JUDETUL SIBIU - STRUCTURA AGRICULTURII SI DEZVOLTAREA RURALA

Desi relieful judetului este predominant de deal si de munte, aproape 50% din suprafata judetului este ocupata de deal si podis, 30% de munte, iar 20% zona depresionara de contact, agricultura este bine reprezentata de atat de sectorul vegetal cat si de cel de crestere a animalelor.

Dispunand de pasuni si fanete naturale, si posibilitatile de cultivare in luncile raurilor, in zona montana si sub-montana, agricultura judetului este profilata pe cresterea animalelor, preponderent cresterea ovinelor ca activitate de traditie, dar si pomicultura si culturi vegetale.

In zona colinara si de podis, se cultiva cereale, cartofi, legume, dar este dezvoltat si sectorul de crestere a animalelor, iar in Podisul Tarnavelor conditiile sunt propice culturii vitei de vie.

1. IMPLICAREA SECTORULUI AGRICOL IN ECONOMIA LOCALA

Productia de bunuri si servicii agricole realizata in anul 2003 a fost de 6.853,7 milioane lei din care 98,9% in sectorul privat - 6.779,4 milioane lei, judetul Sibiu furnizand 1,7% din productia agricola a Romaniei si 13,6 % din productia Regiunii Centru.

Facand comparatie cu productia agricola pe sectoare (2003) realizata de celelalte judete componente ale reginii, judetul Sibiu se situeaza pe locul 4 in ceea ce priveste productia animaliera - 14,5% din productia Regiunii Centru, pe locul 5 la productia din sectorul vegetal - 13,41% din productia vegetala a regiunii si pe ultimul loc la productia de servicii - 14,49% din productia regiunii.

Productia din sectorul vegetal reprezenta in anul 2003 1,6% din productia tarii, cea din sectorul animal 1,8%, iar cea din sectorul de servicii agricole 0,5%. Judetul Sibiu detine 4,7% din septelul de ovine al Romamiei situandu-se pe locul 1 pe tara dupa numarul de ovine, locul 19 dupa numarul de familii de albine si locul 20 dupa numarul de capete de scroafe de prasila, pe locul 32 dupa numarul de bovine si pe locul 37 pentru numarul de pasari.

In ceea ce priveste productia animaliera, judetul Sibiu este la nivel de tara pe locul 4 pentru productia de lana, locul 6 dupa cantitatea de lapte de oaie si de capra si locul 22 pentru cantitatea de miere extrasa, si abia pe locul 31 dupa productia de lapte de vaca si bivolita, locul 32 pentru productia de carne si locul 33 pentru cantitatea de oua.

Productiile obtinute la culturile vegetale complementare cresterii animalelor, coteaza agricultura sibiana pe locul 2 pe tara la radacinoase pentru nutret cu 76.909 tone realizate in 2003, locurile 17 si 19 la plante pentru insilozare si respectiv perene vechi si noi (echivalent masa verde), orz si orzoaica locul 17, iar la cartofi, sfecla de zahar, grau si secara productiile situiaza judetul Sibiu pe locuri superioare in agricultura nationala.

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu

Sursa: Caiet statistic 2003

Analizand structura productiei agricole in judetul Sibiu, in perioada 1995-2003 se observa modificari importante si variatii in evolutie, datorate restrangerii activitatii sectorului de stat (IAS, SMA, Complexe zootehnice), influentei conditiilor de clima si a neinfiintarii culturilor in timp optim, calitatea materialului saditor, pentru sectorul vegetal, dar si aparitiei unor probleme in valorificarea productiei in sectorul animalier si tipului de exploatare. 98,9% din productia vegetala, 99,6% din productia de animale si doar 20% din productia de servicii, se realizeaza in sectorul privat in sistem gospodaresc de tip traditional, cu putere economica si dotare tehnica scazute

Astfel pana in anul 1998 evolutia productiei animala a avut un trend ascendent, apoi a inregistrat o scadere drastica, in anul 2003 efectivele de animale in judet fiind cele mai mici inregistrate dupa 1995.

2. PRODUCTIA AGRICOLA PRIMARA

Valoarea productiei agricole a judetului Sibiu se structureaza in functie de relief si conditiile pedoclimatice dar si de cultura traditionala locala, caracteristicile naturale ale asezarilor, structura terenurilor agricole (arabil, pasuni, fanete etc.).

