|
|
|
ENIGMA OTILIEI
La aparitia 'Enigmei Otiliei', in 1938 (in doua volume), romanul, ca specie a literaturii avusese o evolutie extrem de rapida, dominand literatura romaneasca interbelica.
Liviu Rebreanu fusese cel care deschisese ferm drumul romanului romanesc, prin 'Ion' (1920) impunand romanul obiectiv.
S-a observat, la vreme, ca aceasta perioada a fost deosebit de fertila in domeniul literaturii, si in special al romanului, care se afirma puternic, racordandu-se si integrandu-se valorilor universale: 1920 - 'Ion'; 1922 - 'Padurea spanzuratilor' ale lui Rebreanu; 1930 - 'Baltagul' - M. Sadoveanu; 1930 - 'Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi' - Camil Petrescu; 1932 - 'Rascoala' - Liviu Rebreanu; 1933 - 'Patul lui Procust' - Camil Petrescu; 1935-1942 - 'Fratii Jderi' - M. Sadoveanu.
Aria tematica a romanului se largeste substantial, dupa ce Rebreanu fundamentase stilul obiectiv, romanul-fresca prin 'Ion' si 'Rascoala', intemeindu-se romanul de evocare istorica prin Mihail Sadoveanu, trecand din lumea satului, trecand din lumea satului in cea a orasului. Formele epice traditionale coexista cu tehnici artistice moderne (Marcel Proust); se abordeaza si se afirma romanul de analiza psihologica - Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, romanul evoluand astfel de la formula obiectiva spre cea subiectivista.
'Enigma Otiliei' - 1938 (al doilea roman al lui George Calinescu, dupa 'Cartea nuntii') constituie o revenire la formula obiectiva de roman, la metoda balzaciana. Romanul lui Calinescu devine astfel unul polemic, replica literara la cultivarea asidua in epoca a formulei proustiene, dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare.
George Calinescu este autorul primelor romane citadine de tip clasic. Prin 'Enigma Otiliei' el aduce o viziune originala, moderna.
Pivotul firului narativ va fi clanul familial, urmarindu-se mai multe destine umane: al Otiliei, al lui Felix, al lui Stanica Ratiu, al Olimpie..), pentru studiul consecintelor ereditatii (Titi), toate intra in sfera modernului.
Finalul romanului se incheie simetric, cu imaginea de la inceput: casa lui Costache Giurgiuveanu, si mai dezolanta, iar Felix reinvie in memorie cuvintele acestuia: 'Aici nu sta nimeni' - ce suna dezolant si lugubru.
'Enigma Otiliei' este un roman fundamental al literaturii romane, o creatie originala, sinteza a clasicismului realist de tip balzacian, cu elemente romantice si moderne.
