pe
toata durata jocului, are senzatia de irosire a timpului la finalul
acestor activitati; are instinctul de a aprinde calculatorul imediat
dupa ce se trezeste dimineata sau imediat dupa ce ajunge
acasa de la scoala.
Jocul lui preferat este unul de tip strategie, ce se incadreaza in
categoria jocurilor cu un nivel mediu spre ridicat de violenta.
Mesajul perceput ca fiind transmis de acest joc, singurul pe care il apreciaza,
este: "Cauta puterea si distruge tot ce iti sta in cale".
Atitudinea lui fata de viata este foarte apropiata de
mesajul transmis: adopta un stil ironic fata de cei care il
inconjoara, nu are incredere in nimeni si considera ca
detinerea puterii este cheia succesului in viata.
In ceea ce priveste comunicarea prin intermediul calculatorului, se simte
mult mai confortabil exprimandu-se pe aceasta cale decat in mod direct
si considera ca este o modalitate mult mai avantajoasa de
a-ti face prieteni de sex opus.
A obtinut la chestionarul de personalitate scoruri peste medie la scalele
de nevrozism, depresie si labilitate emotionala, tendinta
de dominare; scoruri sub medie la scala extraversie si la scala de
masculinitate si scor mediu la scala agresivitate pe care o
consideram importanta in prezentarea personalitatii in
ansamblu.
In urma aplicarii chestionarului pentru identificarea complexelor si
a testului asociativ verbal s-au conturat complexele de abandon, insecuritate
si vinovatie. Indicatorii acestor complexe reies si din
interviurile purtate cu el.
Desi in istoria personala nu am identificat pe parcursul
interviurilor un eveniment semnificativ care sa fi dus la conturarea
sentimentului de abandon (cel putin din amintirile pe care a fost dispus
sa ni le impartaseasca), a reiesit faptul ca
are o relatie defectuoasa cu parintii lui, in special cu
tatal sau care, sustine el, il desconsidera. Complexul de
abandon si cel de insecuritate au o baza comuna aflata cel
mai probabil in copilaria timpurie a adolescentului. Cert este ca
efectele se resimt si acum in relatia pe care o are cu
parintii sai. Consideram ca in prezent ele sunt negate
si intelectualizate, putand fi depistate prin atitudinea lui fata
de lume, fata de destin si de Dumnezeu. In ceea ce priveste
complexul de vinovatie, consideram ca am identificat sursa
acestuia in anumite evenimente la care el a asistat in jurul varstei de 5 ani
(varsta la care de altfel incepe sa se si contureze complexul de
vinovatie conform literaturii de specialitate). El a fost martor la o
serie de iesiri violente ale tatalui asupra surorii lui mai mari,
care l-au marcat profund in primul rand datorita incapacitatii
lui de a reactiona.
In prezent, el percepe calculatorul ca pe un refugiu fata de familie
si fata de problemele cu care ar trebui sa se confrunte in
realitate. El cauta sa se identifice cu jocul pe care il joaca,
cautand in permanenta puterea de a-si distruge adversarii,
mai precis, puterea de a riposta, puterea de a se realiza, puterea de a-si
infrange anxietatile si temerile carora nu stie cum
sa le faca fata. In joc el gaseste
descarcarea agresivitatii pe care si-o reprima de
atata timp, da frau liber pulsiunilor care il macina dar cu care nu
vrea sa se confrunte. In plus, aici isi gaseste refugiul
ideal fata de familia lui. Calculatorul este modalitatea prin care el
trezeste nemultumirile parintilor, contestatiile lor
la adresa lui. Cu alte cuvinte, "refugiul" sau intretine
modalitatile de reactionare ale parintilor din
copilarie, el fiind acum la varsta adolescentei. Astfel, calculatorul
nu este decat o alta modalitate de a-si intretine si de
a-si compensa complexele de personalitate cu bazele puse in
copilarie.
Calculatorul este asadar un mijloc de compensare, dezadaptativa, a
complexelor de personalitate. Din pacate, in prezent este unul dintre cele
mai utilizate mijloace de petrecere a timpului liber de catre
adolescenti. Rolul nostru, al psihologilor, este de a indruma cat mai bine
parintii, copiii si adolescentii, inca din vreme, spre
alternative sanatoase de petrecere a timpului liber, prin care
acestia sa devina constienti de nevoile si
sentimentele lor, sa se afle in contact cu ele, sa poata face
fata conflictelor interioare si exterioare intr-un mod adecvat,
confruntandu-le. Activitatile de tipul celor prezentate mai sus nu
pot duce decat la blocarea resurselor interioare, la deteriorarea
capacitatilor de relationare sanatoasa,
benefica cu mediul inconjurator.
