ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. JJ APA CR S.A.

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

PREDIAGNOSTICUL

1.1   STABILIREA NECESITATII SI OPORTUNITATII DIAGNOSTICULUI

1.2   IDENTIFICAREA SIMPTOMELOR SEMNIFICATIVE

1.3   STABILIREA TIPULUI DE DIAGNOSTIC

1.4   CONSTITUIREA ECHIPEI DE DIAGNOSTICARE

CAPITOLUL II

INVESTIGAREA SI ANALIZA

2.1 CARACTERISTICILE TIPOLOGICE ALE FIRMEI

2.2 CULEGEREA, PRELUCRAREA SI SISTEMATIZAREA DATELOR

2.2.1 ANALIZA DATELOR PRIVIND POTENTIALUL ECONOMICO-FINANCIAR AL FIRMEI

2.2.2 DATE DE CARACTERIZARE A DOMENIILOR DE ACTIVITATE ALE FIRMEI

2.3 IDENTIFICAREA PUNCTELOR FORTE SI SLABE

CAPITOLUL III

ELABORAREA RECOMANDARILOR

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Notiunea de "strategie" avea inca din antichitate, o semnificatie destul de exacta, ea desemnand "arta" generalului care comanda o armata.

Profesorul american Peter Drucker, a caracterizat strategia afirmand ca aceasta raspunde la doua intrebari majore: "in ce consta afacerea?" si "care ar trebui sa fie obiectul de activitate al organizatiei?".

In lucrarea intitulata "Strategy and Structure" Alfred Chandler definea strategia ca fiind "determinarea pe termen lung a scopurilor si obiceiurilor unei intreprinderi, adoptarea cursurilor de actiune si alocarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor".

Kenneth Andrews si Igor Ansoff au dat noi valente termenului de strategie facand diferentierea procesului de elaborare a unei strategii de strategia in sine, care poate avea capacitatea de a defini insasi obiectivul esential al unei organizatii in domeniul de activitate.

Exista mai multe acceptiuni referitoare la notiunea de strategie dar, in cazul unei organizatii, prin strategie se determina ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung si principalele modalitati de realizare, impreuna cu resursele alocate, in vederea eficientizarii activitatii

Trecerea la economia de piata a adus schimbari substantiale in conditiile de desfasurare a activitatii agentilor economici, care sunt nevoiti sa se adapteze "regulilor de joc" specifice economiei de piata.

In noul context creat, un rol fundamental in viata economico-sociala il are agentul economic, acesta confruntandu-se permanent cu noi elemente, neverificate practic intr-o societate anterioara. In acest sens o economie de piata si cu atat mai mult o economie care a rupt chingile centralismului si se afla in tranzitie spre o economie de piata libera, este intr-un permanent proces de autoreglare, de autostabilitate; nemaiexistand acele parghii pur administrative prin care unitatile economice erau conduse, dirijate, acestea se afla intr-o continua miscare si pentru a-si da seama de evolutia lor recurg la unele procese de orientare prin care isi asigura comparabilitatea proprie cu restul economiei, cu piata.

In noul cadru economico-social creat, un element esential in activitatea fiecarei firme il constitue capacitatea sa de cunoastere si perceperea propriei activitati, dar mai ales gradul sau de adaptabilitate la dinamica mediului in care isi desfasoara activitatea.

Analiza diagnostic reprezinta o metoda de cunoastere a potentialului firmei. Conceputa prin analogie cu medicina, analiza diagnostic isi propune sa evidentieze punctele forte, punctele slabe, oportunitatile si pericolele, pornind de la simptomele semnificative, sa identifice cauzele care le-au generat si sa formuleze recomandari pentru valorificarea punctelor forte si a oportunitatilor si pentru eliminarea sau atenuarea punctelor slabe si a pericolelor. Diagnosticul unei companii se impune si atunci cand rezultatele activitatii sunt bune, dar se doreste imbunatatirea lor.

Evaluarea activitatii unei firme are ca punct de plecare bilantul contabil - "motorul" tuturor operatiilor de evaluare. Pornindu-se de la bilantul contabil, la un moment dat, evaluatorul se desprinde de acestea si elaboreaza bilantul economic - bilant teoretic. Pe baza diagnosticului, evaluatorul construieste anasambluri financiare abstracte, scenarii de dezvoltare, de rentabilitate. Evaluatorul trebuie sa aiba mereu in vedere si sa considere ca toate informatiile nu constitue decat imagini ale unei realitati, iar el trebuie sa se apropie cat mai mult de realitatea insasi.

Rezultatul evaluarii unei firme reprezinta valoarea economica a acesteia, respectiv acea calitate conventionala, atribuita in urma unor succesiuni de calcule aferente unor metode diferite de evaluare. Rezulta deci, ca valoarea economica este o obtiune a evaluatorului, pe care o recomanda ca baza pentru realizarea unei tranzactii.

CAPITOLUL I

PREDIAGNOSTICUL

1.1  STABILIREA NECESITATII SI OPORTUNITATII DIAGNOSTICULUI

1.2  IDENTIFICAREA SIMPTOMELOR SEMNIFICATIVE

1.3  STABILIREA TIPULUI DE DIAGNOSTIC

1.4  CONSTITUIREA ECHIPEI DE DIAGNOSTICARE

CAPITOLUL II

INVESTIGAREA SI ANALIZA

2.1 CARACTERISTICILE TIPOLOGICE ALE FIRMEI

SCURT ISTORIC

Momentul care marcheaza inceputul epocii moderne de alimentare cu apa a orasului Bucuresti este data de 21 iulie 1923, data cand a fost promulgata legea privind Organizarea Uzinelor Comunale Bucuresti (UCB).

UCB isi incheie existenta in 1948, odata cu aparitia Intreprinderii de Canal Apa si Salubritate (ICAS), care la randul ei se scindeaza, in 1957, in Intreprinderea de Salubritate Bucuresti (ISB) si Intreprinderea de Canal Apa Bucuresti (ICAB).

La 10 decembrie 1990, ICAB s-a transformat in Regia Generala de Apa Bucuresti (RGAB), care a gestionat pana la 11 noiembrie 2000 serviciul de alimentare cu apa, moment in care, ca urmare a concesionarii, acesta a fost preluat de S.C. JJ APA CR S.A.

S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. este o societate care a fost creata de Veolia in anul 1999 pentru a participa la licitatie. Dupa castigarea licitatiei si semnarea contractului de concesiune, Municipiul Bucuresti a devenit actionar al acestei societati. Societatea este privata si este detinuta in comun de catre Municipiul Bucuresti si grupul Veolia. La capitalul social al societatii, Veolia a contribuit cu 35 milioane Euro in numerar, iar Municipiul Bucuresti cu un aport in natura de 6,8 milioane Euro. Veolia este un grup international, numarul 1 mondial in serviciile urbane. De exemplu, filialele sale asigura distributia apei si/sau canalizarea si in alte capitale europene: Paris, Berlin, Praga, Budapesta, Londra etc. (in Romania, Veolia are filiale precum S.C. APA NOVA PLOIESTI S.A. sau DALKIA care asigura incalzirea urbana a orasului Ploiesti)

PREZENTAREA FIRMEI

S.C. JJ APA CR S.A. este o societate comerciala pe actiuni, infiintata conform legii 31/1990, avand numarul de inmatriculare J40/9006/1999 si codul unic de inregistrare 12276949. Sediul societatii este in strada Aristide Demetriade nr. 2, sector 1, Bucuresti.

In Romania, prin cele doua societati la care este asociat principal : JJ APA CR si APA NOVA Ploiesti, Veolia WATER este primul actor privat in domeniul serviciilor de distributie a apei potabile si a serviciilor de evacuare a apelor uzate. Acest fapt dovedeste increderea pe care grupul o are in dezvoltarea acestui sector in Romania.

Prin filiala sa Veolia Water Systems, grupul este primul conceptor si fabricant pe plan mondial de echipamente destinate tratarii apei (OTV) si primul conceptor de retele de canalizare (SADE).

Obiectul sau principal de activitate este gestiunea resurselor de apa, tratarea si distribuirea apei catre populatie precum si evacuarea apelor uzate.

Incepand cu anul 2000 si pentru o perioada de 25 de ani, JJ APA CR este concesionarul serviciilor publice de apa si canalizare din Municipiul Bucuresti.

Apa Nova isi dezvolta activitatea in conformitate cu Contractul de Concesiune semnat pe data de 20 martie 2000, cu Municipiul Bucuresti si cu respectarea legislatiei romane in vigoare. Municipiul Bucuresti, partener al societatii Compagnie Générale des Eaux, este proprietarul bunurilor publice aferente serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare (statii de tratare a apei, statii de pompare, retele de distributie a apei potabile si de canalizare, rezervoare etc.), iar Apa Nova a primit, odata cu Concesiunea Serviciilor, dreptul de gestionare si exploatare ale acestor bunuri publice, asumandu-si responsabilitatea de a le intretine si a le reabilita.

Contractul de Concesiune este un contract de rezultat, care lasa Concesionarului libertatea alegerii mijloacelor pentru a-l indeplini. Concesionarul este raspunzator de asigurarea investitiilor pe care le considera necesare in scopul atingerii, progresiv in timp, a Nivelelor de Servicii impuse prin Contractul de Concesiune. Aceste Nivele de Servicii privesc sectoarele tehnice si comerciale ale exploatarii. Ele sunt masurate in raport cu un standard de baza si cu un obiectiv de atins. Controlul atingerii si mentinerii Nivelului de Servicii este asigurat de catre Autoritatea de Reglementare Tehnica, ARBAC, creata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in acest scop.

