Fundamentele teoretice ale planului de afaceri

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PLANULUI DE AFACERI

1.1. NECESITATEA PLANULUI DE AFACERI

Planul de afaceri se refera fie la promovarea unei firme noi,fie la lansarea unui proiect important intr-o intreprindere existenta.

Planul de afaceri este rezultatul unei activitati utile de-alungul procesului de concepere si dezvoltare a proceselor noi si inventive.In mod egal,el joaca un rol important in aplicarea unei operatiuni de restructurare a intreprinderilor.In cele din urma devine obligatoriu cu ocazia investigarii partenerilor financiari.Planul de afaceri este un dosar in care se concentreaza studiul analitic si exhaustiv al tuturor aspectelor unui proiect sau al unei intreprinderi.El contine un plan amanuntit de actiune,precum si o evaluare a rentabilitatii de perspectiva a proiectului propus.

Planul de afaceri este un instrument necesar:intreprinzatorilor care creaza o societate sau cauta parteneri pentru intreprinderile lor;gestionarilor de proiecte;managerilor care propun activitati noi,altor persoane decat cele care sunt deja responsabile in cadrul unor intreprinderi deja existente.

Planul de afaceri este important in toate sectoarele,industrial sau servicii,in mod independent de gradul lor de inovatie tehnica sau marketing.Planul de afaceri devine din ce in ce mai mult un instrument indispensabi,cu ajutorul caruia se poate reusi in orice domeniu.

Diagnosticarea activitatii tehnico-productive si economico-financiare se poate face prin masurarea performantelor activitatilor si pe ansamblul interpriderii pentru a gasi solutii ca aceasta sa devina competitiva. Se urmareste asanarea activitatilor nerentabile, cunoasterea sanselor intreprinderii de a deveni competitiva pe piata, de a-si relansa si stabiliza activitatea economica sau de a intra in faliment.

Informatiile necesare in vederea masurarii performantei economice prezente si previzibile se obtin din contabilitatea analitica din bilantul contabil si anexele acestuia, din analiza realizarii prevederilor bugetului de venituri si cheltuieli, din investigarea si evaluarea starii tehnice a interprinderii si a desfasurarii proceselor tehnologice, din studii de marketing, din analiza bonitatii si a previziunilor financiare, etc.

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIARAL SOCIETATII

2.1.PREZENTAREA SOCIETATII AGRICOLE

Denumirea societatii: Societatea Comerciala AGRO ILFOV S.R.L.

S.C.AGRO ILFOV S.R.L.s-a infiintat in anul 1995 ca persoana juridica si functioneaza potrivit prevederilor legii 36/1991.Societatea s-a constituit de catre proprietarii agricoli in scopul exploatarii terenurilor agricole detinute si executarea de lucrari mecanizate asupra pamantului apartinand proprietarilor acestuia.

Este situata in zona de campie si face parte din unitatile cu potential,participand la aprovizionarea cu materiale la industria locala :unitati de morarit si de panificatie.

Avand in vedere posibilitatile acestea,societatea doreste ca,in sensul cresterii dimensiunii sale,sa arendeze teren,in conditiile legii65/1998.Asociatii sunt persoane fizice,atat fostii proprietari de terenuri cat si mostenitori ai acestora,beneficiari ai legii fondului funciar.

2.2.ANALIZA POTENTIALULUI INTERN

2.2.1.DIAGNOSTICUL ORGANIZARII STRUCTURALE

Administrarea societatii se face de Adunarea Generala a Asociatiilor si de un manager ales de aceasta.Forta de munca de care dispune societatea este formata din muncitori permanenti si din asociati care doresc sa participe la munca.Structura fortei de munca este diferentiata pe categorii de varsta si sex si ca nivel de pregatire profesionala.

2.2.2.DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI MATERIAL

Mijloacele fixe existente constau din sediul societatii si din parcul de masini agricole.Acestea din urma au fost achizitionate in cea mai mare parte a lor dupa 1995.Avand in vedere durata relativ redusa de folosire a lor,acestea asigura indicatori calitati

vi de lucru,contribuin2.2.3.ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE

Aceasta analiza economico-financiara reprezinta cel mai substantial instrument de analiza,cu impact puternic asupra deciziilor viitoare ale managerilor.

d la cresterea productiei.

