|
|
|
INTRODUCERE
Cercetarea stiintifica in domeniul biotehnologiilor si aplicatiile acestora in practica agricola au demonstrat pe deplin legatura reciproca si indisolubila dintre reproductia si productia zootehnica, in conditiile cresterii si dirijarii fertilitatii, natalitatii si prolificitatii animalelor, ceea ce influenteaza direct calitatea vietii oamenilor, prin satisfacerea necesitatilor mereu crescande de proteine animale. Progresele realizate in cresterea animalelor au fost posibile in urma cunoasterii fenomenelor intime ale reproductiei.
Reproducerea animalelor prezinta numeroase aspecte biologice, tehnologice si economice, care influenteaza direct nivelul cantitativ si calitativ al productiilor animaliere.
Biotehnologia reproductiei aduce o
contributia deosebita prin continutul sau teoretic si
practic, la sporirea continua si imbunatatirea
calitativa a efectivelor in zootehnia moderna, de inalt randament
si eficienta economica.
Cantitatea si mai ales calitatea productiei de material seminal
reprezinta un mijloc principal de intensivizare biotehnologica a
reproductiei.
Fertilitatea unui reproducator este strict
legata de calitatea materialului seminal. Controlul materialului
seminal scoate in evidenta activitatea germinativa a
testiculului, activitatea endocrina a sa, precum si a axului hipotalamo-hipofizo-testicular. In urma progreselor realizate in domeniul
reproductiei, rezulta ca, circuitul principal
hipotalamus-hipofiza-testicul nu este de sine statator, ci se
integreaza in sistemul endocrin, in care echilibrul general se
mentine prin coordonarea functionala intre glande.
Dezorganizarea functionala, la orice nivel, a acestui circuit general
va avea implicatii tranzitorii sau definitive asupra sferei genitale a
masculului si mai precis asupra fertilitatii acestuia.
Modificarea dirijata a structurii genetice a populatiilor de animale
in directia utila omului, reprezinta un proces dinamic si
hotarator al progresului in productia animala.
Nu pot fi ignorate efectele economice benefice ale aplicarii unora dintre metode in sensul cresterii productiei de lapte, oua, lana, cresterii in greutate a animalelor, diminuarii perioadei neproductive, introducerii rezistentei la o serie de boli. Cele mai optimiste ganduri ale geneticienilor se indreapta deja catre crearea cirezilor de vaci transgenice clonate, in laptele carora sa se gaseasca din abundenta medicamente de interes extrem.
Tehnologiile reproducerii animale au potentialitatea de a dezvolta o mare varietate de noi soiuri pe de o parte, iar pe de alta parte pot creste productivitatea in zootehnie. Unele biotehnologii au trecut chiar de la animal la om, ceea ce a condus poate la progrese, dar in multe cazuri au aparut insa tot mai multe probleme de etica. De aceea accesul la anumite tehnici de acest gen trebuie sa fie limitat pentru a nu se declansa viitoare mutatii greu de depasit pentru specia umana.
Eficienta productiva este adesea un factor limitator al productivitatii si eficacitatilor fermelor de porcine.
La specia porcine intervalul dinte fatari (c v ) difera cu tehnologia de intarcare aplicata de crescator. Se recomanda un interval optim intre fatari de 142 de zile pentru a obtine eficienta mare in exploatatie.
Calving interval la specia suina este un indicator de productie efficient ce aduce informatii plauzibile despre modul de desfasurare a functiei de reproductie. Monitorizarea permanenta a parametrului si mentinerea lui in standarde determina succesul activitatii, satiscactia fermierului.
Intervalul dintre fatari este un parametru productiv ce se afla in permanenta sub influienta factorilor fiziologici, genetici,si de mediu.
CAPITOLUL 1
STUDIUL BIBLIOGRAFIC
1.1 Elemente care definesc sistemele de crestere intensiva
Prin notiunea de flux tehnologic se intelege totalitatea operatiunilor tehnologice care asigura desfasurarea normala a procesului de productie, operatiuni care se desfasoara intr-o anumita ordine, incepand cu popularea unitatii si terminand cu livrarea animalelor. ( Polen T., 2003 ).
Prin fluxul tehnologic se pune in aplicare tehnologia de crestere si exploatare, el avand rolul de a stabilii ordinea, durata si locul executarii diferitelor operatiuni tehnologice.
Fluxul tehnologic se stabileste odata cu proiectarea unitatii avand rol hotarator in stabilirea ordinii de amplasare a constructiilor productive, compartimentarea si marimea lor, trasarea drumurilor interioare si amplasarea constructiilor anexa. Toate acestea trebuie sa asigure o functionalitate perfecta in cadrul fiecarui sector, iar activitatea fiecarui sector sa se incadreze perfect in functionalitatea generala a unitatii.
In activitatea de crestere si exploatare a suinelor se pot distinge 3 tipuri de fluxuri tehnologice: flux tehnologic continuu, flux tehnologie sezonier si flux tehnologic discontinuu.