VOCATIA FIRMEI: gestiunea resurselor de apa, tratarea si distribuirea apei catre populatie precum si evacuarea apelor uzate.

COTA DE PIATA locul 89 din cele mai valoroase 100 de companii din Romania.

SC JJ APA CR SA, compania care are in concesiune serviciile de distributie a apei si cele de canalizare din Municipiul Bucuresti, este considerata una dintre cele mai valoroase de pe piata romaneasca.

Apa Nova este o companie membra a numarului 1 mondial de servicii de apa Veolia Eau. Compania este specialista in gestiunea delegata de servicii de apa si canalizare, pentru colectivitatile publice si pentru agentii economici. De asemenea, Veolia concepe si solutii tehnologice de tratare si epurare a apei.

In ceea ce priveste pozitia in Topul Firmelor, S.C. JJ APA CR S.A. ocupa locul I in Top Afaceri Romania Bucuresti, domeniul 41: Captarea, tratarea si distributia apei.

VIZIUNEA STRATEGICA de a ramane lider pe piata si de a se extinde pe piata interna. Viziune pe termen lung - dezvoltare durabila.

MISIUNEA FIRMEI: poarta amprenta firmei: APA NOVA. Loggo-ul folosit este: "Noi dam apa vietii si viata apei" . Misiunea societatii este de a asigura prestarea cu profesionalism si maxima eficienta a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare in Bucuresti.

COMPONENTELE MISIUNII FIRMEI:

Consumatori ai  S.C. JJ APA CR S.A. sunt toate persoanele sau entitatile, inclusiv persoanele fizice sau juridice, inclusiv Institutii Publice, racordate la sistem si carora concesionarul le furnizeaza, in orice moment, servicii de apa si/sau canalizare pentru propriul lor uz sau pentru multi-utilizatorii acestora (cum este cazul imobilelor cu mai multe locuinte, blocuri de locuinte etc.);

In centrul valorilor Apa Nova se afla consumatorul, care reprezinta sensul activitatii sale. Compania isi doreste o relatie solida si de durata cu consumatorii si este constienta de impactul actiunilor sale zilnice asupra conditiilor de viata ale acestora. 

Apa Nova este o companie responsabila din punct de vedere social si dovedeste aceasta prin numeroasele sale proiecte dedicate consumatorilor si nevoilor lor. Compania se implica activ in campanii de responsabilitate sociala, lupta pentru protectia mediului inconjurator si impotriva risipei resurselor pretioase de apa.

Principalele orientari privind asigurarea cu apa potabila a municipiului Bucuresti se refera la:

asigurarea calitatii acesteia la nivelul standardelor europene prin aismilarea sistemului de management al calitatii si adoptarea unor tehnologii adecvate de tratare a apei;

reducerea costurilor de operare, prin modernizarea tehnicilor de exploatare si aplicarea principiilor unui management eficient;

minimizarea consumurilor specifice (energie electrica si reactivi) prin introducerea de noi tehnologii si instalatii performante, precum si dispecerizarea si automatizarea sistemului;

asigurarea permanenta a apei la toti consumatorii, prin reducerea pierderilor de apa si cresterea productiei de apa potabila.

POLITICA Apa Nova in domeniul calitatii este orientata spre satisfacerea cu consecventa a cerintelor clientilor si a celorlalte parti interesate.

Toate Nivelurile de Servicii reprezinta tinte pentru asigurarea serviciilor prestate catre client. Societatea S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. trebuie astfel sa imbunatateasca, sa modernizeze si sa intretina sistemul de alimentare cu apa potabila si de canalizare pentru a atinge si respecta Standardele Nivelurilor de Servicii.

"Nivelul de Serviciu" este un obiectiv stabilit prin Contractul de Concesiune care trebuie sa fie indeplinit de catre Concesionar. In caz de nerespectare a Nivelurilor de Servicii, Concesionarul este obligat sa plateasca penalitati.

Ce vizeaza Nivelurile de Servicii ?

Aducerea calitatii apei potabile livrate la bransament la standardele Uniunii Europene;

Imbunatatirea distributiei apei si cresterea numarului de strazi deservite (acoperire) si garantarea nivelului de presiune;

Imbunatatirea serviciului de canalizare prin controlul asupra calitatii apelor uzate si prin cresterea acoperirii serviciului;

Diminuarea pierderilor tehnice si comerciale prin scurtarea termenelor de interventie  in cazul avariilor sau prin contorizare;

Imbunatatirea relatiilor cu clientii prin diminuarea timpilor de reactie (in caz de avarii, in caz de infundari de canalizare, in caz de reclamatii etc)

Fiecare Nivel de Serviciu are prevazut un Standard Obiectiv ce urmeaza sa fie indeplinit si o data calendaristica de indeplinire (Termenul Limita de Conformitate) de la care este obligatorie respectarea nivelului de calitate. Pana la acea data Concesionarul are obligatia de a respecta nivelul calitatii serviciului din Standardele de Baza aprobat de Reglementatorul Tehnic (ARBAC).

Concesionarul este obligat sa respecte indicatorii Nivelurilor de Servicii desi, in unele cazuri, legislatia in vigoare este mai permisiva. De exemplu, pentru raspunsurile scrise la solicitarile clientilor legislatia prevede un interval obligatoriu de raspuns de 30 de zile. In Contractul de Concesiune obiectivul de atins se situeaza intre 10 si 20 de zile.

2.2 CULEGEREA, PRELUCRAREA SI SISTEMATIZAREA DATELOR

2.2.1 ANALIZA DATELOR PRIVIND POTENTIALUL ECONOMICO-FINANCIAR AL FIRMEI

Capitalul social al societatii este acelasi de la infiintare; la realizarea acestuia Veolia a contribuit cu 35 milioane Euro in numerar, iar Municipiul Bucuresti cu un aport in natura de 6,8 milioane Euro.

Din tabelul prezentat se observa ca cifra de afaceri a societatii prezinta un trend ascendent, ceea ce denota faptul ca activitatea de distributie si comercializare a apei este in continua crestere. In anul 2005 Apa Nova a realizat o cifra de afaceri de 78,7 milioane de euro in 2005, cu 23% mai mult decat in 2004, si detine active in valoare de 207,9 milioane de euro.

Apa Nova Bucuresti a inregistrat la sfarsitul anului 2006 o cifra de afaceri de 100,1 milioane euro, in crestere cu 27,35 % fata de 2005. Aceastǎ crestere este legatǎ atat de noii consumatori racordati la retea in ultimii doi ani cat si de ajustarile extraordinare de tarif pentru Crivina si pentru reabilitarea retelelor telescopice.

In anul 2005   profiturile au scazut cu 10%, ajungand la 12,3 milioane de euro din cauza unui rezultat financiar negativ de 1,7 milioane de euro, dar si din cauza neplatii unor facturi de catre RADET, facturi a caror valoare a ajuns la 10 milioane de euro.

Profitul cumulat obtinut de Apa Nova in cei trei ani a fost de 40 milioane de euro. Volumul investitiilor are un trend fluctuant, in 2006 observam o scadere a acestuia.

Managementul performant al societatii Apa Nova a permis rentabilizarea societatii prin cresterea productivitatii si obtinerea de profit. Acest profit a fost alocat exclusiv, dupa plata obligatiilor la bugetul de stat, pentru realizarea de investitii.

Se observa ca numarul de angajati a scazut, aceasta datorandu-se si externalizarii unor activitati.

Creantele societatii au fost si ele fluctuante in perioada prezentata, dar acum sunt intr-o continua reducere. Datoriile societatii au fost rambursate.

Rentabilitatea economica neta reprezinta un indicator al performantelor intreprinderii in utilizarea capitalurilor investite, independent de factorii de productie si de modul de finantare. Avand in vedere rezultatul din exploatare scazut in anul 2005, rata profitului net, rata rentabilitatii exploatarii si rata rentabilitatii economice urmeaza toate acest trend.

Productivitatea muncii este crescatoare, ceea ce reprezinta un punct forte pentru societate.

Situatia patrimoniala a societatii poate fi considerata buna. Nu exista dezechilibre financiare majore sau ingrijoratoare. In general, indicatorii calculate pentru exercitiile financiare analizate prezinta valori acceptabile. Investitiile realizate sunt importante, sunt eficiente si sunt sustinute de activitatea curenta.

2.2.2 PREZENTAREA SI ANALIZA DOMENIILOR DE ACTIVITATE ALE FIRMEI

FUNCTIUNEA DE PRODUCTIE

Apa Nova Bucuresti opereaza o retea de conducte de apǎ si de canalizare de aproximativ 5000 km .

Apa Nova isi desfasoara activitatea pe raza municipiului Bucuresti, precum si in judetele limitrofe.

Aceasta societate dispune de echipamente, utilaje, un parc de autovehicule de diverse tipuri, centrale telefonice, echipamente informatice, precum si de noi instalatii de captare si tratare a apei.

Servicii generale:

- Alimentarea cu apa potabila a Municipiului Bucuresti;

- Alimentarea cu apa industriala;

- Evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice, a unor ape de suprafata si a apei din epuismente si drenuri de pe teritoriul Municipiului Bucuresti.

Servicii specifice:

- Captarea, tratarea, transportul, inmagazinarea si pomparea apei;

- Efectuarea analizelor fizico-chimice, biologice si bacteriologice ale apei potabile, industriale si de canalizare;

- Executarea lucrarilor de bransamente si racorduri;

- Inlocuirea contoarelor de apa rece;

- Remedierea avariilor la reteaua publica de alimentare cu apa;

- Intretinerea retelei publice de canalizare;

- Spalarea si curatirea canalelor;

- Desfundarea canalelor si gurilor de scurgere;

- Repararea si Inlocuirea canalelor;

- Vidanjarea.