Cu exceptia zonei montane cu pasuni si fanete naturale unde preponderenta este cresterea animalelor, pe suprafetele agricole se practicata o agicultura mixta - cultura cerealelor, viticultura, pomicultura si cresterea animalelor, activitatile avand ponderi diferite in productia agricola determinate de relief si baza pedologica.

Zona de sud-est a judetului este caracterizata prin cresterea animalelor bovine, ovine si porcine, a culturilor cerealiere in principal a porumbului si a pomiculturii.

Partea cental estica de pe valea Hartibaciului, este zona de cultura cerealiera si de crestere a animalelor, iar in zona de nord pe podisul Tarnavelor este reprezentativa viticultura urmata de cresterea animalelor si apoi de cultura cerealelor.

Localitatile care se remarca prin productii mai importante la principalele culturi sunt :

porumb - Medias, Avrig, Atel, Bazna, Hoghilag, Laslea, Loamnes, Pauca, Porumbacu de Jos, Seica Mare, Slimnic, Sura Mare ;

cartofi - Avrig, Arpasu de Jos, Carta, Cartisoara, gura Raului, Porumbacu de Jos, Rosia, Sadu, Saliste, Seica Mare, Selimbar, Slimnic ;

grau si secara - Sibiu, Avrig, Ocna Sibiului, Loamnes, Pauca, Slimnic, Sura Mica, Miercurea Sibiului. (patj2)

Comparativ cu nivelul productiilor vegetale obtinute in ani anteriori se constata ca in 2003 realizarile, la unele culturi de baza si produse animaliere, au fost sub realizarile anului 1995, dar si sub realizarile anului 2002 desi indicii productiei agricole au inregistrat o crestere cu 1,9% la productia vegetala si 5,0% la productia animala.

PRODUCTIA AGRICOLA VEGETALA tone

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu

PRODUCTIA AGRICOLA ANIMALA

Sursa : Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu

In ceea ce priveste productia de bunuri alimentare judetul Sibiu dispune de un semnificativ potential de dezvoltare asigurat, in principal, de diversitatea materiilor prime de origine vegetala si animala, capacitatile de productie si resursele umane existente.

Activitatea in industria alimentara este structurata in 11 domenii principale, cunoscand dupa anul 1990 o crestere accentuata a numarului agentilor economici cu capital privat.

Numarul de unitati in functiune si capacitatile de productie pe domenii de activitate:

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu

Judetul Sibiu dispune totodata de importante capacitati industriale de prelucrare a carnii, laptelui, macinat cereale si fabrici de producere a vinului si a berii.

Trecerea la economia de piata a schimbat total structura agriculturii, atat din punct de vedere al proprietatii, prin retrocedarea terenurilor fostilor proprieteri sau mostenitorilor, cat si a modului de organizare si conducere a acestora.

Conditiile ce se impun pentru aderarea Romaniei la structurile UE s-au concretizat in adoptarea unor acte normative menite sa imbunatateasca activitatea agricola in zonele de deal si de munte prin crearea de exploatatii agricole mixte.

Exploatatiile agricole mixte, sunt formate din parti de activitate atat vegetala cat si animaliera, sunt mult mai eficiente si viabile.

Totodata prin asocierea acestor exploatatii in Asociatii profesionale, accesul la informatie, la sistemul facilitatilor conferite de legislatie va fi mult simplificat.

SITUATIA capacitatilor de productie si a productiei fizice

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu

3. STRUCTURA TERENURILOR AGRICOLE (ARABIL, PASUNI, FANETE) SI PRINCIPALELE CULTURI AGRICOLE

Judetul Sibiu beneficiaza de un fond funciar agricol care reprezinta 56,5% din suprafata totala. Dinamica fondului funciar agricol in perioada 2004 evidentiaza urmatoarele:

SITUATIA FONDULUI FUNCIAR (ha) - 2004

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu

Situatia fondului funciar (ha) - 2005

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu

Evolutia utilizarii solului de catre agricultura

La categoriile de folosinta dominante - arabil, pasuni, fanete si pajisti naturale - se constata o usoara crestere a suprafetelor, in detrimentul viilor si livezilor, in perioada 2001-2003. Acest fapt este justificat prin diminuarea suprafetelor aferente plantatiilor viticole si pomicole, ca rezultat al actiunii de casare a unor suprafete ocupate aflate in principal in proprietatea societatilor agricole cu capital majoritar de stat. Totodata, se constata in anul 2003 o scadere cu 0,43% a suprafetelor totale de teren agricol fata de anul 1990.

Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

La nivelul judetului Sibiu s-a diminuat suprafata de teren arabil cu 36 ha in anul 2003 fata de anul 1990, iar datorita conditiilor financiare deficitare cu care s-au confruntat in special micii producatori agricoli, nu a fost exploatata (lucrata) suprafata de 23.394 ha.

Evolutia septelului (bovine, porcine, pasari)

Analizand evolutia efectivelor de animale in anul 2003, comparativ cu anul 2001, se constata o crestere a efectivelor la toate speciile de bovine, ovine, precum si la celelalte categorii - vaci de lapte, porcine, cabaline, pasari si animale cu blana. Dar comparativ cu 1990 se constata o mare scadere.

Din suprafata totala a judetului de 543.248 ha, ponderea cea mai mare o detin suprafetele agricole cu 306.637 ha (56,5%), 186.748 ha padurile si alte terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, 34,3% si 9,2% terenuri neagricole si terenuri cu alte categorii de folosinta.

Din suprafata agricola, 59,5% o reprezinta suprafetele ocupate cu pasuni 106.925 ha si fanete 75.400, 37,9% - suprafetele arabile cu 116.269 ha, livezi si pepiniere pomicole 5.285 ha (1,7%) si vii si pepiniere viticole 2.759 ha (0,9%).

Valoarea productiei agricole a judetului Sibiu in anul 2003 a fost de 6.853.705 mii lei. In anul 2003 au fost cultivate (suprafata cultivata 97.636 ha), doar 83% din totalul suprafetei arabile (116.268 ha). Suprafetele cultivate cu cereale (5259) detin cea mai mare pondere (46,6%) din total. Principalele culturi sunt in ordine: porumb, grau si secara, orz si orzoaica, ovaz. Urmeaza plantele de nutret (28.468 ha, 24,48% din suprefata cultivata) si legumele si cartoful (9.176 ha, 7,8% din suprafata agricola).

Parcul de tractoare si masini agricole numara in anul 2003, 2.732 tractoare agricole (1,61% din parcul de tractoare al tarii), 2.016 pluguri pentru tractoare (1,52% din parcul national), 733 semanatori mecanice (1,17% din parcul national), 403 cultivatoare mecanice (1,50% din parcul national). Fata de anul 1995 numarul tractoarelor a scazut cu 0,86, al plugurilor cu 0,87, al semanatorilor cu 1,88 iar numarul cultivatoarelor mecanice a crescut cu 0,78.

Prelucrarea si marketingul produselor agricole- Judetul SIBIU

I.        Domeniul productiei de lapte si produse lactate:

export direct in UE - 11,4 % din totalul societatilor

desfacere directa- 55,5 % din totalul societatilor

desfacere prin supermarket - 12 % din totalul societatilor

detin magazine proprii - 21,1 % din totalul societatilor

II.       Domeniul productiei de carne si produse din carne:

desfacere directa - 90% din totalul societatilor

desfacere prin supermarket - 15 % din totalul societatilor

detin magazine proprii - 88% din totalul societatilor

IIIDomeniul productiei de paine si produse de morarit si panificatie:

- desfacere directa - 96% din totalul societatilor

- desfacere prin distribuitori - 4% din totalul societatilor

detin magazine proprii - 99 % din totalul societatilor

IV.           Domeniul prelucrarii si conservarii fructelor si legumelor

desfacere prin supermarket - 98% din productie

desfacere prin magazine proprii - 2 % din productie

V.     Domeniul productiei de uleiuri vegetale:

desfacere directa 100%

VI.           Domeniul productiei de produse zaharoase:

desfacere directa - 98% din totalul societatilor

desfacere prin distribuitori - 5 % din totalul societatilor

detin magazine proprii - 45 % din totalul societatilor

VII.         Domeniul productiei de bauturi:

desfacere directa - 2% din totalul societatilor

desfacere prin distribuitori - 98% din totalul societatilor

detin magazine proprii - 11,5 % din totalul societatilor

VIII.       Domeniul productiei de glucoza:

desfacere prin distribuitori 100%

IX.           Fabricarea altor produse alimentare:

desfacere prin distribuitori - 68% din totalul unitatilor

desfacere directa - 32% din totalul unitatilor

detin magazine proprii - 71% din totalul societatilor

X.     Activitati de ambalare sau imbuteliere de produse alimentare:

desfacere en gross 100%

Proiecte de investitii prioritare ce se doresc dezvoltate in viitor:

In domeniul prelucrarii produselor agricole, pentru valorificarea materiilor prime existente in judet, respectiv fructe (mere) si legume (morcovi, cartofi) - consideram oportuna sustinerea unei investitii in domeniul prelucrarii legumelor si fructelor ( sucuri de fructe si legume; fulgi de cartofi; chipsuri, etc).