Pe baza informatiilor furnizate de societate se pot calcula,de asemenea,indicatorii financiari inregistrati,astfel:

PIATA

CLIENTII SOCIETATII:

GRAU:*fabrica de paine Berceni:60%

:*fabrica de paine Spicul:40%

PORUMB:*fabrica de bere Fulbier:25%

:*fabrica de bere Tuborg:40%

:*fabrica de bere G

FLOAREA SOARELUI:*fabrica de ulei:Muntenia:30%

:*fabrica de ulei:Soleil:30%

:*fabrica de ulei:Floriol:40%

ORZ:*S.C.Cervenia S.R.L.:100%

MAZARE:*S.C.RAURENI S.R.L.:100%

ambrinus:35%

LUCERNA:*S.C.CERVENIA S.R.L.:100%

FURNIZORII SOCIETATII

Furnizorii societatii sunt cei pentru :samanta, combustibili, materiale, ingrasaminte, erbicide, apa pentru irigatii, lucrarile de amenajare, intretinere si recoltare realizaSAMANTA:*-S.C. CEREALCOM S.A. DOLJ: 50%

:*-S.C. CEREALCOM S.A. IALOMITA:50%

COMBUSTIBILI :*- S.C. PETROM S.A.:80%

:*- S.C. LUKOIL ROMANIA S.A.:20%

MATERIALE:*-S.C. JENTI AUTO DRAGASANI S.A.:30%

:*-S.C. KAPA S.R.L.(baterii auto):20%

:*-S.C. RULMENTUL ALEXANDRIA S.A.:35%

:*-S.C. GEROMED S.A. (geamuri auto) :5%

:*-S.C. PRES S.R.L.(cauciucuri) :10%

INGRASAMINTE, :*-S.C. OLTCHIM S.A.:80%

:*-S.C. PUNDVILCHIM S.A.:20%

APA PENTRU IRIGATII:*-S.C. AQUA NOVA S.A.:100%

CONCURENTII SOCIETATII

In aceasta zona societatea nu are nici un concurent destul de puternic astfel incat sa poata face fata pe piata, deoarece potentialii concurenti nu isi permit sa aloce sume mari de bani ei neavand puterea financiara a societatii. Potentialii concurenti sunt reprezentati de micii cultivatori de terenuri agricole ce nu pot pune mari probleme. Prin arendarea a 200 ha de teren arabil unitatea agricola se va intarii, acest lucru ducand la o dezvoltare puternica, in sensul intaririi pozitiei sale pe piata dar si de eliminare a potentialilor concurenti.

ERBICIDE, PESTIC PROGRAMUL DE PRODUCTIE

4.1. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII

In ultimii 3 ani s-au realizat, la fiecare dintre culturi, aproximativ aceleasi productii: la grau productii de 3000-3500 kg/ha, la porumb de 4000-4500 kg/ha, la floarea soarelui de aproximativ 1750 kg/ha, la orz de 4000-4500 kg/ha, la mazare de 1500-2000 kg/ha iar la lucerna s-au realizat productii de 14.000-16.000 kg/ha, toate productiile fiind realizate in conditii de cultura neirigata.

IDEndu se de catre societate.

Datorita integrarii in activitatea de productie a sistemului de irigatii, productiile finale ce se vor realiza vor fi cu 20-30% mai ridicate.

4.1.1. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA GRAU

P_medie=P₁₉₉₈+P₁₉₉₉+P₂₀₀₀/3=10.000/3=3.333*130/100=5.000 kg/ha

4.1.2. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA PORUMB

P_medie=6.000 kg/ha

4.1.3. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA FLOAREA SOARELUI

P_medie=2.250 kg/ha

4.1.4. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA ORZ

P_medie=6.000 kg/ha

4.1.5. PROCNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA MAZARE

P_medie=3.000 kg/ha

4.1.6. PROGNOZAREA PRODUCTIEI MEDII LA LUCERNA

P_medie=20.000 kg/ha

Prognozarea productiei medii s-a realizat analizand productiile medii inregistrate in ultimii 3 ani, aceasta analiza putand da rezultate datorita diferentei mici de timp: 3 ani.