Apa Nova este una dintre putinele unitati de servicii publice de alimentare cu apa si de canalizare din Romania care are o entitate specializata, dedicata protectiei mediului inconjurator. Aceasta entitate specializata, Serviciul de Protectia Mediului, are rolul de a veghea asupra respectarii legislatiei privind protectia mediului inconjurator atat de catre entitatile societatii, cat si de catre abonatii acesteia, in special cei peste 8.000 de abonati industriali.

FUNCTIUNEA COMERCIALA

In relatiile cu clientii S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. se conformeaza  legilor in vigoare precum si reglementarilor serviciului municipal de alimentare cu apa si de canalizare (Hotararile CGMB 108 si 109/1997) care stabilesc relatiile intre clienti si furnizorul de serviciu.

Anual JJ APA CR inlocuieste zeci de km de retea, program ce va continua in anii urmatori deoarece am mostenit o retea de distributie a apei potabile de peste 2.700 de km in parte, invechita.

Apa potabila distribuita in Municipiul Bucuresti este dezinfectata conform Normelor Uniunii Europene si corespunde perfect din punct de vedere al caracteristicilor microbiologice, in reteaua publica de alimentare cu apa potabila nu s-au inregistrat abateri ale parametrilor de calitate care sa determine masuri speciale de precautie si nu s-au primit sesizari de la Directia de Sanatate Publica privind calitatea apei potabile distribuite. Calitatea apei in Municipiul Bucuresti este controlata in puncte fixe si aleatoare ale sistemului de distributie de catre Laboratorul de Controlul Calitatii Apei Potabile al societatii, Laborator acreditat din punct de vedere al sistemului de management al calitatii iar rezultatele obtinute sunt demne de incredere.

Pentru imbunatatirea serviciilor furnizate clientilor, din 2002, JJ APA CR a initiat o serie de anchete privind gradul de multumire a consumatorilor, care permit societatii JJ APA CR sa identifice cauzele eventualelor nemultumiri ale acestora, pentru a-si indrepta eforturile catre remedierea lor cat mai rapida.

Tinand cont de concluziile anchetelor, Apa Nova a initiat o serie de activitati orientate direct catre consumatori:

Programul de lucru al Biroului de Primire clienti a fost prelungit, fiind acum 8.00 - 18.00

Au fost intocmite fise si postere cu informatii de maxim interes pentru clienti

Au fost atasate la factura Apa Nova foi volante cu noutati importante pentru consumatori, pentru maxima raspandire a informatiilor

A fost introdus sistemul electronic de plata, achitarea facturilor devenind astfel mai usoara

Sfaturile cele mai frecvente adresate conducerii Apa Nova de catre clienti raman cele referitoare la cresterea solicitudinii fata de problemele lor si a promptitudinii raspunsurilor si solutiilor acestor probleme.

Apa Nova ramane, conform parerii celor ce au raspuns in timpul anchetei, o societate de incredere care incearca sa fie cat mai aproape posibil de consumatori, mult mai rapida in modul de tratare al solicitarilor, preocupata constant de calitatea serviciilor furnizate bucurestenilor. Rezultatele reprezinta o confirmare a reusitei eforturilor depuse de Apa Nova si in anul 2006, pentru a oferi clientilor sai servicii de apa si canalizare la un standard de calitate ridicat.

'Jurnalul Apei' este o alta initiativa Apa Nova, destinata informarii consumatorilor intr-o maniera atragatoare si accesibila. Sunt prezentate informatii esentiale despre subiecte importante precum 'Calitatea apei' sau 'Programul de contorizare' dar si despre metode simple si eficiente pentru economisirea apei.

Pentru ca 'Jurnalul Apei' sa fie cat mai incitant pentru consumatori, acesta contine si concursuri atractive, ca in cazul concursului de cunostiinte generale despre apa lansat in mai 2003.

Proximitatea Apa Nova fata de clientii sai este asigurata in prezent de Centrele Operationale. Acestea au fost create pentru a imbunatati calitatea serviciilor furnizate, in special prin rezolvarea mai operativa a reclamatiilor tehnice.

Apa Nova a urmarit simplificarea si imbunatatirea comunicarii cu structurile administrative locale: primarii de sector, unitati productive din structura adminstratiei locale (ADP, RADET, RATB) si alte unitati detinatoare de retele edilitare (Electrica, Romtelecom, Distrigaz).

In vedere asigurarii unei transparente totale activitatii societatii si pentru informarea corecta si detaliata a mass-media si consumatorilor, ApaNova a organizat si organizeaza mese rotunde si conferinte de presa. Acestea permit contactul nemijlocit cu jurnalistii, care pot obtine informatii si lamuriri despre oricare dintre subiectele de interes pentru presa sau pentru clientii JJ APA CR.

In centrul valorilor Apa Nova se afla consumatorul, care reprezinta chiar sensul activitatii firmei. Apa Nova isi doreste o relatie solida si de durata cu consumatorii sai si este constienta de impactul actiunilor sale zilnice asupra conditiilor de viata ale acestora. Este mereu, cu rigoare si profesionalism, in contact cu clientii sai, pentru a se adapta cerintelor lor si pentru a le anticipa solicitarile. Apa Nova este o companie responsabila din punct de vedere social si dovedeste aceasta, nu numai prin furnizarea unor servicii de calitate, ci si prin numeroasele proiecte dedicate consumatorilor si nevoilor lor. Se implica activ in campanii de responsabilitate sociala, lupta pentru protectia mediului inconjurator si impotriva risipei resurselor pretioase de apa. Interesul comun este cel care-i ghideaza activitatea si o anima in fiecare zi.

Politica de CSR:

Prin parteneriatele incheiate de-a lungul celor 7 ani de existenta pe piata romaneasca, Apa Nova a initiat programul de responsabilitate sociala "Ne pasa". Acesta contine proiecte desfasurate in mai multe domenii de activitate:

1. Cultura

In cadrul proiectului "Ne pasa de cultura", Apa Nova sprijina restaurarea picturii Bisericii Doamnei din Bucuresti. De asemenea, tot prin intermediul acestui proiect, Apa Nova a fost partener la momentul lansarii in Romania a filmului "Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii", premiat la Cannes.

2. Educatie

Proiectul 'Ne pasa de educatie' cuprinde:

concursuri de desen organizate anual, in parteneriat cu Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO. In aceste proiecte sunt implicati peste 3000 de elevi;

programe anuale pentru dotarea scolilor cu truse pedagogice de analiza a apei.  Pana in prezent, au beneficiat de aceasta dotare 80 de institutii de invatamant.

Apa Nova colaboreaza cu Universitati din Bucuresti, pentru a sprijini tinerii.

Compania a incheiat un acord cu Academia de Studii Economice prin intermediul caruia ofera burse private pentru studentii din anii terminali cu rezultate deosebite, dar resurse financiare reduse. Acordul implica si efectuarea practicii in cadrul intreprinderii de catre studentii Academiei.

De asemenea, Apa Nova a incheiat un acord si cu Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB),  privind efectuarea practicii in intreprindere. Acordul permite studentilor in practica sa cunoasca diferitele structuri si modul de organizare intr-o societate privata. Programul ofera studentilor oportunitatea de a se familiariza cu cerintele pietii de munca.

3. Social

In cadrul programului "Ne pasa de problemele sociale", compania a derulat mai multe proiecte in parteneriat cu ONG-uri din Romania.

Astfel, Apa Nova:

sustine Asociatia 'Samusocial din Romania', prin crearea de dispozitive de urgenta pentru persoanele fara adapost din Bucuresti;

sprijina, din 2004, proiectul "Tabara de vara pentru copil si familie", derulat de Asociatia Copiilor Handicapati din Romania (ASCHF-R);

este partener constant al Galei Societatii Civile - cel mai important eveniment anual de recunoastere a excelentei in domeniul activismului social;

a asigurat educatia si sprijinul familial pentru  30 de copii, timp de trei luni, prin sustinerea organizatiei "Salvati copiii", in vederea organizarii Festivalului Brazilor (decembrie 2006).

4. Mediu

Proiectul "Ne pasa de mediul inconjurator" presupune implicarea in sustinerea Retelei Natura 2000 in Romania. Implementarea acesteia este o conditie pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

De asemenea, compania celebreaza anual, alaturi de consumatori, Ziua Mondiala a Apei si Ziua Mondiala a Mediului. Cu aceste ocazii, Apa Nova deruleaza campanii care indeamna cetatenii romani sa ia atitudine in ceea ce priveste protectia mediului inconjurator.

5. Sport

Prin intermediul Clubului ACS JJ APA CR, compania il sustine pe sahistul Dieter Nisipeanu. Acesta a castigat la varsta de 17 ani campionatul national de seniori si medalia de aur la Campionatul European de Sah de la Varsovia, in 2005.

