NUVELA PSIHOLOGICA

Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu o actiune mai complicata decat a schitei sau a povestirii, cu o structura mai complexa si mai multe personaje.

Caracteristicile nuvelei psihologice

urmareste un singur fir narativ, in care analiza starilor sufletesti ale eroului ocupa un loc important:

subiectul este inspirat de realitatea apropiata, analizandu-se evenimentele dramatice care influenteaza viata individului;

conflictul vizeaza situatia sociala a personajului;

evidentiaza complexitatea sufleteasca a oamenilor obisnuiti;

Teme

dezumanizarea din cauza banilor;

parvenitismul;

inadaptarea;

erosul;

Moara cu noroc

de Ioan Slavici

Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica prin tematica, prin conflict interior, prin modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica.

Tema prezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire.

In nuvela accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor. Fiind o nuvela psihologica conflictul central este cel moral-psihologic, conflict interior al personajului principal, iar in caracterizarea personajelor se utilizeaza tehnici de investigatie psihologica: autoanaliza, monologul interior, scdenele dialogate, insotite de notatia gesticii, a mimicii si a tonului vocii.

Personajul principal, Ghita, traieste un puternic conflict interior, osciland intre dorunte puternice, dar contradictorii: dorinta de a ramane om cinstit si dorinta de a se imbogati. Conflictul interior se reflecta in plan exterior, prin confruntarea dintre carciumarul Ghita si Lica Samadaul.

Actiunea sedesfasoara pe parcursul unui an, intre doua repere temporale: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste.

Alcatuita din 17 capitole, nuvela are un subiect concentrat.

In expozitiune, Ghita, cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, hotaraste sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Carciuma este asezata la rascruce de drumuri, izolata de restul lumii. O vreme afacerile ii merg bine lui Ghita. Insa aparitia lui Lica Samadaul, seful porcarilor si al turmelorde porci din imprejurimi, constituie intriga si declanseaza in sufletul lui Ghita conflictul interior.

Desfasurarea actiunii ilustreaza procesul instrainarii carciumarului fata de familie, care, dornic sa faca avere, se indeparteaza treptat de Ana si devine complicele lui Lica la diverse nelegiuiri: jefuirea arendasului, uciderea unei femei si a unui copil. Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea, fost hot si tovaras al lui Lica, pentru a-l prinde pe samadau.

Punctul culminant al nuvelei ilustreaza dezumanizarea lui Ghita. La sarbatorile Pastelui, Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica, lasand-o singura la carciuma, in timp ce el merge sa-l anunte pe jandarm ca Lica are asupra lui banii furati. Dezgustata de lasitatea sotului, Ana i se daruieste lui Lica. Cand se intoarce si isi da seama de acest lucru, Ghita o ucide pe Ana, fiind la randul lui ucis din ordinul lui Lica. Deznodamantul este tragic. Un incendiu provocat de oamenii lui Lica distruge carciuma de la Moara cu noroc. Pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea, Lica se sinucide. Singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii, nuvele avand astfel un final moralizator.

Incipitul si finalul se afla in raport de simetrie, deoarece infatiseaza drumul care ajunge la Moara cu noroc. Cuvintele rostite de batrana incadreaza desfasurarea actiunii, avand rol de comentariu moral.

Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici. Destinul sau ilustreaza consecintele nefaste ale setei de inavutire.

La inceput, Ghita este un om energic, cu gustul riscului. Cizmar sarac, el hotareste luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc, pentru ca doreste bunastarea familiei sale.

Carciuma aduce profit, iar familia traieste in armonie. Aparitia lui Lica Samadaul tulbura echilibrul interior al carciumarului. Cu toate ca isi da seama ca Lica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, Ghita nu se poate sustrage de la tentatia imbogatirii. La inceput, crede ca ii poate tine piept lui Lica si isi ia masuri de precautie: cumpara doua pistoale, isi face rost de doi caini si isi angajeaza inca o sluga.

Dar dupa cum cainii se imblanzesc inaintea samadaului, tot astfel carciumarul isi deschide lada cu bani.

Prin monologul interior sunt redate gandurile si framantarile personajului. Ghita are si momente de remuscare, cand ii cere iertare sotiei. Dar se instraineaza de ea, iar apoi o foloseste.

Prin urmare, opera literara Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica deoarece are trasaturile acestei specii literare: analizeaza conflictul interior al personajului principal, urmareste procesul anstrainarii lui Ghita de familiesi urmareste degradarea morala a acestuia.