|
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda averea neta a actionarilor respectiv activul neangajat in datorii.
INDICATORI
ANUL 1997
sfarsitulanului1998
sfarsitul anului 1999
sfarsitul anului 2000
TOTAL ACTIV
11305661
86829329
103087813
123077986
DATORII
3306584
6531815
10532362
10840145
SITUATIE NETA
7999076
80297515
92555452
112237841
VARIATIA SITUATIEI NETE
72298438
12257937
19682389
Situatia neta 97 = 11305661 - 3306584 = 7999076
Situatia neta 98 = 868829329 - 6531815 = 80297515
Situatia neta 99 = 103087813 - 10532362 = 92555452
Situatia neta 00 = 123077986 - 10840145 = 112237841
Variatia situatiei nete98/97 = Situatia neta 98 - Situatia neta 97 = 72298438
Variatia situatiei nete99/98 = Situatia neta 99 - Situatia neta 98 = 12257937
Variatia situatiei nete00/99 = Situatia neta 00 - Situatia neta 99 = 19682389
Situatia neta prezinta o crestere in timp, fapt ce semnifica o imbogatire a intreprinderii (o crestere a capitalurilor proprii), aceasta situatie marcheaza atingerea obiectivului major algestiunii financiare , si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri.In toata perioada se observa o crestere a situatiei nete acest lucru aratand o imbogatire a patrimoniului, fiind rezultatul unei gestiuni sanatoase a firmei.
FONDUL DE RULMENT
Pentru realizarea echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, trebuie sa se respecte principiul paritatii maturitatilor potrivit caruia alocarile permanente (imobilizari) trebuiesc finantate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii si imprumuturile pe termen lung) datorita rotatiei mai lente a acestora; alocarile ciclice (activele circulante) se finanteaza pe seama surselor temporare (datorii pe termen scurt).
Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute.
Acest surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor, poate fi rulat pentru reannoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt.
FOND DE RULMENT = SURSE PEMANENTE - ALOCARI PERMANENTE
Fond de rulment = (Capitaluri proprii + Datorii financiare) - Imobilizari nete de amortizare
INDICATORI
inceputul anului 1998
sfarsitulanului1998
sfarsitul anului 1999
sfarsitul anului 2000
CAPITALURI PROPRII
7999076
80297515
92555452
112237841
DATORII FINANCIARE
0
0
0
1205939
IMOBILIZARI NETE
8044206
83994763
97294903
116078789
FOND DE RULMENT
-45129
-3697249
-4739451
-2635009
VARIATIE FR
-3652119
-1042203
2104442
FR 97 = (7999076+0) - 8044206 = -45129
FR 98 = (80297515 + 0) - 83994763 = - 3697249
FR 99 = (925555452 +0) - 97294903 = -4739451
FR 00 = (112237841 + 1205939) - 116078789 = -2635009
VARIATIA FR 98/97 = -3697249 - (-45129) = -3652119
VARIATIA FR 99/98 = -4739451 - (-3697249) = - 1042203
VARIATIA FR 00/99 = -2635009 - (-4739451) = 2104442
Marimea negativa a fondului de rulment reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor necesitati permanente, contrar principiului de gestiune financiara : la necesitati permanente se aloca surse permanente, astfel alocarile pe termen lung sunt finantate prin resurse pe termen scurt. Aceasta situatie ar putea fi mai putin nefavorabila daca firma ar duce o politica de investitii - o orientare spre dezvoltare - accentuata. In orice caz fondul de rulment negativ are implicatii serioase asupra trezoreriei si a capacitatii ei de plata.
In anul 2000 se observa o tendinta de remediere a acestui dezechilibru pe termen lung, fondul de rulment, desi in continuare negativ este la jumatate fata de valoarea anului precedent, firma gestionand mai bine resursele atrase de la actionari sau creditori.
NEVOIA DE FOND DE RULMENT
Este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatarii).
NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE
NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE
INDICATORI
ANUL 1997
sfarsitulanului1998
sfarsitul anului 1999
sfarsitul anului 2000
STOCURI
753777
494092
273839
545942
CREANTE
885917
829320
717386
614770
DATORII DE EXPLOATARE
3306584
6531815
10532362
9634206
NFR
-1666890
-5208403
-9541137
-8473494
VARIATIA NFR
-3541512
-4332734
1067643
NFR97 = (753777 + 885917) - 3306584 = - 1666890
NFR98 = (494092 + 829320) - 6531815 = -5208403
NFR99 = (273839 + 717386) - 10532362 = - 9541137
NFR00 = (545942 + 614770) - 9634206 = - 8473494
VARIATIA NFR98/97 = -5208403- (- 1666890) = - 3541512
VARIATIA NFR 99/98 = - 9541137- (-5208403) = - 4332734
VARIATIA NFR 00/99 = - 8473494- (- 9541137) = 1067643
NFR este de asemenea negativ. Exista un surplus de resurse temporare, aceasta stare este acceptata doar daca este rezultaatul accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante si al angajarii unor datorii cu scadente mai relaxate. Altfel semnifica aprovizionarea defectuoasa a stocurilor.
TREZORERIA NETA (TN)
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt.
INDICATORI
ANUL 1997
ANUL 1998
ANUL 1999
ANUL 2000
FOND DE RULMENT
-45129
-3697249
-4739451
-2635009
VARIATIE FR
-3652119
-1042203
2104442
NFR
-1666890
-5208403
-9541137
-8473494
VARIATIA NFR
-3541512
-4332734
1067643
TREZORERIE NETA
1621761
1511154
4801686
5838485
VARIATIA TN
-110607
3290532
1036799
Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani evidentiind ca exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea trezoreriei nete in 1999 fata de 1998 si respectiv in 2000 fata de 1999 reprezinta cash- flow- ul ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit.
ANALIZA REZULTATELOR DE GESTIUNE ALE FIRMEI
SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE
MARJA COMERCIALA = VANZARI MARFURI - COSTUL MARFII VANDUTE
INDICATORI
ANUL 1997
ANUL 1998
ANUL 1999
ANUL 2000
VANZARI MARFURI
2142879
1998943
3254892
3761390
CH. CU MARFURILE
1372136
1154011
1695766
1624260
MARJA COMERCIALA
770743
844932
1559126
2137130
PRODUCTIA EXERCITIULUI = PRODUCTIA VANDUTA
+/- PRODUCTIA STOCATA
+ VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMO
INDICATORI
ANUL 1997
ANUL 1998
ANUL 1999
ANUL 2000
PRODUCTIA VANDUTA
12431706
14000302
19585302
25655039
PRODUCTIA STOCATA
0
26855
116059
117148
VENITURI DIN PROD. IMO.
2195581
3286968
3701827
3546148
PRODUCTIA EXERCITIULUI
14627287
17314125
23403188
29318335
VALOAREA ADAUGATA = MARJA COMERCIALA
+ PRODUCTIA EXERCITIULUI
- CONSUMURI DE LA TERTI
Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, in special munca si capital, peste valoarea materialelor, energiei, serviciilor cumparate de firma de la terti. Acesta valoare adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a firmei: personal, stat, creditori, actionari si firma prin capacitatea de autofinantare.
INDICATORI
ANUL 1997
ANUL 1998
ANUL 1999
ANUL 2000
MARJA COMERCIALA
770743
844932
1559126
2137130
PRODUCTIA EXERCITIULUI
14627287
17314125
23403188
29318335
CONSUM TERTI
6389396
7555413
8617021
9834038
VALOAREA ADAUGATA
9008634
10603644
16345293
21621427
EXCEDENTUL BRUT
AL EXPLOATARII (EBE) = VALOAREA ADAUGATA
+SUBVENTII
- CHELTUIELI PERSONAL
-IMPOZITE SI TAXE
INDICATORI
ANUL 1997
ANUL 1998
ANUL 1999
ANUL 2000
VALOAREA ADAUGATA
9008634
10603644
16345293
21621427
VENITURI DIN SUBVENTII
0
0
0
0
CH. CU IMPOZITE SI TAXE
78806
236441
992070
1342698
CH. CU PERSONAL
1297336
2325215
3922119
3730050
EBE
7632492
8041988
11431104
16548679
EBE exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, tinand cont de faptul ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. EBE exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit), de achitare, a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si creditorii).
REZULTATUL EXPLOATARII = EBE
+ RELUARI ASUPRA PROVIZIOANELOR
+ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
- AMO SI PROVIZIOANE CALCULATE
- ALTE CH. EXPLOATARE
Profitul din exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si a celor calculate).