Apa Nova contribuie la dezvoltarea economica locala, avand furnizori locali de lucrari, produse si servicii. Furnizorii ANB sunt:

SC PONICON SA

SC EDICON SRL

SC CONCIF SA

SC ERBASU SA

SC DINAMIC COMPANY

SC TRIADA PROD IMPEX SRL

RADET

CENTRUL PENTRU SERVICII DE RADIOCOMUNICATII

SC OVERSEAS CONDA SRL

MULTIGAMA TECH SRL

MD GIS SRL

OTV - FRANCE

RMT INDUSTRIE -UND ELEKTROTECHNIK GmbH Germany

PETAVIT FRANCE

SCHLUMBERGER FRANCE

IRIDEX GROUP CONSTRUCTII SRL

BCEOM FRANCE

Gerard le Pesant FRANCE (consultant individual)

I.C. CANTACUZINO

SC ELECTROSERVICE SRL

SC COMPROD FERARIS SRL

FDGN - SC DISTRIGAZ SZD SA

BUCHAREST FINANCIAL PLAZZA SA

MOBIL ROM; MOBIFON; SC COMUNICATII NATIONALE MOBILE SA

RAIGC-DIRECTIA TERITORIALA BUCURESTI

SC ELECTRICA SA - FILIALA DISTRIBUTIE BUCURESTI/Ilfov/Giurgiu

Inovator Engicom SRL; Diamond Computers SRL

SC PANORAMIC MEDIA COM SRL

IPA-SIAP

LABORATORUL DE CONSTRUCTII

ICIM

FUNDATIA CENTRUL DE FORMARE SI DOCUMENTARE PROFESIONALA IN DOMENIUL APEI

SC Graphis Advertising SRL; SC Ari Press SRL; SC Multireclama SRL

RWE Ecologic Service Salubritate

REBU SA

Argus Alarm Systems, etc.

FUNCTIUNEA CERCETARE-DEZVOLTARE

Inovatie si cercetare

Activitatea Statiei Pilot Rosu s-a axat, in general, pe doua mari directii si anume :

- cercetare aplicativa raspunzand solicitarilor Apa Nova;

- studii si cercetari in cadrul programelor nationale si internationale de cercetare stiintifica.

O problema majora a uzinelor de apa ale Apa Nova este perioada de inflorire a algelor din cele doua surse de apa bruta: Arges si Dambovita. Si in acest sens s-au derulat cercetari aplicative, pentru cele doua surse mentionate. Finalitatea acestor cercetari a fost elaborarea si aprobarea in CTE a anumitor studii.

Pentru uzina de apa de la Crivina au fost demarate, in colaborare cu Directia Proiect Crivina si cu Seureca, serii de experimente vizand utilizarea ozonului, respectiv solutionarea problemei namolului din decantoare. Astfel, s-au desfasurat sau sunt in curs de desfasurare serii de experimente vizand:

- utilizarea ozonului in treptele de inter-ozonare si de pre-ozonare din filiera tehnologica de la Crivina ;

- experimente privind uscarea namolului in straturi de uscare.

In cadrul programelor nationale si internationale de cercetare aplicativa, Apa Nova, prin Statia Pilot Rosu, a participat la urmatoarele programe:

- Programul National AMTRANS privind "Conformarea uzinelor de apa la Directiva Europeana 98/83/EC privind calitatea apei potabile" cu un studiu de caz asupra uzinelor de apa ale societatii Apa Nova; acest proiect a fost demarat in 2002 si s-a desfasurat in colaborare cu Universitatea Tehnica si de Constructii din Bucuresti (U.T.C.B.) ;

- Programul de cercetare aplicativa sub egida Asociatiei Romane a Apei (A.R.A.), privind recuperarea apelor tehnologice; acest proiect a fost demarat in 2003 si a tratat studiul de caz: uzina de apa Rosu ;

- Programul European AQUAREC privind "Conceptele integrate despre reutilizarea apelor uzate"  - al carui obiectiv a fost elaborarea studiului de fezabilitate pentru uzina de apa Rosu, cu subiectul mentionat; acest proiect a fost demarat in 2002 si termenul de finalizare este martie 2005.

Suport informatic

In decursul celui de-al 4-lea an, mijloacele informatice aflate la dispozitie au sporit continuu. Un aspect important al dezvoltarii informatice din acest an a fost punerea in functiune a noii baze de date de inregistrare a Fiselor de interventie in Centrele Operationale. Aceasta baza de date (realizata cu programul MS-Acces) permite o urmarire fiabila si permanenta prin numeroasele sale conditionari si realizarea rapoartelor. Ea constituie sursa pentru inregistrarile aferente Nivelelor de Servicii. Aceasta baza de date primeste automat informatiile provenind din baza de date in care sunt inregistrate toate reclamatiile tehnice.

Sistemul de gestionare a stocurilor a fost modernizat ; un sistem de inregistrare online si restrictionat al Nivelului de Servicii C2 este in curs de realizare.

Proiectul de modernizare si optimizare a comunicatiilor telefonice a fost, de asemenea, finalizat cu succes, in luna februarie 2004.

Directia de Tehnologie a Informatiei din cadrul Apa Nova este compusa din informaticieni  pregatiti la nivelul celor mai moderne si mai sigure tehnologii si care participa regulat la schimburi de experienta cu colegii lor din Grupul Veolia.

Clandestini

In iulie 2004, Apa Nova a lansat un demers de regularizare a clandestinilor. Primele strazi inspectate au fost cele pe care Primariile de Sector au realizat extinderi ale retelelor de alimentare cu apa sau de canalizare. Astfel, 3000 de clandestini au devenit clienti. Paralel, a fost initiat un demers de regularizare a clandestinilor industriali.

GIS (Geografic Information System)

Astazi, Apa Nova dispune de o cartografiere informatica, ergonomica si interactiva (Gestiunea Informatica a Sistemelor - GIS), care ii permite sa raspunda cat mai bine asteptarilor populatiei din Bucuresti si este o veritabila unealta in sprijinul deciziei pentru problemele tehnice. Aceasta procedura care a mobilizat multe persoane multi ani are drept scop inregistrarea pe computer a retelelor de apa si canalizare gestionate de Apa Nova Bucuresti in cadrul Contractului de Concesiune.

In cateva cuvinte, demersul era urmatorul: compilarea planurilor de arhive, verificare teren, validare de catre personalul operational si integrare in programul informatic. Astfel peste 5000 de planuri au fost verificate, desenate si transcrise, in decursul anului 2004. Disparitatea geografica, volumul de munca de efectuat au fost tot atatea obstacole ce au trebuit depasite.

Acest demers a fost o reusita datorita implicarii fiecarei persoane implicate. Etapele prevazute pentru 2005 sunt realizarea bazei de bransamente si conectarea cu baza informatica comerciala.
Etapa urmatoare a fost demarata in ianuarie 2005, prin implementarea programului GIS in Centrele Operationale si prin includerea bransamentelor in programul informatic.

La inceputul lunii iunie 2006, APA NOVA  a finalizat investitia obligatorie prevazuta de Contractul de Concesiune, punand in functiune Proiectul Crivina - Ogrezeni (Statia de tratare a apei si apeductul de apa potabila).

Pe langa cresterea sigurantei in functionarea sistemului de alimentare cu apa, finalizarea Statiei Crivina permite intretinerea periodica a celorlalte doua uzine de la Arcuda si Rosu. Implementarea la acesta noua statie de tratare a apei a unor tehnologii moderne si complexe (pre-ozonare, coagulare-floculare, decantare, inter-ozonare, filtrare pe carbune activ si clorinare) constituie o premiera pentru Romania.

Certificari obtinute. Obtinerea  licentei

La inceputul lunii iunie 2004, APA NOVA a solicitat, conform legii, Autoritatii Nationale de Reglementare a Serviciilor Comunale (ANRSC),urmatoarele:

. eliberarea licentei clasa 1 pentru serviciul public de alimentare cu apa si canalizare din aria serviciilor definite de Contractul de Concesiune,

. autorizarea exploatarii sistemului public de alimentare cu apa si canalizare din aria serviciilor definite de Contractul de Concesiune. Solicitarea a fost insotita de o documentatie complexa cuprinzand informatiile relevante in privinta capacitatii organizationale, tehnice si economico - financiare a societatii.

In urma analizei documentatiei si a lamuririlor suplimentare solicitate, Presedintele ANRSC a eliberat Ordinul 210/30.07.2004, prin care se aproba eliberarea licentei si a autorizatiei cerute.

Acreditarea RENAR 

Ca urmare a indeplinirii exigentelor stabilite de norma SR EN ISO CEI 17 025 privind competenta laboratoarelor de probe si etalonari, laboratoarele de analiza a apei au primit acreditarea RENAR, prin deciziile 299 si 300 din data de 04.10.2004. RENAR este un organism unic in Romania, responsabil de acreditarea laboratoarelor de analize si etalonari metrologice, precum si de a organismelor de inspectie si certificare.

Principalul avantaj oferit locuitorilor Capitalei de aceasta actiune este garantarea calitatii apei potabile furnizate de Apa Nova, prin aceste laboratoare ale caror competente sunt acum conforme cu normele interne si internationale.

Dezvoltarea durabila nu se confunda numai cu actiunea de protejare a mediului inconjurator. Alte obiective pentru o dezvoltare durabila devin fundamentale, cum este acela de a imbunatati calitatea vietii, respectand marile echilibre ecologice, dar si pe cele sociale. Dezvoltarea durabila raspunde necesitatilor din prezent, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor necesitati. Asigurarea sanatatii si securitatii mediului, pe termen lung, la nivel global sau local, cere cele mai bune practici din partea tuturor celor ce actioneaza in societate.

