|
|
|
Prezinta asemanari si deosebiri dintre doua tipuri de nuvela studiate (nuvela psihologica, istorica sau fantastica).
Aplicatie la: Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul si Ioan Slavici - Moara cu noroc
Nuvela este o specie a genului epic in care intreaga actiune se concentreaza in jurul unui singur personaj angajat intr-unul sau mai multe conflicte.
In functie de conflictul de baza al nuvelei avem nuvele psihologice, sociale, istorice sau fantastice. Privind apartenenta lor la curente literare, distingem nuvele romantice sau realiste.
Creatii reprezentative pentru specie sunt: Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul si Ioan Slavici - Moara cu noroc.
Desi ambele creatii apartin aceleiasi specii, ele se deosebesc atat prin formula estetica, cat si prin conflictul de baza.
I. Curentul literar
A. Nuvela "Alexandru Lapusneanul" de C. Negruzzi apartine romantismului. Aparut in primul numar al revistei Dacia literara, ilustreaza doua dintre ideile formulate de teoreticianul romantismului in Romania - Mihail Kogalniceanu - si anume: promovarea unei literaturi originale si inspiratia din istoria neamului.
B. Nuvela "Moara cu noroc" ilustreaza formula estetica a realismului prin prezentarea verosimila a universului rural de pe fondul societatii de la sfarsitul secolului al XIX-lea, fara idilizarea din proza samanatorista.
II. Tipologie
A. Fiind inspirat din istoria neamului, nuvela "Alexandru Lapusneanul" devine o nuvela istorica. Sursa principala de inspiratie o constituie cronica lui Grigore Ureche, "Letopisetul Tarii Moldovei", care relateaza pe larg intamplarile din perioada celor doua domnii ale voievodului Alexandru Lapusneanul. Autorul modifica relatarea istorica cu scopuri estetice, dar actiunea ramane totusi in limitele verosimilului.
B. Conflictul de baza al nuvelei "Moara cu noroc" este de natura psihologica, fiind vorba despre consecintele nefaste pe care setea de imbogatire le are asupra individului. Accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajului Ghita, evolutia sa psihologica fiind surprins amanuntit, din care rezulta ca nuvela este psihologica.
III. Perspectiva narativa, instantele comunicarii
A. nuvela romantica - desi naratorul este unul obiectiv care relateaza la persoana a II-a, el isi judeca personajele si faptele lor cu un ton critic. Astfel rolul cititorului este pasiv, naratorul il obliga sa vada totul din punctul sau de vedere.
B. nuvela realista - naratorul este omniscient si omniprezent, relateaza totul la persoana a III-a, nu se implica in evenimente, nu isi judeca personajele, lasandu-i sa se prezinte singur. Astfel rolul cititorului nu mai este pasiv, el este nevoit sa caute dincolo de cuvinte.
IV. Caracterul clasic, moralizator
A. Nuvela lui C. Negruzzi are caracter moralizator chiar prin judecarea faptelor si personajelor, deoarece ne atrage atentia ca Alexandru Lapusneanul nu este un model de domnitor care trebuie urmat, chiar dimpotriva
B. Morala nuvelei se desprinde din cuvintele batranei de la inceput, reprezentand intelepciunea populara: "Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit" si din final: "asa le-a fost dat"