REZULTAT CURENT = REZULTATUL EXPLOATARII
+VENITURI FINANCIARE
- CHELTUIELI FINANCIARE
INDICATORI
ANUL 1997
ANUL 1998
ANUL 1999
ANUL 2000
REZULTAT EXPLOATARE
7408527
7963459
11067023
16012710
VENITURI FINANCIARE
1406590
615145
606178
1632646
CHELTUIELI FINANCIARE
71992
85050
6920
404825
REZULTATUL FINANCIAR
1334598
530095
599258
1227821
REZULTATUL CURENT
8743125
8493554
11666281
17240531
REZULTATUL NET = REZULTATUL CURENT
+ REZULTATUL EXTRAORDINAR
(- PARTICIPAREA SALARIATILOR LA PROFIT)
- IMPOZIT PE PROFIT
INDICATORI
ANUL 1997
ANUL 1998
ANUL 1999
ANUL 2000
REZULTATUL CURENT
8743125
8493554
11666281
17240531
VENITURI EXCEPTIONALE
295159
68741
18845
309114
CHELTUIELI EXCEPTIONALE
34096
100089
47797
274673
REZULTAT EXCEPTIONAL
261063
-31348
-28952
34441
VENITURI TOTALE
18480542
19998740
27345851
35075443
CHELTUIELI TOTALE
9476354
11536534
15708522
17800471
REZULTAT BRUT
9004187
8462206
11637329
17274972
IMPOZITUL PE PROFIT
3162110
2946783
3532385
2404685
REZULTAT NET
5842077
5515423
8104945
14870287
CAPACITATEA DE
AUTOFINANTARE(CAF) = VENITURI INCASABILE - CHELTUIELI PLATIBILE
Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de crestere economica a firmei, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a firmei dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Se poate determina prin doua metode :
Metoda deductiva
CAF = EBE + ALTE VENITURI EXPL. INCASABILE
- ALTE CHELTUIELI EXPL. PLATIBILE
+ VENITURI FIN. SI EXTRAORDINARE INCASABILE
- CH. FIN. SI EXTRAORDINARE PLATIBILE
-IMPOZIT PE PROFIT
- PARTICIPAREA SALARIATILOR LA PROFIT
INDICATORI
ANUL 1997
ANUL 1998
ANUL 1999
ANUL 2000
EBE
7632492
8041988
11431104
16548679
ALTE VEN. EXPL. INCASABILE
8627
1786
62748
53958
ALTE CH. EXPL. PLATIBILE
3457
277
1
0
VEN. FIN. SI EXCEP. INCASABILE
1228820
324543
132487
519987
CH. FIN .SI EXCEP. PLATIBILE
34096
101723
47797
296960
IMPOZITUL PE PROFIT
3162110
2946783
3532385
2404685
CAF
5670275
5319535
8046156
14420979
Metoda aditiva
CAF = REZULTAT NET
+CHELTUIELI CALCULATE
- VENITURI CALCULATE
INDICATORI
ANUL 1997
ANUL 1998
ANUL 1999
ANUL 2000
REZULTAT NET
5842077
5515423
8104945
14870287
CH. CALCULATE
301127
163455
433747
972465
VENITURI CALCULATE
472929
359343
492536
1421773
CAF
5670275
5319535
8046156
14420979
Capacitatea de autofinantare exprima un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a firmei. Ea nu are decat un caracter potential daca nu este sustinuta de mijloace financiare efective. Or, surplusul monetar degajat prin cresterea trezoreriei nete in ultimele doua exercitii financiare dovedeste ca cea mai mare parte a acestei capacitati de autofinantare este sustinuta de o trezorerie efectiv disponibila.
ANALIZA CASH-FLOW-URILOR
CASH-FLOW DE GESTIUNE
CFgest = PN + AMO + DOB
REZULTAT NET
5515423
8104945
14870287
AMORTIZARE
687340
1616325
3329194
DOBANZI
0
0
10287
Cfgest.
6202764
9721270
18209768
VARIATIA IMO
76637898
14916465
22113079
VARIATIA NFR
-3541512
-4332734
1067643
CFD
-66893622
-862461
-4970955
Prin valorile sale pozitive si crescatoare se evidentiaza faptul ca activitatea de gestiune a firmei degaja un flux de trezorerie pozitiv. Aceasta semnifica o potentiala remunerare in termeni monetari de care pot dispune participantii la finantarea firmei (actionarii). Marimea efectiva a acestei remunerari este data de valoarea cash-flow-ului disponibil, deci depinde de amploarea autofinantarii si de modificarile patrimoniale datorate miscarii capitalurilor proprii si imprumutate.
