|
|
|
O SCRISOARE PIERDUTA
de I. L. Caragiale
apartenenta speciei la genul dramatic, specia literara comedie
I. L. Caragiale (1852-1912), dramaturg si prozator, a fost un observator lucid si ironic al societatii romaanesti din vremea lui, un scriitor realist si moralizator. El foloseste cu maiestrie satira si sarcasmul, pentru a demasca moravurile societatii romanesti si a crea personaje dominate de un defect moral, reprezentativ pentru tipul si caracterul uman.
Principalul mijloc de construire este comicul, foarte variat ca manifestare, intre care se pot enumera :comicul de situatie, comicul de caracter, comicul de limbaj, comicul de moravuri, comicul de intentie si comicul de nume.
Caragiale a avut intentia de a contribui prin ras, la indreptarea moravurilor sociale, fiind adeptul cugetarii clasice : rasul indreapta moravurile. (ridendo castigat mores)
Comedia 'O scrisoare pierduta ' s-a jucat cu un succes rasunator pe scena Teatrului National din Bucuresti, la data de 13 noiembrie 1884.
Comedia este specia genului dramatic, in versuri sau in proza, care satirizeaza intamplari, aspecte sociale, moravuri, prin intermediul personajelor ridicole, intre care se nasc conflicte puternice. Comedia are scopul de a indrepta acele defecte umane si sociale prin ras, avand, asadar, rol moralizator . Principalele mijloace artistice de realizare a comicului sunt satira si sarcasmul, folosite pentru a crea ridicolul sau grotescul, atat in ilustrarea aspectelor imorale ce se petrec in societate, cat si a caracterelor umane dominate de defecte morale.
Ca orice opera dramatica, 'O scrisoare pierduta ' este alcatuita din acte (si anume patru), avand un numar variabil de scene : primul are opt scene, al doilea paisprezece, al treilea sapte, iar ultimul paisprezece, precedate de lista personajelor .
O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri politice, ilustrand dorinta de parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputati . Intre oamenii politici se nasc conflicte puternice . Lumea politica a judetului este alcatuita din reprezentantii opozitiei pe de o parte,Catavencu si grupul de intelectuali independenti, si membrii partidului de guvernamant pe de alta parte, Stefan Tipatescu, Zoe, Zaharia Trahanache, Farfuridi si Branzovenescu.
Locul actiunii este capitala unui judet de munte, iar timpul in care se petrec intamplarile este plasat la sfarsitul secolului al XIX-lea .
Actiunea poate fi rezumata pe momentele subiectului, principalele moduri de expunere fiind dialogul si monologul. Ca mijloace artistice, subiectul este construit prin comicul de situatii in care sunt puse personajele, conturate la randul lor prin comicul de caracter si comicul de limbaj.
Expozitiunea il prezinta pe Ghita Pristanda, politaiul orasului, care ii raporteaza servil prefectului Stefan Tipatescu, indeplinirea misiunii pe care o avusese noaptea trecuta. El aflase ca Nae Catavencu este in posesia unui document important care va face posibila alegerea acestuia in Camera Deputatilor. Acest fapt declanseaza intriga comediei, deoarece documentul misterios este o scrisoare de amor a prefectului pentru Zoe, sotia lui Zaharia Trahanache, seful filialei partidului din acest judet. Nae Catavencu, avocat din opozitie si directorul ziarului 'Racnetul Carpatilor', vrea sa obtina cu orice pret candidatura de deputat. De aceea, el il santajeaza pe prefect cu scrisoarea de dragoste, furata de la Cetateanul turmentat, care o gasise pe strada . Se declanseaza astfel, desfasurarea actiunii. Dornic de a parveni, Catavencu ameninta ca va publica scrisoarea in ziarul sau, dar promite sa o inapoieze in cazul in care va obtine postul de deputat. Stefan Tipatescu, dupa ce ordona perchezitionarea sio arestarea abuziva a lui Catavencu, incearca sa-I ofere in schimbul scrisorii de amor alte functii in stat, dar acesta refuza cu indarjire. In cele din urma, Catavencu izbuteste sa obtina promisiunea Zoei Trahanache pentru candidatura ravnita, deoarece aceasta era ingrozita ca va fi compromisa moral in societate . Farfuridi si Branzovenescu, doi membri,arcanti ai partidului, se tem de tradare si trimit la 'centu' o anonima, pe care prefectul reuseste s-o opreasca la timp . Zaharia trahanache raspunde la santaj cu santaj, deoarece descopera o polita falsificata de Catavencu, prin care acesta isi insusea ilegal bani de la fundatia A. E. R, al carei presedinte era.