 Carta dezvoltarii durabile Apa Nova- cele 10 angajamente

1.     Protejarea mediului inconjurator, prezervarea resurselor naturale si favorizarea biodiversivitatii. 

2.     Dezvoltarea unui Sistem de Management al Mediului, care sa permita identificarea obiectivelor, punerea in practica a planurilor de actiune si urmarirea progreselor realizate,

3.     Supravegherea conformitatii instalatiilor si prestarilor noastre cu reglementarile aplicabile, tinand seama de normele in curs de elaborare,

4.     Privilegierea, mai presus de cerintele legale, a ameliorarii securitatii si a protectiei sanitare a persoanelor,

5.     Accentuarea eforturilor noastre de cercetare, dezvoltare si inovare, in scopul  cresterii capacitatii noastre de a raspunde provocarilor legate de mediul inconjurator,

6.     Dezvoltarea competentelor salariatilor nostri, favorizarea autonomiei acestora si promovarea inovatiei sociale,

7.     Suscitarea interesului partenerilor, subcontractantilor si furnizorilor nostri, de a adera la angajamentele noastre in materie de dezvoltare durabila,

8.     Anticiparea necesitatilor si asteptarilor populatiei, in domeniul serviciilor de mediu,

9.     Colaborarea la dezvoltarea sociala a comunitatilor locale care ne incredinteaza  gestiunea serviciilor,

10.  Promovarea angajamentelor Pactului Mondial al O.N.U si actionarea, impreuna cu toate partile interesate, in favoarea accesului la serviciile esentiale si pentru respectarea drepturilor fundamentale.

Apa Nova a investit peste 55 milioane euro in uzina Crivina. In 2006 Apa Nova a inregistrat o crestere importanta a nivelului investitiilor, acestea depasind 35 milioane euro.

In sase ani valoarea cumulata a investitiilor Apa Nova a atins aproximativ 160 milioane euro si intentioneaza sa faca investitii de 29 milioane euro. Investitiile anuale pana in 2010 vor fi de 15-20 milioane de euro. Compania a investit anual, in medie, intre 25 si 30% din cifra de afaceri.

Concesionarul realizeaza in fiecare an programe de investitii foarte importante, avand prioritate domeniile care raspund obiectivelor urmatoare :

- atingerea Nivelelor de Servicii;

- satisfacerea clientilor;

- procurarea de echipamente pentru salariati;

De exemplu, numai pentru programele de reabilitare si extindere a retelelor de apa si de canalizare se vor aloca 15 milioane euro in urmatorii 3 ani.

Tabel de sinteza a investitiilor realizate in anul 6 de concesiune - in lei (RON)

Tabelul de mai jos ofera o imagine a bugetului global in lei (RON) pentru anul 2007.

Prin concesionare s-a creat principiul obligativitatii rezultatului. S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. este obligata sa-si directioneze investitiile, sa faca economii utile si sa-si imbunatateasca serviciul. Intrucat tariful este decis de Oficiul Concurentei aceasta conduce obligatoriu la situatia ca S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. sa-si directioneze cheltuielile spre servirea cat mai buna a clientilor, la costuri cat mai reduse.

FUNCTIUNEA RESURSE UMANE

In prezent Apa Nova are aproximativ 1950 de angajati si un efectiv bine structurat, care poate rezolva cu maxim de operativitate sarcinile zilnice si eventualele situatii de criza.

Tabel privind evolutia numarului de salariati

Se observa ca fata de anul 2000, numarul de angajati s-a injumatatit si prin externalizarea unor activitati.

Formarea, perfectionarea, cointeresarea si responsabilizarea angajatilor sai reprezinta pentru Apa Nova preocupari de maxima importanta.

Anual, peste 1% din cifra de afaceri a societatii este folosita pentru programele de formare profesionala.

Aspectele formarii profesionale sunt numeroase si strategice: adaptarea in permanenta a competentelor colaboratorilor la meserii ce devin din ce in ce mai complexe; anticiparea nevoilor viitoare, prin formarea noilor colaboratori conform tehnologiilor noi; asigurarea evolutiei de calitate a carierei, in cadrul serviciilor. Anual se organizeaza cursuri de perfectionare.

Mai mult, Apa Nova recompenseaza fidelitatea si profesionalismul salariatilor sai. La sfarsitul fiecarui an, salariatii cu vechime  indelungata in munca si cei cu performante deosebite primesc medalii si prime.

Apa Nova pune in slujba colectivitatii experienta tehnica si de gestiune a grupului Veolia; o mai buna gestiune tehnica, economica si financiara a serviciilor, precum si valorizarea patrimoniului colectiv si dezvoltarea competentelor locale care permit imbunatatirea performantelor.

La data de 25 septembrie 2007 Veolia Eau a cesionat in favoarea salariatilor 10% din pachetul sǎu majoritar de actiuni la societatea Apa Nova. Cei trei actionari de referintǎ sunt acum Veolia Eau - Compagnie Générale des Eaux (73,6%), Municipiul Bucuresti (16,4%) si angajatii (10%).

Aceastǎ cesiune respectǎ prevederile Contractului Actionarilor (Veolia Eau-Compagnie Générale des Eaux, Consiliul General al Municipiului Bucuresti) si a fost aprobatǎ de Adunarea Generalǎ a Actionarilor Apa Nova si de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Valoarea de cumparare a celor 10% din actiunile Apa Nova a fost fixatǎ la 4.2 M Euro, atat cat valorau la inceputul concesiunii.

Achizitionarea actiunilor s-a facut de cǎtre o asociatie fǎrǎ scop lucrativ, ESOP (denumire ce se referǎ la Employee Share Option Plan), fǎrǎ niciun aport financiar sau garantie din partea salariatilor Apa Nova.

Finantarea acestei achizitii a fost realizatǎ printr-un imprumut fǎcut de ESOP (subscris in Euro) acordat de catre BRD Groupe Société Générale (Franta) in conditii avantajoase, pe baza garantiei Veolia Eau.

Motivarea si fidelizarea salariatilor Apa Nova si recompensarea lor pentru munca depusǎ sunt principalele obiective pentru care a fost implementat ESOP.

Acest montaj foarte original si novator a fost posibil datoritǎ muncii intense atat a reprezentantilor angajatilor (Federatia Sindicatelor Independente Apǎ Canal) cat si a managementului Apa Nova ambii fiind sustinuti de Veolia Eau.

Prin implementarea ESOP, Veolia Eau, Apa Nova si Federatia Sindicatelor Independente Apǎ-Canal au demonstrat cǎ au transformat valoarea "responsabilitate socialǎ" in comportament.

Paleta larga de meserii din cadrul companiei permite valorificarea calitatilor personale si profesionale indiferent de nivelul de formare, varsta sau experienta. Apa Nova Bucuresti, filiala Veolia Apa in Romania, plaseaza dezvoltarea competentelor in centrul strategiei sale de resurse umane din dorinta de a imbunatati permanent nivelul de profesionalism si pentru a fi mereu in pas cu evolutia meseriilor sale specifice.

Strategia de resurse umane se bazeaza pe  urmatoarele principii:

cunoasterea fiecarei etape a carierei si anticiparea realitatilor sociale;

acompanierea fiecarui salariat in vederea dezvoltarii competentelor pentru a-i asigura un viitor  in companie;

imbunatatirea constanta a calitatii muncii;

dezvoltarea continua a unui dialog social la toate nivelurile;

remunerarea echitabila incluzand protectia sociala si participarea salariatilor la rezultatele companiei.

Apa Nova Bucuresti insoteste evolutia profesionala a fiecarui salariat prin:

- dezvoltarea competentelor,  formare profesionala si  mobilitate. Apa Nova Bucuresti are o politica proactiva si ambitioasa de formare profesionala si de dezvoltare a competentelor tuturor salariatilor. Cu sau fara functie de conducere fiecare are posibilitatea de a urma un parcurs profesional de calitate si motivant.

- asigurarea protectiei salariatilor. In materie de protectie sociala avem doua obiective principale:  adaptarea la realitatile  locale si reducerea accidentelor de munca. Sanatatea si siguranta  reprezinta pentru noi  axe prioritare ale progresului.

- incurajarea initiativelor sociale. Pentru a anticipa, inova si imbunatati experientele comune, Veolia  - grup din care Apa Nova Bucuresti face parte - a implementat in vederea favorizarii difuzarii bunelor practici, un dispozitiv de identificare a initiativelor sociale. Initiativele dovedesc spiritul inovator al companiilor care implementeaza politici sociale noi, performante si adaptate meseriilor de proximitate, specifice serviciilor de mediu.

2.3 IDENTIFICAREA PUNCTELOR FORTE SI SLABE

PUNCTE TARI

a) Exista un sistem extins al retelei de alimentare cu apa, adica un numar mare de potentiali beneficiari.

Sub aspectul clientilor, Apa Nova deserveste peste 2.000.000 locuitori, din care populatie active 33%, adica 661.600 persoane.

b) Reteaua de alimentare cu apa acopera cea mai mare parte a orasului.

Prin contractul de concesiune s-a stabilit ca 100% din strazile existente la data licitatiei vor avea conducte de distributie de capacitate adecvata, pana in anul 10 de concesiune.

c) Exista acces facil la resursa de apa atat subterana, cat si supraterana, conditii geografice favorabile.

d) Modernizarile au cunoscut o dinamica ascendenta.

Aceasta se datoreaza si contractului de concesiune care prevede un anumit ritm de realizare a modernizarilor.

e) Exista un organism de monitorizare a serviciului.

Acest organism este ARBAC, care reglementeaza calitatea serviciilor publice locale de alimentare cu apa si canalizare prestate in regim de concesiune, la nivelul consumatorilor, urmareste si aplica reglementarile privind realizarea Nivelelor de Servicii la utilizatori.

Nivelele de Servicii cuprind indicatorii de performanta tehnici si de servire ai utilizatorului, stabilit de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) in caietul de sarcini si Contractul de Concesiune.

f) Exista un contract de concesiune cu obiective clare.

Contractul de concesiune prevede obiective clare pentru concesionar a caror atingere se evalueaza annual atat de catre Apa Nova cat si de ARBAC. Aceste obiective s-au concretizat in Nivele de Servicii.

g) A existat o mai mare grija pentru clienti.