CASH-FLOW DISPONIBIL
CFD = CFgest - Cresterea economica
CFD = CFgest - DIMO - DNFR
In perioada analizata firma inregistreaza un cas-flow disponibil negativ, adica activitatea firmei nu genereaza un flux de lichiditati catre actionari, ci dimpotriva, este necesara o atragere de noi capitaluri de la acestia sau gasirea de noi surse prin contractarea de datorii financiare sau credite de trezorerie pentru acoperirea golurilor de casa. Acest flux financiar negativ are drept cauza rata inalta de inflatie din acesti ani, care a determinat pe de-o parte cresterea preturilor la materiale, marfuri si produse, iar pe de alta parte modificarea imobilizarilor (DImo>0), ceea ce a dus la o depreciere a capitalurilor, determinand astfel scaderea cash-flow-ului de gestiune.
Defalcat in raport cu cele doua destinatii ale sale, cash-flow-ul disponibil se prezinta astfel:
CFD = CFDactionari + CFDcreditori
unde: CFDactionari = PN - VariatiaCPR
CFDcreditori = DOBANZI - Variatie DATORII FINANCIARE
INDICATOR
1998
1999
2000
VARIATIE CPR
72298438
12257937
19682389
REZULTAT NET
5515423
8104945
14870287
CFDactionari
-66783015
-4152992
-4812102
VARIATIE DAT.FIN
0
0
1205939
DOBANZI
0
0
10287
CFDcreditori
0
0
-1195652
CFD
-66783015
-4152992
-6007754
Pe anii 1998 si 1999, unde exista in cadrul firmei doar o categorie de investitori, valoarea CFDactionari va corespunde valorii CFD.
Marimea negativa a CFDactionarI nu reflecta neaparat o stare nefavorabila pentru firma. Aceste valori se datoreaza faptului ca remunerarea potentiala pe seama cash-flow-lui de gestiune (care in cazul actionarilor apare sub forma de profit net) este mai mica decat fluxul de trezorerie determinat de modificarea capitalurilor proprii. Desi in aceasta perioada rata de distribuire a dividendelor a fost in medie de 45% din profitul net, rata ridicata a influatiei a determinat cresterea postului bilantier de rezerve, si deci implicit a capitalurilor proprii.
In anul 2000 firma apeleaza la credite bancare pe termen lung. Astfel, in anul respectiv CFDcreditori a carui valoare este negativa, releva o atragere de resurse din afara firmei pentru acoperirea cresterii stocurilor si creantelor in anul 2000.
ANALIZA RENTABILITATII
Analiza rentabilitatii firmei se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate economica si financiara, dar mai ales pe baza factorilor de influenta cantitativi si calitativi in care se descompun aceste rate.
Rec = (EBIT1-TAX1) AE0 = (PN1+ DOB1) / AE0
AE = IMO + VARIATIE NFR
Rfin = PN1 / CPR0
INDICATOR
1998
1999
2000
REC
0,689507502
0,10093643
0,160774689
RFIN
0,689507502
0,10093643
0,160663545
Valorile ratei rentabilitatii economice pe perioada analizata evidentiaza faptul ca activul economic investit are capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care sa asigure autofinantarea cresterii economice a firmei si remunerarea actionarilor.
Deoarece in anii 1998 si 1999 firma nu este indatorata, rentabilitatea ei economica va fi egala cu cea financiara. Marimile rentabilitatii financiare indica eficienta plasamentului facut de actionari in firma. Aceasta are capacitatea de a remunera actionarii prin dividende, de a constitui rezerve si de a asigura continuitata si dezvoltarea activitatii din surse proprii, si anume rezultatul net al exercitiului.
In luna decembrie a anului 2000 firma contracteaza un imprumut pe termen lung in suma de 1.205.939.000 lei, cu o rata anuala de dobanda de 17,12%, datorie pentru care in cursul lunii s-a platit o dobanda egala cu 10.287.000 lei. Apelarea la creditul bancar modifica marimea rentabilitatilor. Astfel, in anul 2000, corelatia intre cele 3 rate de rentabilitate este: Rfin < Rec < Rdob. Aceasta situatie releva faptul ca firma nu realizeaza o gestiune financiara corecta in ceea ce priveste utilizarea capitalurilor sale.
Prin contractarea de datorii pe termen lung firma isi asuma in plus un risc de indatorare, care in mod normal ar trebui sa-i aduca o rentabilitate suplimentara. Insa firma nu beneficiaza de un efect de levier.