4.2. OPTIMIZAREA PRODUCTIEI AGRICOLE

Determinarea suprafetelor pe care fiecare cultura le va ocupa se va realiza pe baza rentabilitatii fiecareia dintre ele: grau-32%, porumb-18%, orz-28%, floarea soarelui-25%, lucerna-15%, mazare-14%. Aceste procente ale rentabilitatii sunt aproximative, pana la recoltare putand aparea conditii pentru depasirea sau scaderea productiilor.

Optimizarea productiei se realizeaza pe baza unui asolament rational si bine gandit, tinandu-se seama de modalitatea de rotatie a culturilor. Intreaga suprafata a unitatii agricole se imparte in 7 sole a cate 100 ha fiecare pe care se va aplica rotatia culturilor dupa cum urmeaza:

CAPITOLUL 5

ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE

ALE UNITATII AGRICOLE

5.1. ANALIZA CHELTUIELILOR UNITATII AGRICOLE

5.1.1. CHELTUIELILE CU SAMANTA

TOTAL CHELTUIELI CU SAMANTA=555.100.000 lei

5.1.2. CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII

TOTAL CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII=1.856.400.000 lei

5.1.3. CHELTUIELI CU INGRASAMINTELE

Pret complexe (65%-N, 20%-P, 15%-K)=7.000 lei/kg

Pret N=6.000 lei/kg

CHELTUIELI CU INGRASAMINTELE=1.374.100.000 lei

5.1.4. CHELTUIELI CU ERBICIDE

CHELTUIELI CU ERBICIDATUL=840.000.000 lei

5.1.5. CHELTUIELI CU MATERIALELE

CHELTUIELI CU MATERIALELE=3.307.000.000 lei

5.1.6. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA

5.1.7. CHELTUIELI DIN PRESTARI SERVICII

5.1.8. CHELTUIELI CU ARENDA

Din totalul de 200 ha luate in arenda societatea a cultivat pe ele aceleasi proportii ale culturilor, nefacand o sola sau mai multe separat. Astfel la grau avem: 35%-70 ha, la porumb 14%-28 ha, la floarea soarelui 16%-32 ha, la orz 18%-36 ha, la mazare 10%-20 ha, la lucerna 7%-14 ha. Pentru arendarea terenului, societatea a negociat cu proprietarii de terenuri marimea arendei care este (la ha) urmatoarea: grau-1000 kg, porumb-1000 kg, floarea soarelui-800 kg, orz-1000 kg, mazare-800 kg, lucerna-5.000 kg.

CHELTUIELI CU ARENDA=769.140.000 lei

5.1.9. CHELTUIELI CU APA PENTRU IRIGATII

CHELTUIELI CU IRIGATIILE=1.014.300.000 lei

CHELTUIELI TOTALE ALE SOCIETATII=10.187.640.000 lei

5.2. ANALIZA VENITURILOR UNITATII AGRICOLE

5.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCTIE

VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCTIE=12.874.050.000 lei

5.2.2. VENITURI DIN PRESTARI SERVICII

VENITURI DIN PRESTARI SERVICII=54.000.000 lei

VENITURI TOTALE ALE UNITATII AGRICOLE=12.928.050.000 lei

CAPITOLUL 6

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI

Aceasta rata a profitului a fost realizata datorita cumularii actiunii a doi factori (s-a creat o sinergie) importanti: irigarea culturilor dar si arendarea a 200 ha teren arabil pe langa cei 500 ha detinuti de unitatea agricola.

Cheltuielile totale generate de arendarea a 200 ha au fost de 4,1 mld. lei, iar veniturile totale de pe urma arendarii au fost de circa 40% din totalul veniturilor societatii din activitatea de productie adica aproximativ de 5 mld. lei, ceea ce a dus la obtinerea unei rate a profitului in functie de cheltuielile totale de circa 20%. De asemenea, marimea arendei negociate a fost una in conditii foarte bune pentru societate, cheltuielile efective cu arenda fiind de 0,7 mld. lei. Astfel, rata profitului s-a dublat fata de cea din 1999, s-a triplat fata de cea din 2000 dar a fost mai mica decat cea din anul 1998: 30%. Totusi s-au pus bazele unei cresteri economice a societatii intr-un ritm sustinut, iar in cazul arendarii de noi terenuri s-au format perspectivele unei cresteri economice durabile.