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu

Productia de bunuri alimentare in judetul Sibiu dispune de un semnificativ potential de dezvoltare asigurat, in principal, de diversitatea materiilor prime de origine vegetala si animala, capacitatile de productie si resursele umane existente.

Activitatea in industria alimentara este structurata in 10 domenii principale, cunoscand dupa anul 1990 o crestere substantiala a numarului agentilor economici cu capital privat.

Numarul de unitati in functiune si capacitatile de productie pe domenii de activitate:

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Sibiu)

5 PADURILE

Din punct de vedere geografic, suprafata fondului forestier este situat in centrul tarii, in partea de sud a Transilvaniei, zona atestata in trecut prin insasi denumirea ei de "Tara de peste paduri" (Transilvania). Padurile judetului reprezinta o mare amplitudine si varietate determinate de framantarile reliefului, de la 265 m in depresiunea Tarnavei Mari pana la 1750 m in Muntii Fagaras si chiar la 1850 m in Muntii Lotrului. Padurile sunt administrate de Directia Silvica Sibiu prin cele 10 ocoale silvice: Agnita, Avrig, Arpas, Bistra, Dumbraveni, Medias, Saliste, Sibiu, Valea Cibinului, Valea Sadului si Sectia de Drumuri Forestiere.

Sursa: Caiet Statistic 2003

In judetul Sibiu suprafata terenurilor acoperite cu padure este de 186.8 ha din care rasinoase 68.4 ha si foioase 116,044 ha, procentul de impadurire raportat la suprafata judetului fiind de 34,3%.

Avand 34,3% din suprafata acoperita cu vegetatie forestiera, judetul Sibiu se situeaza pe locul 18 pe tara, cu o pondere de 2,8% in total tara, fondul forestier cuprins in principal din conifere si foioase, asigurand materie prima pentru industria lemnului, fiind si sursa de energie pentru comunitatile din mediul rural.

Gradul de impadurire al judetului este superior celui mediu pe tara (26,7%) unui locuitor revenindu-i 0,32 ha de padure , Sibiul situandu-se pe locul 9 in tara.

In compozitia padurilor predomina rasinoasele cu 37%, cel mai reprezentat fiind molidul in arboreta pure, de medie si de mare altitudine, urmat de brad , in special pe versantul nordic fagarasan. Cu participare mai redusa urmeaza pinul silvestru si pinul negru. Fagul este de asemenea bine reprezentat cu 26% in arboreta pura sau de amestec, quercineele participa cu 18%, restul de 19% fiind ocupat de esente tari (17%) si diverse moi (2%).

Repartizarea padurilor pe grupe functionale este urmatoarea:

-paduri de protectie (grupa I ) 13823 ha reprezentand 73%

-paduri de protectie si productie 50.221 ha reprezentand 27%

Structura fondului forestier pe categorii de folosinta este urmaoarea:

. 185.044 ha suprafata acoperita cu paduri

. 67 ha terenuri care servesc nevoilor de cultura

. 301 ha terenuri care servesc nevoilor de productie silvica

. 1042 ha terenuri care servesc nevoilor de administrare forestiera

. 453 ha terenuri afectate impaduririi

. 12 ha terenuri ocupatii-litigii

. 272 ha terenuri neproductive

. 3 ha terenuri scoase temporar din fondul forestier

Productivitatea medie a padurii este de 5,8 mc/an/ha , depasind media pe tara de 5,4 mc/an/ha, nivel datorat faptului ca majoritatea arboretelor au in compozitie specii autohtone care valorifica optim potentialul stational.

Sursa: Caiet statistic 2004

6. EVOLUTIA POPULATIEI IN SPATIUL RURAL

Pouplatia din mediul rural la data de 1 ianuarie 2004 a fost de 13811 persoane, ceea ce reprazinta 31,8% din totalul judetului Sibiu.

