|
|
|
de Camil Petrescu
=roman subiectiv-modern
=roman subiectiv de analiza psihologica
Teoretician al noului roman , Camil Petrescu este cel care a introdus o noua structura a operei ,un nou stil denumit "anticalofil" si o noua problematica , aceea a cunoasterii. Eroii sai sunt in totalitate intelectuali preocupati de absolut.In "Ultima noapte de dragoste, intaia nopate de razboi" (1930) Camil Petrescu surprinde drama intelectului lucid interesat de absolutul sentimentului de iubire dominat de incertitudini, care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice , aceea a omenirii care traieste tragismul unui razboi absurd, vazut ca iminenta a mortii.
Romanul "Ultima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi" este alcatuit din doua parti corespunzatoare celor doua jumatati ale titlului.
Cartea I este istoria geloziei lui Stefan Gheorghidiu , iar metafora din titlu ar putea sugera ratacirile personajului prin noaptea incertitudinilor sale, legate de iubirea pt sotia sa , Ela.
Cartea a II -a constituie un jurnal de campanie in care este evocat spectacolul apocaliptic al razboiului, tot o noapte care sfarseste adesea in moarte.
Legatura dintre aceste doua carti este realizata de Stefan Gheorghidiu , un tanar atras de febra ideilor.
Autorul incearca sa raspunda la intrebarile:cum priveste dragostea si cum traieste drama razboiului cautatorul de absolut. Daca prima parte este o fictiune ,deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului, partea a doua este o experienta traita, scriitorul fiind ofiter al armatei romane, in timpul Primului Razboi Mondial.
Romanul incepe cu un artificiu de compozitie. Actiunea din primul capitol este posterioara intamplarilor relatate in restul primei parti.
In primavara anului 1916 Stefan Gheorgidiu asista la popota ofiterilor, la o discutie despre fidelitatea in dragoste . Aceasta ii va aminti in mod dureros de casnicia sa , care dureaza de doi ani si jumatate.
Stefan Gheorghidiu noteaza in jurnalul de campanie " eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala". Iubirea lor a fost alimentata si de orgoliu tanarului, intrucat Ela era cea mai frumoasa studenta de la Litere , iar el era student la Filozofie.
Monografia acestei iubiri este realizata prin retrospectiva si incepe abia din capitolul al doilea intitulat "Diagonalele unui testament".
Marile intrebari ale tanarului isi gasesc raspunsul abia la sfarsitul Cartii a-||-a cand sosind acasa intr-o permisie Gheorgidiu , primeste printr-o scrisoare anonima confirmarea vechilor banuieli. De data aceasta cel care vazuze in razboi ultima fata a absolutului, gaseste puterea de a divorta, lasandu-i Elei tot trecutul.
La sfarsitul Cartii a-II -a, tanarul care strabatuse drumul cunoasterii, devine alt om.
Romanul are doua mari teme: DRAGOSTEA si RAZBOIUL, fiecare dintre aceste doua experiente reprezinta o incercare de a atinge absolutul.
Ambele sunt diviziuni particulare ale iubirii si razboiului original, prin luciditaea demersului analitic. Romanul reuneste doua planuri ale relatarii: unul obiectiv exterior ce surprinde povestea unor intamplari si altul subiectiv interior, alcatuit din analiza profunda si lucida a unor sentimente , cum ar fi: gelozia; incertitudinea; dezamagirea.
Naratorul este protagonistul romanului, perspectiva narativa fiind subiectiva si unica. Naratorul omniscient (stie tot ce se intampla), obiectiv si naratiunea la persoana a -|||-a sunt inlocuite in romanul de tip subiectiv, prin naratiune la persoana |cu focalizare exclusiv interna : viziunea"impreuna cu".
Naratiunea la persoana I presupune existenta unui narator implicat (identitatea intre planul naratorului si al personajului ) .
Punctul de vedere unic si subiectiv, al personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje principale. Insa situarea eului narativ in central povestirii confera autencititate, iar faptele , personajele sunt prezentate ca evenimente interioare, interpretate , analizate.
In roman predomina analiza, evenimentele sunt de fiecare data filtrate prin constiinta. Opera contine o naratiune discontinua cu numeroase ramificatii subtextuale.
Stilul anticalofil pentru care opteaza romancierul Camil Petrescu sustine autenticitatea limbajului; el doreste sa faca din scris un prilej exceptional de traire autentica. Autenticitatea taririi, naratiunea la persoana | , memoria afectiva, timpul prezentat si subiectiv, autencititaea perspectivei narative demonstreaza faptul ca" Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" este un roman modern de tip subiectiv.
Intamplarile narate constituie fundamentul unei profunde analize psihologice, Cartea | putand fi considerate monografia unei iubiri, inceputa prin anii 1913-1914 in Universitatea bucuresteana.
Iubirea dintre Stefan Gheorghidiu si Ela cunoaste momente de fericire, dar si o adanca deziluzie, ultima fiind alimentata de luciditatea barbatului .
Dupa ce se casatoresc,cei doi traiesc in conditii materiale modeste, pana cand o intamplare le schimba viata. De Sfantul Dumitru intreaga familie Gheorghidiu este invitata la unchiul Tache, personaj foarte zgarcit si foarte bogat a carui moarte apropiata deschide perspectiva unei mosteniri. Stefan primeste in mod neasteptat o avere,din care ii ramane destul de mult dupa procesul intentat de rudele sale.