Rfin = Rec + (Rec - Rdob)*Datfin/CPR
Rfin = 0,160774689 + (0,160774689 - 0,17111898)*0,010744496 = 0,160663545
Efect de levier = (Rec - Rdob)*Datfin/CPR = -0.000111144
Deci, capitalurile imprumutate nu sunt utilizate eficient. Cu fiecare unitate imprumutata se pierd aproximativ 0,0115 puncte procentuale din capitalurile actionarilor, iar in conditiile mentinerii constante a rentabilitatii economice, majorarea datoriilor financiare ar putea genera o situatie nefavorabila pentru firma.
Se constata, din analiza marimilor coeficientului de elasticitatea a profitului curent (e), ca apelarea la credite generatoare de dobanzi conduce la o crestere a pragului de rentabilitate, deci o crestere a variabilitatii profitului curent in raport cu cifra de afaceri (de la 0,873627 la 1,6594969).
e = (DPRcurent/PR0) / (DCA/CA0)
INDICATOR
1997
1998
1999
1999
2000
2000
REZ. CRT.
8743125
8493554
8493554
11666281
11666281
17240531
D REZ. CRT
-249571
3172727
5574250
CA
14574585
15999245
15999245
22840194
22840194
29416429
D CA
1424660
6840949
6576235
COEF. e
-0,292019528
0,87362765
1,6594969
Ratele de rentabilitate sunt formate dintr-un factor cantitativ (rata de marja) si unul sau mai multi factori calitativi (rate de rotatie si de structura). Acesti factori servesc in special la alegerea directiilor de actiune pe viitor pentru cresterea rentabilitatii.
Rec = (PN1+DOB1)/AE0 = (PN1+DOB1)/CA0 * CA0/AE0 = Rata marjei brute * Rata rotatie a activului economic in cifra de
afaceri
INDICATOR
1998
1999
2000
RATA MARJEI BRUTE
0,378427461
0,50658296
0,651508214
RATA ROTATIE
1,822033477
0,19924956
0,246773081
REC
0,689507502
0,10093643
0,160774689
Firma are capacitatea de a degaja o acumulare bruta dupa acoperirea cheltuielilor variabile din cifra de afaceri. O solutie pentru cresterea rentabilitatii economice ar fi cresterea factorului cantitativ (rata marjei brute), insa acest lucru trebuie realizat cu luarea in considerare a raportului pret/cost. In Romania activitatea de turism constituie un secor puternic concurential, deci cresterea marjei brute poate fi facuta pana la un anumit nivel limita stabilit in functie de tarifele si costurile practicate de firmele mari din acest domeniu.
De asemenea, rentabilitatea economica poate fi ameliorata prin cresterea factorului calitativ asupra caruia nu exista restrictii exterioare firmei. Astfel, se pot fructifica avantajele unei specializari profunde in prestarea unui anumit serviciu sau a unei diversificari a serviciilor firmei.
Rfin = PN/CPR = PN/CA * CA/AE * AE/CPR = Rata marjei nete * Rata de rotatie a activului economic in CA * Rata de structura a capitalurilor
INDICATOR
1998
1999
2000
RATA MARJEI NETE
0,378427461
0,50658296
0,651057824
RATA ROTATIE
1,822033477
0,19924956
0,246773081
RATA STRUCTURA
1
1
1
RFIN
0,689507502
0,10093643
0,160663545
La randul ei si rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi majorata prin cresterea factorului cantitativ, a factorilor calitativi sau a ambilor.
Cresterea factorului cantitativ presupune cresterea marjei nete existente in vanzari dupa eliminarea tuturor cheltuielilor. Aceasta se poate obtine printr-o majorare a tarifelor, insa avandu-se in vedere situatia firmelor concurente.
De asemenea, rentabilitatea financiara poate creste prin cresterea ratei de rotatie, adica printr-o exploatare extensiva a activului economic, sau prin cresterea indatorarii firmei, dar numai cu conditia respectarii corelatiei: Rec > Rdob.
ANALIZA RISCULUI
LICHIDITATEA
Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati datoriile care au devenit scadente. Pentru a face fata platilor firma trebuie sa desfasoare o activitate prin care transforma activele sale in produse si servicii, din vanzarea carora va incasa bani. Riscul de lichiditate este, in general, analizat de banci, dar si de alti interesati sa observe capacitatea de plata a firmei. Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de lichiditate.
RATA LICHIDITATII GENERALE = ACR/DAT. EXPLOATARE
RATA LICHIDITATII PARTIALA = ACR-STOCURT / DAT. EXPLOATARE
RATA LICHIDITATII IMEDIATA =DISPONIBILITATI / DAT.EXPLOATARE
INDICARORI
1997
1998
1999
200
RATA LICHID. GEN.