Fluxul tehnologic coutinmu se caracterizeaza prin livrarea de animale ingrasate tot timpul anului, intr-un ritm cat mai constant. Pentru realizarea acestui flux tehnologic este necesar ca, prin planul de monta si fatari, sa se asigure popularea ritmica cu grasuni a ingrasatoriei. ( Halmagean P. 1994 ).
In cazul aplicarii fluxului tehnologic continuu spatiile construite, utilajele si forta de munca sunt eficient folosite, deoarece toate sectoarele functioneaza tot timpul anului.
Fluxul tehnologic continuu se practica obligatoriu in unitatile de tip intensiv-industrial. El se poate aplica si in ferme de tip gospodaresc cu circuit inchis in care montele si fatarile se desfasoara tot timpul anului, in banda rulanta.
Considerand ca fluxul tehnologic continuu este cel mai eficient, el trebuie sa se aplice in unitatile de crestere si exploatare intensiv-industriale, deoarece aceste unitati vizeaza urmatoarele obiective.
v productii de carne ridicate, constante si ritmice;
v reducerea consumului specific de furaje;
v crestereaproductivitatii munciiprin mecanizareatuturor lucrarilor;
v realizarea unei eficiente economice superioare.
Realizarea acestor obiective este posibila numai prin aplicarea principalelor caracteristici ale fluxului tehnologic continuu.
Principalele caracteristici ale fluxului tehnologic din unitatile intensiv -industriale pentru cresterea porcinelor sunt urmatoarele:
folosirea la intreaga capacitate a materialului biologic;
folosirea la intreaga capacitate si in tot timpul anului a constructiilor, instalatiilor si utilajelor;
asigurarea continuitatii ritmice si a constantei in productie;
unitatea functionala pentru maternitate, cresa si ingrasare este compartimentul;
popularea si depopularea compartimentului se face pe principiul "totul plin totul gol';
efectuarea actiunilor tehnice, a operatiunilor si lucrarilor in ordinea cronologica, cu un consum minim de forta de munca umana sau mecanica si cu deplasari minime ale mijloacelor tehnice din dotare;
excluderea efectuarii diferitelor operatiuni tehnologice in alte verigi sau locuri ale fluxului tehnologic decat cele dinainte stabilite.
1.2 Insusiri productive ale principalelor rase de suine
1.2.1 Rase materne
Rasa Marele alb - Large White
Porcinele din rasa Marele Alb sunt de talie si masa corporala mare, robuste, de culoare alba si cu o conformatie corporala armonioasa specifica porcinelor de carne.
Productia de purcei. Prolificitatea rasei este ridicata situandu-se printre cele mai prolifice rase in medie pe rasa se obtin 11 purcei la o fatare, din care se intarca 9-10 capete. Scroafele sunt bune mame si au o capacitate de alaptare foarte buna, buna de 40-50 kg.
La noi in tara scroafele din unitatile de selectie si testare au realizat o prolificitate de 10-11 purcei si o capacitate de alaptare de 40-45 kg.
Precocitatea rasei este foarte buna. Tineretul de prasila ajunge la dezvoltarea corporala corespunzatoare introducerii la reproductie (circa 110-120 kg) la varste de 8-9 luni, iar tineretul supus ingrasarii atinge greutatea la sacrificare de 105-120 kg la varsta de 7-8 luni( Lixandru B., Polen T. 1994 ).
Tineretul supus testarii dupa performante proprii realizeaza in perioada de testare (91-182 zile) un spor mediu zilnic de 630-670 g, iar pe durata vietii (nastere -182 zile) 450-480 g cu un consum specific de 2,9-3,2 kg concentrate.
Calitatea carcaselor. Randamentul de sacrificare este de 76-78 %. Grasimea slaninii masurata pe animalul viu are 20-21 mm. Proportia de carne in carcasa circa 70 % raportul carne grasime 2.3:1 iar suprafata ochiului muschiului lungul dorsal 32-34cm2.
Rasa Marele alb are o mare capacitate de aclimatizare si adaptare la diferite sisteme de crestere si furajare. Realizeaza productii bune atat in sistemul intensiv-industrial cat si in cel gospodaresc, valorificand bine nutreturile concentrate, dar si furajele verzi si suculente.
Rasa Landrace
Porcinele din rasa Landrace sunt de culoare alba de talie mijlocie spre mare, dar sunt mai lungi decat Marele alb ceea ce asigura o masa corporala mare. Are o conformatie de ansamblu mai fina decat alte rase. Corpul este lung si sub forma de para, datorita dezvoltarii foarte bune a trenului posterior, cu carne de calitate superioara.
Productia de purcei. Prolificitatea rasei in medie este de 10 purcei (deci mai redusa ca la Marele alb) din care se intarca 8-9 purcei. Scroafele sunt bune mame si au o capacitate de alaptare de 42-45 kg.
La noi in tara scroafele din unitatile de selectie si testare au o prolificitate de 9,7-10,4 purcei si o capacitate de alaptare de 40-45 kg, deci asemanatoare cu a rasei Marele alb. In unele unitati de selectie productia de purcei a rasei Landrace este mai buna,decat a rasei Marele Alb.