Aceasta grija se materializeaza in:

asigurarea continuitatii serviciului;

repararea defectiunilor aparute intr-un interval de timp rezonabil

asigurarea alimentarii alternative cu apa in cazul intreruperilor;

timp rezonabil de realizare de noi bransamente la conductele de apa potabila si/sau racorduri la canalizare;

o presiune adecvata a apei

generalizarea contorizarii.

Dincolo de cresterea gradului de multumire a consumatorilor relevant de sondaje effectuate de catre ANB, sondajele effectuate avand drept subiecti salariatii ANB, arata un grad de multumire a acestora, mai ales in comparative cu situatia existenta inainte de 2000. Astfel, punctele positive care au fost cel mai des intalnite sunt urmatoarele:

mai mare responsabilitate, autonomie;

cultura muncii (asiduitate si motivare);

remuneratie mai atractiva si evolutiva;

conditii de munca mai bune si siguranta.

h) S-a inregistrat o grija mai mare pentru calitatea apei.

Controlul calitatii apei se face continuu de catre S.C. JJ APA CR S.A. si periodic de catre Directia de Sanatate Publica a Munucipiului Bucuresti, intre cele doua existand o comunicare formalizata lunara, precum si o comunicare operativa.

i) S-a trecut la facturarea apei in functie de consum, pe baza contorizarii.

Aceasta se calculeaza ca raportul dintre volumul total de apa potabila factura de ANB la toti clientii sai, alimentati din sistemul de alimentare cu apa al municipiului Bucuresti si volumul total de apa potabila produs de ANB, indifferent de sursa, introdusa in sistemul de alimentare cu apa.

j) S-a inregistrat o mai mare transparenta.

Aceasta se transpune in abordarea distincta a urmatoarelor aspecte:

timpul pentru tratarea solicitarilor de informatii privind facturarea;

timpul pentru tratarea reclamatiilor scrise;

timpul pentru a raspunde la contactele telefonice;

timpul pentru tratarea vizitelor clientilor;

timpul pentru tratarea solicitarilor privind verificarea acuratetei contorizarii.

k) Au existat cresteri controlate ale tarifului.

l) S-au infiintat centre operationale.

Pentru a imbunatati calitatea serviciului si a se pune de accord cu organizarea institutionala a orasului, ANB si-a descentralizat mult operatiunile, prin introducerea "centrelor operationale" la nivelul fiecarui sector.

m) Exista o politica de personal adecvata si o structura organizatorica adaptata cerintelor ANB.

In prezent ANB are 1950 de angajati. Formarea, perfectionarea, cointeresarea si responsabilizarea angajatilor reprezinta pentru ANB preocupari de maxima importanta. Anual, peste 1% din cifra de afaceri a societatii este folosita pentru programele de formare profesionala.

S-a investit mult pentru asigurarea unor conditii optime de lucru, pentru echipamente de protectie si de munca si pentru retehnologizare, astfel incat sa fie sustinuta activitatea foarte dificila a personalului de exploatare.

Ca structura organizatorica, ANB este condusa de:

     un director general;

     un director general adjunct;

     un director al departamentului financiar;

     un director al departamentului operativ.

Directorul general are in subordine directa:

Directia gestiune a contractului de concesiune

Directia comunicare.

Directorul general adjunct conduce:

Directia resurse umane;

Directia secretariat administrative;

Directia gestiune contractuala si juridical;

Directia Logistica.

Directorul departamentului financiar are in subordine:

Directia contabilitate si finante;

Directia tehnologia informatiei.

Departamentul operativ cuprinde:

Directia comerciala;

Proiect Crivina;

Directia calitate si protectia mediului;

Directia Tehnica;

Directia productie;

Directia retele;

Directia asistenta exploatare.

RGAB avea urmatoarea structura:

     Directia generala;

     Secretariat general;

     Directia personal;

     Directia exploatarilor;

     Directia tehnica;

     Directia comerciala.

Se observa o amplificare a structurii organizationale a ANB in raport cu ARBAC, ca rezultat al preocuparilor speciale pentru protectia mediului, calitate, clienti si finalizarii unor proiecte speciale (Crivina).

Totusi, trebuie remarcat ca aspectele pozitive vizeaza in primul rand elemente interne. Consumatorii sunt multumiti darn u foarte multumiti. Partenerii ANB nu manifesta o atitudine de satisfactie deplina: PMB, ARBAC etc.

PUNCTE SLABE

a)     Exista neclaritati cu privire la responsabilitatile in materie de extindere a retelei.

Din rapoartele anuale se remarca faptul ca ANB nu evidentiaza investitiile facute de autoritatile locale de sector in materie de extinderi ale retelelor de alimentare cu apa. In acelasi timp, rapoartele primate de la autoritatile de sector demonstreaza incalcarea prevederilor Contractului de Concesiune, prin realizarea de investitii de catre acestea,investitii care erau in sfera de responsabilitate a Concesionarului.

Autoritatile de sector au executat din bugetul local, dupa 2000, un numar mare de extinderi de retele stradale. Avand in vedere contributia autoritatilor locale la realizarea de investitii ce erau in zona de competenta a concesionarului, Municipalitatea poate obtine o devansare a termenului de indeplinire a obiectivului stabilit prin contract in materie de arie de acoperire.

b) Exista neclaritati in privinta modalitatilor de facturare

ARBAC a considerat intotdeauna ca singura metoda verificabila, care sa permita evaluarea, este contorizarea corecta a debitelor de apa, atat pentru apa potabila produsa cat si pentru apa potabila facturata.

ANB trebuie sa prezinte informatii complete cu privire la procedura de citire a volumelor facturate care sa permita evaluarea corecta a indicatorului, cu precadere a perioadei in care se fac citirile contoarelor, pe categorii de clienti din aria concesionata, precum si informatii complete cu privire la aplicarea procedurii de calcul al volumelor facturate.

c) Incertitudini cu privire la numarul de clienti contorizati

In ceea ce priveste numarul de clienti contorizati, datele sunt contradictorii. In tabelele si graficele de mai jos sunt redate sub forma de cifre, punctele de vedere ala ARBAC si ANB, intre acestea existand serioase diferente.

In evaluarea ARBAC apar - asa cum rezulta din tabelul de mai sus - inca doi indicatori. Consider utila si o analiza comparative a acestora.

Raportare ARBAC privind nr. de clienti deserviti si nr de contoare comune

O comparare a celor trei indicatori comuni evaluarii si raportarii ANB si ARBAC (nr. total de bransamente, nr. de bransamente contorizate si nr. de bransamente necontorizate) ne arata valori diferite. In aceasta situatie este greu de precizat situatia exacta a contorizarii, de aici generandu-se o multitudine de neclaritati cu privire si la modul de facturare sau consumul real de apa.

d) Se constata existenta unor probleme ale retelei.

Pierderile de apa potabila in reteaua de alimentare sunt inca foarte inseminate. Acest lucru are drept cauza, in mare parte, calitatea indoielnica a materialelor utilizate pentru conducte, dar si calitatea lucrarilor effectuate.

e) Calitatea subcontractantilor.

In perioada in care alimentarea cu apa a Bucurestiului era gestionata de catre RGAB, numeroase critici vizau calitatea mediocre a lucrarilor (racordare de dimensiuni diferite, neracordarea anumitor canalizari etc.). S-ar parea ca si ANB a avut dificultati in a identifica subcontractanti care sa raspunda caietelor sale de sarcini. La aceasta se adauga problemele generate de relatiile contractuale stricte dintre concesionar si acesti subcontractanti: procedurile de licitare, exigenta tehnica, penalizarile de intarziere etc.

f) Coordonarea ineficienta a lucrarilor de investitii.

In vara anuilui 2003 autoritatile municipale au intreprins un vast program de reabilitare a soselelor, finantat de BEI, program care a demarat si s-a derulat fara nici o consultare cu concesionarul. In aceste conditii, reasfaltarea simpla initial, a fost inlocuita de lucrari mult mai de durata si profunde, iar neglijenta antreprenorilor a condos la fragilizarea si chiar la ruperea a numeroase canalizari, existente sub soselele renovate. In aceste conditii, concesionarul a fost obligat sa isi revada si reface planul de lucrari pentru a intervene de urgent ape perioada reabilitarii soselelor.

g) Relatii dificile cu diferite entitati publice.

ANB este client sau are drept clienti numeroase organisme publice. Dintre acestea, RADET constituie, fara indoiala, elemental cel mai problematic, miza fiind in primul rand de ordin financiar. RADET este societatea cea mai rau platnica (10 milioane euro restante la sfarsitul anului 2002).

h) Dificultati de pornire ale concesionarului.

Mai multe persoane intervievate (ARBAC, PMB) cu privire la situatia apei in Bucuresti, au mentionat intarzierea programului de investitii de catre concesionar. Este adevarat ca prin contract nu exista obligatii stricte cu privire la un anumit nivel al investitiilor, concesionarul alegand singur caile prin care sa atinga Nivelele de Servicii, car este evident ca investitiile in acest domeniu nu sunt usor de realizat (datorita dificultatilor operationale mentionate anterior) iar clima din Romania limiteaza considerabil intervalul de timp disponibil pentru efectuarea lucrarilor.

Pe de alta parte, trebuie sa avem in vedere ca in acesti ani prioritatile au fost legate in primul rand de restructurarea societatii (plan social, reorganizare operationala etc).

i) Sprijin insuficient din partea autoritatilor locale.

In raportul sau anual din 2002, ANB considera autoritatile locale direct responsabile de intarzierea finalizarii proiectului statiei de tratare a apelor Crivina-Ogrezeni, intarzieri ce s-au datorat dificultatilor intampinate in cadrul negocierilor privind stabilirea unui Direct Agreement intre BERD si municipalitate.

