|
|
|
Ilustreaza conceptul operational arta poetica, prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic.
Arta poetica
44 crez literar, opera literara, care exprima principiile estetice ale autorului ei, conceptia acestuia despre menirea poetului, despre functiile literaturii, despre modul in care trebuie scrisa aceasta;
45 exemple de arte poetice:
Horatiu, Epistola catre Pisoni- arta trebuie sa imbine utilul cu placutul;
Boileau, Arta poetica - formuleaza principiile clasicismului;
Arta Poetica a lui Paul Verlaine exprima ideile simbolismului;
Mihai Eminescu, Epigonii - isi exprima admiratia fata de inaintasi, precum si necesitatea ca poetul sa fie animat de un ideal inalt;
Arghezi, Testament, poetul este un continuator al stramosilor lui tarani al caror drum spre cunoastere il exprima cartea;
Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii- poetul este adeptul cunoasterii luciferice (intuitive), din care face parte si cunoasterea poetica, opusul cunoasterii paradisiace(rationale).
Testament, de Tudor Arghezi
Este o arta poetica, un poem programatic aparut in primul volum de poezii argheziene - Cuvinte potrivite, 1927.
Titlul semnifica intreaga opera a unui artist care este lasata ca mostenire spirituala generatiilor viitoare. Arghezi continua traditia scriitorilor pasoptisti, aparand in ipostaza de poeta vates, adica poetul profet. Poetul este un Mesia care isi asuma rolul de a scrie o carte. Eul liric sintetizeaza toate cantecele care exista virtual in fiecare din noi.
Poezia este structurata in doua parti:
Prima parte are un caracter are un caracter adresativ (primele 12 versuri). Eul liric dialogheaza cu un lector imaginar incercand sa-l constientizeze pe acesta de insemnatatea operei artistice.
Cuvantul central este cel de carte, care apare surprins din mai multe unghiuri:
- cartea este privita ca un document scris ce salveaza de uitare numele artistului: "Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte"
- cartea apare ca treapta ce realizeaza legatura dintre generatiile trecute si cele viitoare: "Cartea mea-i, fiule, o treapta"
- cartea este un hrisov, este asemanata cu Biblia pentru ca ea contine mostenirea spirituala a generatiilor: "Aseaz-o cu credinta capatai/ Ea e hrisovul vostru cel dintai"
-cartea este un document social care exprima suferinta poporului: "Ea e hrisovul vostru cel dintai/ Al robilor cu saricile, pline/ De osemintele varsate-n mine"
In partea a doua a poeziei poetul exprima ideile esentiale ale sale. Cartea apare ca expresie a progresului omenirii de la munca fizica la munca intelectuala: "Ca sa schimbam acum intaia oara/ Sapa-n condei si brazda-n calimara"
Metafora "cuvinte potrivite" are mai multe conotatii in text:
- opera trebuie sa fie un act de truda, de munca: Si framantate mii de saptamani/ Le-am prefacut in versuri si icoane"
- selectare, imbinare pentru a ajunge la un vers care sa exprime valori morale.
- poetul trebuie sa transfigureze realitatea, sa valorifice limbajul poporului care presupune originalitate, naturalete, plasticitate. Arghezi cultiva estetica uratului, idee pe care o preia de Charles Baudelaire. El are misiunea de a valorifica acele cuvinte considerate pana atunci non-poetice: "Facu-i din zdrente muguri si coroane", "Veninul strans l-am preschimbat in miere"
- poetul are si un rol social, el trebuie sa exprime atat suferinta confratilor sai, cat si sa le aline durerea: "Am luat ocara/Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure"
Arghezi recunoaste ca opera artistica nu este doar produsul inspiratiei divine ci si al eforturilor, al trudei: "Slova de foc si slova faurita/ Imparecheate-n carte se marita". Identificam doua metafore; "Slova de foc" reprezinta inspiratia, "slova faurita" munca.
Versificatia este traditionala prin cultivarea unei rime pereche si moderna prin ritmul neregulat.