Luand in studiu intervalul 1970 - 1989, se observa o depopulare a mediului rural, fenomen explicabil prin cresterea industrializarii cu preponderenta in perimetrul oraselor in perioada comunista.

Sursa: Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca Sibiu

7. POZITIONAREA PIETEI FORTEI DE MUNCA IN SPATIU RURAL

Fata de anul 1992, ponderea populatiei ocupate in agricultura a scazut cu 17,48 puncte procentuale. In anul 2003, ponderea populatiei ocupate din agricultura, din totalul populatiei ocupate, la nivel judetean, este sensibil mai mica decat la nivel regional (20,51% fata de 28,28%), in timp ce ponderea populatiei ocupate in industrie este mult mai ridicata (34,41% fata de 25,5%).              Intre anii 1991 si 2003, ponderea populatiei ocupate in agricultura judetului Sibiu a cunoscut o crestere de la 20,51% la 21,73%, lucru explicabil prin reducerea activitatilor industriale si migrarea populatiei spre mediul rural.

Intre 1991 si 2003, forta de munca salariata din agricultura a cunoscut scaderi semnificative datorita incetarii activitatii in fostele unitati agricole de stat. Este de remarcat faptul ca scaderea numarului de salariati din agricultura s-a produs pe fondul cresterii numarului persoanelor ocupate in aceasta ramura, scaderea fiind determinata de restrangerea sectorului de stat din acest domeniu, avand ca urmare incetarea activitatii unor societati sau reducerea efectivelor de salariati ale acestora.

Astfel, pe total economie, la nivel regional numarul de salariati a scazut in perioada 1991-2003 de 4,23 ori, la nivelul judetului scaderea a fost de 4,35 ori.

Forta de munca din agricultura in anul 2003

Sursa: Agentia Judeteana a Ocuparii fortei de Munca Sibiu

In 2004 au aparut inca doua comune: Alma si Boita ridicand structurile administrative ale judetului la 64 .

8 Spiritualitate rurala - manifestari culturale, produse artizanale, obiceiuri folclorice, arhitectura traditionala, etc

Spiritul creator popular a ramas in unele zone rurale nealterat cu toate influentele tehnologiilor moderne.

Practic, in unele zone ale judetului, mesterii populari continua sa teasa, sa brodeze, sa picteze pe lemn sau pe sticla sau sa ciopleasca si sa daltuiasca in lemn.

Cantecele si dansurile populare, traditiile si obiceiurile mostenite, fac din unele manifestari populare consacrate, adevarate festivaluri de etnografie si folclor.

Obiceiuri folclorice in judetul Sibiu

Ceata junilor. Obicei care prin pitorescul si originalitatea sa a trezit intotdeauna interesul strainilor, este o mare ceremonie apartinand ciclului calendaristic, bazata pe un fenomen biologic al unei grupari de varsta, care-si desfasoara activitatea pe parcursul a 3-4 saptamani de iarna. Alegerea conducatorilor in primele zile din decembrie marcheaza inceputul perioadei active din viata cetei de juni, sfarsitul lunii constituind momentul culminant al activitatii cetei. Colindatul, jocul in mijlocul satului, bagatul fetelor in joc, intalnirea jocurilor, udatul Ionilor sunt numai cateva din cele mai cunoscute datini ce graviteaza in jurul acestui interesant obicei. Avand in vedere valorile morale (spiritul de grup, de prietenie si familie, educarea impotriva conflictelor inter-individuale, impotriva egoismului) si sociale (defineste rolul omului considerand casatoria drept valoarea ce confera calitate individului, antreneaza intreaga obste, considera colectivul ca valoare suprema) pe care le implica "Ceata junilor", din anul 1979 se organizeaza "Festivalul junilor din Marginime".

Lolele - Urzellaufen. Un vechi obicei al populatiei sasesti care se mai practica in cursul lunii februarie, in cateva localitati de pe valea Hartibaciului. Obiceiul actual inglobeaza unele traditii ale breslelor din evul Mediu, prezentand mestesugurile traditionale, simbolizand alungarea iernii si pregatirea pentru un nou an de munca. Parada mastilor cu costume specifice lolelor, pocnetul bicelor dau un farmec deosebit acestui obicei.