Pe de alta parte, municipalitatea nu pare interesata sa rezolve criza dintre ANB si RADET, atat in ceea ce priveste problema restantelor la plata, cat si stabilirea unui tariff pentru colectarea apelor uzate provenite din reteaua de apa calda.

Neintelegeri, unele ajunse si in justitie exista si intre ARBAC si ANB, pornind de la modul de calcul a gradului de atingere a unor Niveluri de Serviciu. Chiar si intre ARBAC si PMB exista unele neintelegeri.

Pentru moment constatam mai degraba o stare conflictuala intre actorii implicate in furnizarea apei in municipiul Bucuresti, stare generate pe de o parte de contractul incomplet, interpretabil dar si de factori subiectivi precum rea intentie in aplicarea unor prevederi contractuale.

j) Probleme cu privire la indeplinirea Planului social.

Contractul de concesiune contine un plan social care stabileste cadrul restructurarii societatii.

In acord cu acel plan, in 2001 ANB a semnat cu partenerii sociali o conventie colectiva ce avea in vedere un plan de plecare voluntara, care viza plecarea a aproximativ 1.700 de persoane in intervalul iunie-iulie 2001. In cadrul negocierilor privind planul social, ANB a subestimat puterea sindicatelor si, prin urmare, nu a avut nici un mijloc de a actiona asupra planului de plecare voluntara, in special asupra alegerii persoanelor. Sefii de servicii se plangeau pe toata perioada de plecari massive, de faptul ca ,,nu stiau seara pe cine vor mai gasi a doua zi dimineata". Cu toate acestea, activitatile ANB nu s-au intrerupt din acest motiv.

Compartimentul de resurse umane din cadrul ANB nu stie foarte bine ce s-a intamplat cu fostii salariati. Potrivit Raportului FASEP, PrinceWaterHouse Coopers, 2003, se pare ca 10% si-au gasit imediat de lucru si foarte putini au demarat o activitate proprie. In ceea ce priveste posturile mai putin importante (paza, reparatia vehiculelor etc.), ANB a recurs la subcontractare si a negociat conditii favorabile pentru acesti fosti colaboratori. Nici unul dintre ei nu a decis sa lucreze la subcontractanti, apreciind conditiile ca fiind neatractive.

Ulterior, ANB a introdus un plan de imbunatatire a productivitatii, care se traduce prin crearea unui sistem de evaluare interna care conditioneaza mai ales acordarea si valoarea primelor. A fost introdus si un sistem de formare personalizat. Astfel, in 2003, un numar de 615 salariati au beneficiat de cursuri de formare. Pe de alta parte, multi angajati au urmat cursuri de formare in management. De la inceputul contractului, concesionarul si-a limitat angajarile la persoane ce activeaza in domeniul informaticii.

k) Alte probleme majore identificate de catre ARBAC sunt urmatoarele:

- deteriorarea mecanismului de penalizare contractuala - prin modificarea nefavorabila a statutului ARBAC, ce a produs blocarea aplicarii penalitatilor pentru concesionar, fiind afectata fermitatea Contractului de Concesiune;

- subventiile oferite concesionarului cu incalcarea clauzelor contractuale - conduc la periclitarea echilibrului financiar al concesiunii, datorita subventionarii necorelate a unor programe de investitii in sistemul de alimentare cu apa si canalizare;

- probleme de patrimoniu concesionat - neclarificarea situatiei juridice a unor terenuri aferente proiectului statiei de tratare Crivina si a altor terenuri afectate serviciilor concesionate - problema de aplicare a legislatiei;

- modalitati de emitere a autorizatiilor si permiselor oficiale - blocajul aparut la nivelul primariilor de sector cu privire la eliberarea autorizatiilor de constructie sau costurile suplimentare nejustificate necesare obtinerii permiselor oficiale - problema de aplicare nediscriminatorie a legislatiei;

- modificari legislative nefavorabile, cu impact asupra cresterii nejustificate a tarifelor si periclitarea realizarii unor Nivele de Servicii - problema de modificare nefavorabila a legislatiei;

- incalcarea de catre Concesionar a prevederilor Contractului de Concesiune si raportarea unor date neconforme realitatii.

CAPITOLUL III

ELABORAREA RECOMANDARILOR

Problema asanarii in Bucuresti

Conform UE, canalizarea in Bucuresti este una dintre prioritatile de mediu majore ale Bucurestiului, dar si ale Romaniei (potrivit Planului de actiune pentru mediu din 1999). Inca din 1997, autoritatile locale au solicitat firmei Mannesmann sa reactualizeze proiectarea sis a estimeze costurile aferente. Mannesmann a propus o solutie bazata pe infrastructura existenta, costurile ridicandu-se la 184 milioane de euro. Ulterior, in perioada 2000-2001, a fost realizat un proiect suplimentar in cadrul Large Scale Infrastructure Facility. Studiile si cercetarile in acest domeniu au continuat in 2002 prin elaborarea unui proiect de catre un consortiu de consultanti internationali si locali.

Consortiul este coordonat de autoritatile locale existand si o unitate de monitorizare a proiectului (Project Implementation Unit) al carei secretariat este asigurat de Directia de finantari internationale din cadrul Primariei Generale a Municipiului Bucuresti.

Datorita lipsei de colaborare dintre diferiti factori interesati, canalizarea Bucurestiului continua sa fie o problema ce afecteaza grav activitatile de zi cu zi (a se vedea inundatiile ce au paralizat practice Bucurestiul).

Planul de amenajare prevazut pentru Bucuresti

In acest moment, in Bucuresti nu exista un plan de amenajare, ceea c ear putea pune probleme pentru concesionarea de apa si canalizare. Astazi, perimetrul concesiunii corespunde strict granitelor orasului Bucuresti. Orasele, comunele si satele de la periferie dispun rareori de retele de apa si canalizare (exceptie Otopeni, partial Popesti Leordeni).

In general, apa este furnizata de puturi de cele mai multe ori individual, canalizarea fiind, la randul ei individuala. Anumite zone de periferia Bucurestiului se confrunta, de altfel, cu niveluri de crestere demografica destul de ridicate cum este zona de nord a orasului. Inundatiile recente au demonstrat incapacitatea sistemului de canalizare din aceste zone de a face fata unor presiuni sporite.

In acest context autoritatile locale au un proiect de racordare a cartierelor din nordul Bucurestiului la reteaua de canalizare elaborat fara nici un fel de consultare cu concesionarul.

Dar se impune, odata cu elaborarea Legii metropolei Bucuresti, amenajarea globala a teritoriului Bucurestiului in accord cu al zonelor de periferie, inclusive in materie de alimentare cu apa si canalizare. In acest moment, se constata, din pacate, ca organizarea diferitelor servicii urbane nu a fost proportionala cu dinamica extinderii urbane.

Imbinarea investitiilor publice cu investitiile private in perimetrul concesiunii

Din punct de vedere contractual, autoritatile locale popt face investitii din fonduri proprii si de a le transfera ulterior concesionarului. Contractul nominalizeaza astfel de investitii drept ,,acceleratorii nivelelor de serviciu" care, atragand o mica investitie acoperita de concesionar, trebuie, uneori, sa conduca la o scadere corespunzatoare a tarifului astfel incat concesionarul sa nu profite de investitiile publice.

Imbinarea investitiilor publice cu cele private reprezinta un punct esential in viata oricarei concesiuni. De altfel contractul permite continuarea investitiilor publice astfel ca municipalitatea isi mentine posibilitatile de amenajare a teritoriului urban. Dar municipalitatea doreste investitii care sa conduca in primul rand la extinderea retelei catre zone care nu sunt acoperite de serviciu, in timp ce pune pe primul plan un program de investitii in care sunt favorizate castigurile de productivitate (imbunatatirea randamentului retelei, introducerea aparatelor de masura, telegestiune etc.).

In acest context, trebuie gasita o solutie compromis intre cele doua tendinte.

Extinderile

Este posibil ca in cativa ani Apa Nova sa reuseasca prin investitii sa determine cresterea randamentului retelei si sa dispuna de o supracapacitate de productie de apa. Tinand seama de faptul ca majoritatea comunelor vecine nu dispun de o retea de apa potabila, ar putea avea in vedere exploatarea acestor supracapacitati de productie pentru alimentarea cu apa potabila a acestora.

In acelasi timp, trebuie definitivata organizarea institutionala pentru astfel de extinderi (Legea metropolei). De asemenea, este la fel de probabil ca extinderea perimetrului concesiunii sa nu fie solutia cea mai buna (in special datorita nivelurilor serviciilor prevazute in contract), in schimb, Apa Nova ar putea sa vanda apa provenita de la apeductele sale unor societati mici de distributie din afara Bucurestiului.

Noi relatii de parteneriat

Acest aspect tine mai mult de latura subiectiva a parteneriatului: bunavointa aplicarii prevederilor contractuale de catre ANB si intelegerea constrangerilor cu care se confrunta aceasta de catre autoritatile locale si ARBAC. Pe de alta parte autoritatile locale par sa nu inteleaga exact rolul ARBAC in tot acest proces, astfel ca este necesara o noua atitudine fata de aceasta ca si sustinerea punctelor de vedere promovate.