Punctul culminant se declanseaza odata cu venirea de 'la centru' a dispozitiei ferme de a fi trecut pe lista candidatilor un oarecare Agamamnon Dandanache . Fiecare politician in parte devine agitat, atmosfera este tensionata atat intre membri partidului, cat si in opozitie, la care se adauga disperarea celor doi amanti. In timpul unei incaierari ce se isca la adunarea electorala de anuntarea oficiala a numelui candidatului, bataie pusa la cale chiar de politistul orasului, Pristanda, Catavencu pierde palaria, in captuseala careia era ascunsa scrisoarea de amor.
Deznodamantul este constituit printr-o scuccesiune rapida de situatii comice inedite. Noul cndidat, Agamita Dandanache, se dovedeste a fi mai ticalos decat Catavencu, deoarece ajunsese candidat santajand un politician important, tot cu o scrisoare de amor, pe care o gasise intamplator. Miselia personajului reiese din faptul ca nu inapoiaza scrisoarea, pentru ca 'mai trebuie s-alt data ' Cetateanul turmentat gaseste in captuseala palariei lui Catavencu scrisoarea prefectului si-o inmaneaza in sfarsit, 'andrisantului', adica Zoei Trahanache . Catavencu, nemaiavand obiectul santajului, devine umil si conduce festivitatea organizata in cinstea rivalului sau politic, Agamita Dandanache, care castiga postul de deputat. Atmosfera de dupa alegeri este vesela, desi votarea in sine fusese 'o mascarada', dirijata de interesele personale ale oamenilor politici.
Principala modalitate artistica de construire a subiectului si a personajelor o constituie comicul, care la Caragiale imbraca cele mai variate forme de manifestare . Personajele sunt create cu sarcasmul si satira specifice acestui dramaturg, care-l fac unic si neeegalat inca in intreaga litaratura romana.
Comicul de caracter contureaza personaje ridicole, creeaza tipologii umane, dominate de trasaturi morale definitorii pentru caracterul acestora .
Incultura, lipsa de instructie sunt evidentiate pregnant in comicul de limbaj, deformand neologismele, ca Ghita Pristanda :bampir, famelie, renumeratie , prin ticuri verbale, care frizeaza prostia . . De exemplu, alaturarea cuvantului curat altor cuvinte evidentiaza un nestapanit servilism, facandu-l penibil si ridicol: curat misel, curat murdar, curat condei.
Celelalte personaje ale comediei ilustreaza tipuri umane, dominate de o trasatura de caracter reprezentativa :tipul incornoratului simpatic este ilustrat de Zaharia Trahanache, tipul parvenitului si demagogului este intruchipat de Nae Catavencu, tipul politicianului incult si prost, de cuplul Farfuridi -Branzovenescu, tipul cochetei de Zoe Trahanache . Cetateanul Turmentat il reprezinta pe alegatorul anonim, ametit de frazeologia si demagogia poiliticientilor, iar Agamemnon Dandanache acumuleaza toate trasaturile negative ale celorlalte personaje : parvenitismul, demagogia, prostia, incultura .
Comicul de nume ilustreaza principalele trasaturi de caracter ale personajelor ; de exemplu, Catavencu vine de la 'cata' care inseamna si haina cu doua fete, de unde reiese demagogia si ipocrizia personajului.
Opera 'O scrisoare pierduta ' de I. L. Caragiale apartine genului dramatic si se incadreaza in specia comedie , deoarece autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale, moravuri si defecte caracteriale prin intermediul personajelor ridicole, starnind tasul, cu scopul de a le indrepta . Principalele moduri de expunere sunt dialogul si monologul, iar caracterizarea personajelor se face in mod indirect prin vorbele , faptele si gandurile lor, ori direct de catre celelalte personaje . O modalitate aparte o constituie referirile lui Caragiale , cuprinse intre paranteze, ca indicatii scenice, prin care autorul isi'misca' personajele, le da viata, folosind comicul, ca principal mijloc artistic.