98,6352%
43,3963%
55,0011%
72,6494%
RATA LICHID. PARTIALE
75,8389%
35,8319%
52,4011%
66,9827%
RATA LICHID. IMEDIATE
49,0464%
23,1353%
45,5898%
60,6016%
In comparatie cu valorile referinte minime, se poate observa ca firma se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste plata datoriilor devenite scadente rezultate din operatiile curente si din prelevarile obligatorii.
Cu exceptia primului an (1997) din perioada analizata, in care valorile ratelor de lichiditate tind catre cele de referinta, in anii urmatori firma se afla in incapacitate de plata a datoriilor scadente sub 1 an.
Rata lichiditatii generale este subunitara, ceea ce semnifica inexistenta fondului de rulment, deci firma nu dispune de resurse pentru a-si asigura finantarea activelor circulante.
De asemenea, firma intalneste dificultati in onorarea datoriilor pe termen scurt din creante, fapt evidentiat de valorile ratei lichiditatii partiale, care este mai mica de 0,8. Aceeasi probleme apare si in situatia achitarii obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati, acestea din urma fiind mult prea mici la un moment dat in comparatie cu marimea datoriilor devenite scadente la acel moment.
Evolutia celor 3 rate de lichiditate in perioada analizata este similara, in sensul ca in 1998 se inregistreaza o scadere brusca a capacitatii de plata a datoriilor de exploatare. La sfarsitul anului 2000 se observa o ameliorare a situatiei firmei in acest sens, insa valorile continua sa fie sub cele de referinta.
Din punct de vedere al lichiditatii, firma nu este capabila sa faca fata angajamentelor asumate fata de terti, fapt ce poate fi cauzat de incapacitatea firmei de a-si recupera la timp creantele.
O solutie indicata pentru perioada urmatoare de activitate ar fi pe de o parte realizarea unei concordante intre scadentele creantelor si cele ale datoriilor pe termen scurt, iar pe de alta parte dezvoltarea unei politici agresive cu clientii prin reducerea soldului creante-clienti micsorand astfel durata de incasare. Acest alternativa trebuie adoptata, insa, cu luarea in considerare alimitelor impuse de riscul indepartariiclientilor spre alti furnizori.
Firma poate opta pentru obtinerea de disponibilitati si la stimularea platii creantelor in numerar prin acordarea de disconturi.
De asemenea o gestiune adecvata a stocurilor si o politica mai putin agresiva in ceea ce priveste fondul de rulment pot determina o ameliorare a lichiditatii.
SOLVABILITATEA
Din punct de vedere al solvabilitatii, firma are capacitatea de a face fata angajamentelor asumate pe termen lung. Acest fapt este evidentiat de valorile ratelor de solvabilitate (rata de indatorare, levierul, perioada de acoperire prin castig a dobanzilor), care corespund nivelelor impuse adesea de catre banci.
Firma, in perioada analizata, si-a acoperit necesarul de finantare din surse proprii si datorii cu scadente sub 1 an, ceea ce poate a determinat si slaba pozitie de lichiditate. Abia in cursul anului 2000 firma apeleaza la credite bancare.
INDICATOR
2000
RATA DATORIILOR
0,010630279
LEVIER
0,010744496
PAD
1510
Rata de indatorare generala mult sub 50% semnifica faptul ca firma nu intampina nici un fel de dificultati in rambursarea datoriilor si plata dobanzilor corespunzatoare conform conditiilor prestabilite prin contract.
Raportul Datorii financiare/Capitaluri proprii mai mic decat 1 evidentiaza ca angajamentele bancare ale firmei pe termen mediu si lung sunt garantate de capitalurile proprii.
Valoare PAD mai mare decat 1 dovedeste ca firma poate face fata platilor cu dobanzile din surse proprii (profit net si amortizare).
Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitate, firma poate apela in continuare la credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii, dezvoltarii si efectuarii de noi investitii, deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din capitalul sau propriu.
Insa, aceste rate trebuie asumate si in functie de pozitia sa de lichiditate. Nivelurile inregistrat la ratele de lichiditate se afla sub cele cerute de banci, si astfel exista riscul ca obtinerea de credite sa se faca la o rata de dobanda mai mare. Iar, daca rentabilitatea economica pe viitor nu va depasi aceasta rata de dobanda, utilizarea de astfel de capitaluri imprumutate nu va fi eficienta, si va determina in timp scaderea puterii firmei.