O alta atitunine fata de clienti

Desi Nivelurile de Servicii contin numeroase aspecte referitoare la clienti, se constata totusi o oarecare desconsiderare a acestora, dovada fiind numarul mare de plangeri si sesizari receptate de ARBAC. In acest moment nu putem vorbi in nici un caz de un parteneriat, asa cum reiese din rapoartele ANB, ci mai degraba de doua parti care se lupta, una pentru mentinerea suprematiei, cealalta pentru a fi ascultata. In aceasta situatie ARBAC ar trebui sa fie mediatorul, dar lipsa de sustinere din partea autoritatilor locale o fac neputincioasa. Desi gradul de multumire fata de calitatea serviciului a crescut, neintelegerile apar si din necunoasterea exacta a prevederilor contractului de concesiune de catre clienti. In acest sens ANB trebuie sa-si intensifice activitatea de informare.

CONCLUZII

Impactul serviciului de alimentare cu apa si canalizare asupra nivelului general de dezvoltare este puternic,.

Serviciul privind alimentarea cu apa este important din punct de vedere al gradului de acoperire in contextul dezvoltarii urbane fiind un indicator al dezvoltarii urbane.

Cadrul general al alimentarii cu apa impreuna cu importanta apei - ca element de consum pentru igiena umana, este vital pentru existenta noastra si pentru activitatile economice.

Dezvoltarea unui parteneriat real, nu doar pe baze contractuale ar solutiona multe din conflictele existente in materie de alimentare cu apa in Bucuresti, conflicte generate de neintelegerile intre diversi actori implicati, lipsa de transparenta si in lentoarea cu care autoritatile locale gestioneaza problemele ridicate de concesionar, lasand sa planeze indoiala asupra gradului de implicare al acestora fata de contract.

Parteneriatul trebuie sa se poata sprijini pe un cadru legal unitar dar legislatia recenta privind serviciile publice introduce incertitudini in ceea ce priveste reglementarea concesiunii, incredintata in prezent ARBAC. Aceasta complexitate a reglementarii suplimentare poate atrage confuzii inutile care il impiedica pe concesionar sa fie eficient.

Pe de alta parte este dificila comunicarea dintre concesionar si autoritatea concedenta ceea ce ar putea conduce la adevarate crize sau blocaje in cazul intampinarii unor dificultati.

Concesionarea alimentarii cu apa a demarat in conditii dificile. Aceasta concesiune dispune de un atu considerabil care consta intr-un cadru contractual robust care ar trebui sa permita ca acest parteneriat public-privat sa dea rezultatele dorite la termenele esteptate. Este utila de retinut si progresivitatea nivelurilor de serviciu, ambitioase dar si realiste. Aceasta adecvare a cerintelor contractuale la realitatile locale constituie un aspect extrem de benefic al contractului. Din pacate, este deseori prost inteles sau interpretat de catre utilizatori, care par uneori surprinsi de lentoarea cu care se fac imbunatatiri in serviciul de apa si canalizare. Aceasta «lentoare» este contractuala si permite garantarea unui serviciu ieftin, adaptat realitatilor economice locale.

Strategiile firmei vor urmari cu prioritate realizarea urmatoarelor obiective:

a) orientarea serviciilor publice catre utilizatori;

b) asigurarea alimentarii cu apa potabila si a canalizarii tuturor locuintelor construite in intravilanul localitatii, prin sisteme adecvate;

c) asigurarea calitatii apei potabile la un nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;

d) imbunatatirea calitatii mediului prin utilizarea rationala a resurselor naturale de apa si epurarea apelor uzate, in conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene;

e) reducerea pierderilor de apa si a consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apa si de canalizare;

f) reducerea consumurilor specifice de apa potabila, inclusiv prin contorizarea tuturor bransamentelor utilizatorilor;

g) promovarea investitiilor in infrastructura si a modernizarii acesteia, prin stimularea solutiilor performante, a initiativei si inovatiei in domeniu;

h) promovarea de solutii tehnice si tehnologice performante, cu costuri minime;

i) crearea organismelor de monitorizare a calitatii prestatiilor si instituirea de mecanisme de corectie adecvate;

j) promovarea metodelor moderne de management;

k) promovarea profesionalismului, eticii profesionale si formarii profesionale continue a personalului ce lucreaza in domeniu.

PUNCTE TARI

 Investitii noi pentru modernizarea statiilor de tratare Rosu si Arcuda.

 Punerea in functiune a statiei de tratare si de pompare a apei Crivina - Ogrezeni.

 Dotarea cu utilaje performante de curatare a retelei de canalizare micsorand in acest fel timpul de interventie in caz de avarii si/sau disfunctionalitati.

 Dotarea cu aparatura performanta si acreditarea RENAR a Laboratoarelor de Apa Potabila si a Laboratoarelor de Apa Uzata din cadrul S.C. JJ APA CR S.A., ceea ce conduce la o verificare mai riguroasa a calitatii apei potabile si respectiv a calitatii apei uzate evacuate.

 Dotarea cu aparatura performanta a nodurilor hidrotehnice aferente statiilor de pompare a apei potabile pentru masurarea debitelor furnizate in reteaua de distributie.

 Existenta Schemei cadru pentru bazinul hidrografic Arges. Documentatia privind strategia de dezvoltare bazinala este in termen de valabilitate si se reactualizeaza periodic la 2-3 ani prin Sinteze de Gospodarire a Apelor.

 Existenta unei strategii de dezvoltare a capitalei in P.U.G.-ul municipiului Bucuresti, precum si P.U.G.-urile comunelor limitrofe si P.A.T.J. Ilfov in curs de avizare. P.U.G.-urile comunelor si P.A.T.J.-ul Ilfov stabilesc legatura corecta a Municipiului cu teritoriile invecinate, in privinta factorului de mediu apa si a retelelor hidroedilitare.

 Cadru legislativ privind exploatarea in siguranta a barajelor acumularilor de apa.

 Program (in curs de desfasurare) privind monitorizarea: apelor de suprafata (la un numar de 38 de indicatori), apelor subterane si surselor de poluare a apelor.

 Efectuarea lucrarilor de regularizare a apelor de suprafata de pe teritoriul administrativ al capitalei.

 Demararea procesului de autorizare a functionarii in siguranta a barajelor de pe teritoriul administrativ al municipiului Bucuresti (exista 11 baraje si 10 biefuri).

 Existenta studiilor si sistemelor de lucrari cu rol in combaterea inundatiilor.

 Program de utilizare rationala a apei potabile in caz de seceta prelungita (pana in prezent, in municipiul Bucuresti, nu au fost aplicate programele de restrictie).

 Oglinzi de apa pe suprafata municipiului Bucuresti reprezentate de: lacuri de pe raurile Colentina, Saula si Dambovita respectiv Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Dobroiesti, Pantelimon, Rosia I-partial, ICAB II, Morii, lacuri interioare Titan, Tineretului, Drumul Taberei, Carol, National, Morarilor, Cismigiu, Balta Alba si biefurile raurilor Dambovita-Grozavesti, Stefan Furtuna, Eroilor, Opereta, Marasesti, Timpuri Noi, Mihai Bravu, Sere si Popesti.

     Studii anuale privind calitatea apelor de suprafata si a apelor subterane din bazinul Hidrografic Arges.

PUNCTE SLABE

 Lipsa unui sistem eficient de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic, in scopul reducerii costului acesteia.

 Modificarea bilantului apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare fata de cel care a stat la baza calculului de dimensionare a actualei retele de canalizare.

 Subdimensionarea instalatiilor de preepurare a apelor uzate deversate la canalizare de catre abonatii industriali.

 Lipsa statiei de epurare a apelor uzate in municipiul Bucuresti.

 Construirea unor sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator si care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective in gropile istorice ale Bucurestiului (Cutarida, Ouatu si Cocioc).

 Sursa alternativa de alimentare cu apa a Bucurestiului (fronturile subterane) este slab exploatata si risca sa se deterioreze.

 Lipsa surselor alternative de alimentare cu apa potabila pentru spitale, institute de decizie locala si regionala, licee, obiective cu rol decisiv in cazul unor calamitati naturale sau sociale, pentru tratarea si adapostirea sinistratilor si/sau a victimelor.

OPORTUNITATI

 Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare prin programe care vor beneficia de finantare externa.

 Existenta programelor cu finantare externa pentru lucrari de gospodarire a apelor si de echipare cu retele hidroedilitare, garantate de statul roman.

 Demararea si implementarea proiectelor specifice de catre Primaria Municipiului Bucuresti si primariile de sector:

proiectul ISPA pentru modernizarea statiei de epurarea Glina.

AMENINTARI

 Existenta unor lucrari de alimentare cu apa (din sursa proprie) si canalizare realizate fara respectarea prevederilor legale.

 Extinderea retelelor orasenesti de canalizare la dimensiuni greu de administrat prin preluarea apelor uzate din localitatile limitrofe.

 Recunoasterea dreptului de proprietate pe terenuri care sunt traversate de canale de desecari, apeducte, infrastructura.

Asteptari si rezultate:

La incheierea proiectului S.C. JJ APA CR S.A.:

Va avea un document, coerent si elaborat intr-un mod participativ, privind protectia mediului.

Va avea actiuni prioritare concrete si eficiente stabilite pentru solutionarea problemelor de mediu la nivelul Municipiului Bucuresti.

A contribuit la un proces de elaborare a unui document programatic la nivelul Municipiului Bucuresti, intr-o maniera participativa.

Va avea practica lucrului impreuna cu reprezentantii altor parti interesate si cei ai publicului.

Va avea clienti mai informati si mai constienti in ceea ce priveste aspectele de mediu ale Municipiului Bucuresti.

BIBLIOGRAFIE

Asociatia Romana a Apei - Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare Romania 2025

Nicola I., Managementul serviciilor publice locale, Ed. AllBeck, Bucuresti, 2003

Rapoarte anuale Apa Nova, 2003, 2004

Rapoarte anuale ARBAC, 2003, 2004

Sursa internet: www.apabucur.ro