Noul lor statut social ii propulseaza pe cei doi soti in lumea mondena a Bucurestiului. Stefan este atras in afaceri de un unchi al sau, Nae Gheorghidiu; domeniul in care este ars de febra ideilor se dovedeste a fi un inadaptat.
Intr-o dupa-amiaza, pe cand cei doi soti se plimbau pe la sosea o intalnesc pe Anisoara , verisoara lui Stefan ,maritata cu un mare mosier. Sub influenta acestei verisoare , Ela este atrasa intr-o lume mondena, lipsita de griji dar si de adevarate orizonturi ; preocupata numai de moda, de distractii nocturne sau escapade.Spre deosebire de sotul sau ,Ela se integreaza perfect in cercurile bogate, coborand astfel din mitul iubirii in realitate. Stefan simte "cum zi de zi femeia mea se instraina, in preocuparile si admiratiile ei"fata de el; fapt ce il chinuie ingrozitor, pt ca este constient ca nu poate trai fara ea, de aceea viata ii devine in curand" o tortura continua".
Cateva moment se retin din viata cuplului si cel mai important este excursia facuta cu un grup de prieteni , la Odobesti.
In timpul acesteia , Ela acorda o atentie exagerata unui anume G (GREGORIADE)care-i va deveni foarte apropiat mai tarziu.
Plimbarea la Odobesti,declanseaza criza de gelozie a personajului, pune sub semnul intrebarii fidelitatea sotiei. Compania imineta a domnului G , avocet obscur, dar barbat monden, plimbarile cu masina , asezarea Elei la masa langa el , provoaca eroului o chinuitoare suferinta .
Intamplarea da nastere unei starii de tensiune intre cei doi soti, consolidata prin episoadele de viata care i-au urmat.
Atunci cand intr-o noapte , din gelozie Stefan aduce acasa o femeie usoara , Ela il va parasi.
Primavara anului 1916 ii gaseste pe cei doi soti impacati si relativ linistiti. Intors in Bucuresti, Gheorghidiu asista la tot felul de discutii despre intrarea Romaniei in razboi.
Prietenia Anisoarei cu Ela se consolideaza: se imbracau amandoua la fel, la petrecerile mondene dl. G era mai rezeravat fata de Ela.
Dupa discutia de la cantina ofiterilor, obtine o premise de a o vedea pe Ela , dar intalnirea ii sporeste incertitudinea si prin prezenta lui G in acelasi oras.
Intristat din cauza ca Ela ii pusese si probleme mostenirii in cazul in care ar fi murit pe front, Gheorghidiu se gandeste pentru o clipa sa-i ucida pe cei doi amanti. Dupa ce pleaca de la intalnirea cu Ela, se vede cu un superior care-l ia la unitate pentru ca Romania intrase in aceea noapte in razboi.
Capitolul " Ultima noapte de dragoste" incheie Cartea | si povestea introdusa in jurnalul de front ca urmare a gandurilor scoase la iveala de memoria involunatra.
Cartea a-II -a, care incepe cu capitolul "Intaia noapte de razboi" prezinta inaintarea armatei in Transilvania a Imperiului Austro-Ungar. Oriunde s-ar fi aflat tanarul sublocotenent Stefan Gheorghidiu razboiul ii arata aceasi fata tragica si lipsita de glorie. Integrat in marea suferinta colectiva si amenintat de moarte la fiecare pas el gaseste puteree ca intr-o permisie sa divorteze de Ela.
Drama indragostitului de absolut cunoaste pentru Stefan Gheorghidiu doua aspect: suferinta nascuta din iubire inselata si imposibilitatea de a se adapta intr-o lume cu un alt sintem de gandire decat al lui.
Ranit si spitalizat este primit de Ela, aratandu-se excesiv de grijulie.
In corespondenta primita acasa ,Stefan gaseste o scrisoare anonima care-l avertizeaza ca nevasta il inseala cu Gregoriade. El constata cu surprindere ca totul i se pare indiferent, astfel ii propune Elei sa se desparta. El ii va darui Elei casele de la Constanta , banii "absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret , la carti, de la lucruri personale, la amintiri. Adica tot trecutul"
Suferinta provocata de iubire izvoraste din conceptia tanarului care considera ca fiecarui barbat ii este destinata o anumita femeie , inca de la inceputul lumii. Astfel se explica nasterea obsedantei iubiri pentru Ela , pe care Stefan o accepta mai intai din orgoliu , apoi din mila, pt ca mai apoi sa-si dea seama ca nu mai poate trai fara ea.
Pentru tanarul student, dragostea constituie un mijloc de modelare a fiinitei iubite dupa moelul unui ideal propriu.
Incetul cu incetul ,Gheorghidiu reface mitul lui Pygmelion cel care s-a indragostit de propria creatie.
De aici incepe si drama , pentru ca tanarul va trai cu suferinta creatorului caruia i-a fost spulberata implinirea prin creatie.
Drama personajului se regaseste si in fata mortii, atunci cand oamenii isi anuleaza personalitatea.
STEFAN GHEORGHIDIU este un intelectual in CAUTAREA ABSOLUTULUI.