Precocitatea rasei este foarte buna, fiind considerata una dintre cele mai precoce rase. Tineretul de prasila ajunge la greutatea corespunzatoare introducerii la reproductie (110-130 kg) la varsta de 8-9 luni.
Supus testarii dupa performante proprii tineretul realizeaza in perioada de testare uu spor mediu zilnic de 830-670 g iar pe durata vietii 445-485 g (asemanator cu Marele Alb) cu un consum specific de 2,9-3 kg concentrate (mai bun ca Marele Alb).
Calitatea carcaselor. Grosimea slaninii pe spinare masurata pe animalul viu la terminarea testarii este de 18-20 mm. Proportia de carne in carcasa 70-73 %, raportul carne grasime 2,3-2,7 : 1, Suprafata ochiului muschiului lungul dorsal 37 cm2. Deci are carcase mai bune decat Marele Alb.
Rasa Landrace este specializata pentru bacon. Pentru manifestarea intregului potential productiv este necesara asigurarea unor conditii optime de hranire si intretinere, animalele in deosebi tineretul fiind pretentioase la hrana, in special la cantitatea si calitatea proteinei, cat si la conditiile de adapostire, fiind sensibile atat la temperaturi prea scazute cat si la cele prea ridicate.
1.2.2 Rasa paterna
Rasa Duroc
Suinele din aceasta rasa sunt de culoare roscata de talie mijlocie spre mare au o conformatie corporala specifica productiei de carne. Linia superioara a corpului este convexa, asigurand o lungime mare a cotletului, spetele sunt musculoase, suncile descinse, largi si globuloase.
Productia de purcei. Prolificitatea este buna, obtinandu-se 8-9 purcei la fatare, in tara de origine standardul rasei prevede minim 8 purcei la primipare si minim 9 la multipare si capacitatea de alaptare 43 kg la scrofite si 47,5 la multipare
La noi in tara scroafele realizeaza o productie totala de 8-9 purcei dar la 21 de zile raman numai 7- 7,5 purcei Deci performante inferioare efectivului din tara de origine ti de asemenea inferioara raselor materne.
Precocitatea este foarte buna. in tara de origine cerintele minime sunt: la varsta de 175 zile greutatea corporala de 90,6 kg (s.m.z. pe viata 518 g) cu un consum specific de 2,8 - 3 kg concentrate.
La noi in tara perioada de testare, tineretul realizeaza un s.m.z. de 650-700 g, iar pe viata 480-490 g eu un consum specific de 3-3,2 kg concentrate. Deci performante superioare raselor materne (Polen T. 2003).
Calitatea carcaselor. Cerintele minime in tara de origine sunt: lungimea mijlocie a carcasei de 73,6 cm la o greutatea de 99,6 kg; suprafata ochiului muschiului lungul dorsal 25,8 cm2.
La noi in tara la tineretul testat s-a constatat o grosime medie a slaninii masurata pe animalul viu de 18 mm, proportie de carne in carcasa 72,5 % rezultand raportul carne grasime de 2,64 : 1; suprafata ochiului de muschi LD = circa 34 cm2. Carnea din carcasa este de calitate superioara. Deci insusiri ale carcasei superioare raselor materne. Rasa Duroc este rezistenta, usor adaptabila la conditii diferite de crestere si exploatare, motiv pentru care se apreciaza atat in U.S.A. cat si in alte tari cu o greutate a lotului (capacitatea de alaptare) 33-36 kg.
1.3 Particularitati fiziologice ale functiei de reproductie la scroafa
Scroafa este un animal poliestric nesezonier adica manifesta calduri tot timpul anului. Durata manifestarii caldurilor este de 3 zile proestrul, 2-3 zile estru, 7 zile metestrul si 8 zile diestrul. Ovulatia nu este simultana, ci se produce esalonat incepand cu a doua zi de calduri. De aceste particularitati se tine seama la alegerea momentului optim al montei. Se apreciaza ca cel mai favorabil moment pentru IA ar fi a doua si a treia zi de calduri.
Scroafa este un mamifer ce prezinta anestru de lactatie adica nu poate manifesta calduri ca la celelalte specii in plina lactatie acest fapt este datorat secretiei sporite de LTH hormone antagonic FSH-ului. Tinand seama ca durata alaptarii purceilor variaza in functie de tehnologia de crestere si tipul de intarcare adoptat (precoce, obisnuit, tardiv ) si dupa 7-10 zile reapar caldurile se poate exprima ca postpartum estrul revine la un interval de 35 -52 zile.
Anestrul de lactatie este o particularitate a speciei foarte importanta deoarece influienteaza viata productiva in special numarul de purcei obtinuti pe an.
Pentru un mai bun management al fermelor de porci functia de reproductie trebuie intensivizata pentru a obtine un maxim de eficienta. Acesta intensivizare se realizeaza cu ajutorul hormonilor sexuali inplicati in functia endocrina de reproductie.
Avantajele asigurate de folosirea preparatelor hormonale in managementul fermelor : - salvarea animalelor valoroase din punt de vedere productiv
- mentinerea progresului genetic
- asigurarea unui plus de animale in atingerea targhetelor de productie
- posibilitati rapide de conceptie
- posibilitati de sincronizare a animalelor