Carnilegiile - Fosnicht. Este unul din cele mai vechi si totodata cel mai popular obicei al sasilor. Isi are originea in darea de seama si organizarea muncii obstesti a tovarasiilor sasesti. Imbraca forme specifice in functie de localitati si culmineaza in genere cu o parada a mastilor.

Ziua florilor - Blumentag. Obicei inchinat dragostei, practicat in luna februarie de catre tineretul sasesc din Axente Sever. Pregatirea sarbatorii incepe inca din toamna, cand fiecare fata confectioneaza, in secret, cele 300-400 de flori care vor impodobi palaria flacaului iubit. In dimineata zilei, feciorii se strang la caminul cultural, iar fetele la casa uneia dintre ele, cat mai aproape de capatul satului. Insotiti de fanfara, imbracati in haine de sarbatoare si purtand palariile impodobite, tinerii se deplaseaza spre casa unde s-au strans fetele. De aici se indreapta cu totii spre piata din centrul comunei, locul unde se va desfasura petrecerea tinerilor. Aceasta parada a flacailor, insotiti de fetele care le-au impodobit palariile, constituie, de fapt, o oficializare a unor legaturi de prietenie, statornicite de tinerii din sat.

Prinsul varutelor. In prima duminica din martie, in majoritatea localitatilor din judet, fetele de 10 - 12 ani se prind "varute". Dupa masa se strang la casa uneia dintre ele, imbracate in haine de sarbatoare, iau colaceii special pregatiti pentru acest moment si pleaca in gradina. Aici aleg cel mai frumos mar in care agata colaceii. Se prind apoi intr-o hora de domnite in jurul pomului si canta cantece de veselie. Cea mai inalta scutura pomul din care cad colaceii. Cate doua, in functie de preferinte, prind cate un colacel si in timp ce-l rup, rostesc urmatorul legamant: "Varuta si sora sa-mi fii cata vreme om trai". Petrec apoi impreuna pana seara tarziu, de acum inainte adresandu-se una alteia cu termenul de "varuta". Avand la baza cultul prieteniei, in tot mai multe localitati, obiceiul este organizat, in mod festiv de catre scolile generale.

Boul cu sanziene. Obiceiul, practicat in fiecare an la 24 iunie de catre ceata junilor din Toparcea, apartine sarbatorilor folclorice de vara si se impune printr-un pronuntat caracter arhaic, cumuland elementele de cult al naturii, rituri de fecunditate si in special agrare. In ajun de Sanziene, feciorii aleg cel mai frumos bou din sat si-l lasa toata noaptea sa pasca unde voieste. Dimineata il aduc in sat si-l impodobesc cu cele mai frumoase tesaturi si cusaturi: chindelute, batiste, bracii etc. Boul astfel impodobit, manat de conducatorul feciorilor si insotit de intreaga ceata de juni, porneste la curtile gospodarilor cu fete de maritat, unde sunt tratati cu "colac" si bautura. Dupa cateva jocuri, executate de intreaga ceata, "tata feciorilor" strange calduros mana gazdei care nu uita sa-l "rasplateasca" cu o cana de apa, pe care i-o toarna dupa cap si cu o suma de bani care va intra in fondul cetei.

Buzduganul. Legat de momentul terminarii secerisiului, "buzduganul" sau "cununa" - obicei specific zonei cerealiere - este o manifestare colectiva strans legata de existenta cetelor de seceratori din trecut, care se practica, cu tot fastul, pe ogoarele notabilitatilor satului. La claca secerisului munca era de obicei distribuita: fetele secerau iar flacaii legau snopii si claiau. Strigaturile si cantecele seceratorilor erau secondate de viorile muzicantilor. La fiecare cap de loc si la pranz se juca. Catre seara fetele faceau buzduganul pe care-l impodobeau cu flori. Se forma un alai care parcurgea tot satul cantand "Dealul Mohului". Toti participantii si in special cel ce purta buzduganul erau stropiti de sateni cu apa si grau. La gazda erau intampinati de stapana casei careia i se canta cunoscutul cantec ceremonial "Stapana-stapana", dupa care asezau buzduganul la grinda pentru a fi amestecat in samanta anului viitor. Urma o petrecere cu mancare, joc si voie buna pana spre ziua.

Satul din aceasta parte a tarii, prin conditiile social-istorice in care s-a dezvoltat, reprezinta o zona in care de multe ori spiritualitatea romaneasca a interferat cu cea a nationalitatilor conlocuitoare, realizand o simbioza plina de originalitate.