|
|
|
NECESITATEA TIPOLOGIEI FOLCLORICE Sl LITERARE
Pentru ca nu putem vedea, ca G.
Bogdan-Duica,
materialul prim de la care a plecat Eminescu un
basm despre lumina solara in lupta cu furtuna (son-
darea aspectelor mitice ale basmelor s-a desfacut
azi de jocul acesta al stihiilor simbolizate), de alta
parte, pentru ca incercarea de explicare psihanali-
tica a basmului ne duce prea, des pe un teren de
controverse si are elemente caduce, ramine sa cer-
cetam basmul cu metode pur folclorice si literare.
Pentru a intelege limpede procesul
creator la Emi-
nescu, avem nevoie de o astfel de lamurire a bas-
mului, incit sa fie primita cu necesitate de oricine
vrea sa-l adinceasca, fie istoric literar, fie estetician,
fie psihanalist, fie cercetator al miturilor. Nximai fi-
xindu-ne bine asupra caracterului si elementelor bas-
mului, numai individualizindu-l in cadrul motivelor
folclorice inrudite, vom avea un singur punct de
sprijin pentru a putea urmari istoria creatiunii Lu-
ceafarului.
Azi, cercetatorii se servesc tot'
mai mult, pen-
tru identificarea si caracterizarea basmelor, de lu-
crarea finlandezului Antti Aarne, Verzeichnis der
Marchentypen. intr-un domeniu atit de vast, se in-
lesneste astfel o binefacatoare colaborare mondiala.
Ea este intregita in chip fericit de Mot/f-idex of folk-
llterature de St. Thompson (Helsinki, 1931 si urm.).
La noi, folcloristul sas dr. Schullerus
a dat o pre-
tioasa contributie bibliografica, incadrind basmele
noastre in tipologia lui A. Aarne.
Privit in total, basmul publicat de
Kunisch se in-
fatisaza ca o contaminare a doua tipuri bine carac-
terizate : in partea intii recunoastem usor tipul cu-
ceririi unei fete de imparat prin bifuirea unor mari
greutati ; in partea a doua avem iubirea nefericita
o unei fiinte supranaturale pentru una de pe pamint
Chiar formularea semnalizeaza, pentru partea a doua,
stravechi viziuni, in care basmul e infratit
cu mitul.
Primul tip este, in felurite variante,
foarte ras-
pindit.
Potrivit cerintelor gustului
poporan, eroul, ca sa
poata cistiga pe fata de imparat, trebuie sa iasa bi-
ruitor din trei grele incercari, in primul tip, atit mo-
tivele cit si tesatura lor poarta intiparirea poporana,
confirmata prin larga lor raspindire. Si totusi, in fe-
lul cum sint redate de calatorul german apar unele
aspecte care arata ca al a inteles sa strecoare in
basmul poporan si anumite intentii de literatura culta.
Bucuria fetei de imparat cind vede
floarea cea
adevarata e un moment de iscusinta culta. Ca sa
sublinieze contrastul dintre artificialitatea vietii din
palatul tainuit si viata plina a naturii, Kunisch pune
mai intii pe fata de imparat sa impleteasca o cu-
nuna de flori artificiale, din pietre scumpe. Dar fe-
ciorul de imparat arunca pe fereastra floarea da-
ruita de Sfinta Vineri. "Cind ea zari floarea, care
cazuse in poala ei, scoase un strigat de bucurie si
arunca pe toate celelalte Si nu era decit o floare
obisnuita, cum vazuse nenumarate, zilnic, in vremea
cind cutreiera libera. Si saruta floarea si, incintata,
sorbi mireasma ei, si nu se putea satura privind
vinele gingase ale frunzelor'. in acest contrast din-
tre artificialitate si natura, apoi in momentul subli-
niat, sint note care trec da sfera gustului si obser-
vatiei poporane, invederind ca, in chiar cuprinsul pri-
mului tip, avem o imbinare de elemente poporane
si intentii culte, note, deocamdata discrete, din ceea
ce germanii numesc "Kunstmarchen'.
Aspectul acesta are insemnatatea
lui. Notele de
iscusinta culta sporesc in partea a doua a basmu-
lui. Dar daca ele au avut clarul sa apropie materia-
lul prim de sufletul poetului, au pus, in schimb, pe
Eminescu in fata unei probleme estetice greu da dez-
legat ; atit in limba cit si in intregul tesut se va simti
in istoria Luceafarului greutatea armonizarii a ceea
ce e simplitate naiva a poeziei poporane, cu iscu-
sinta, adincimea si orizontul proprii poeziei culte.
Biruinta acestor greutati prin desavirsita contopire o
elementelor eterogene a fost unul din marile trium-
furi ale poetului.
Cu uciderea balaurului si
liberarea fetei din gra-
dina de aur basmul s-ar fi putut incheia. Da^ cum
se intimpla adesea in tehnica povestirii poporane,
in desfasurarea primului tip se impletesc note care
ne pregatesc pentru motivul esential.
Al doilea tip contaminat in basmul
nostru este.
larg formulat, acela al iubirii dintre o fiinta supra-
paminteasca si una muritoare. Daca Eminescu nu>
intilnea acest tip cu modificarile introduse ds Ku-
nisch, de buna seama Luceafarul nu se nastea,
iar
experienta sufleteasca a poetului se inchega intr-alte
forme, pe care nu ni le putem intruchipa. Cj
atit
mai mult se cuvine sa privim cu luare-aminte tipul
nostru, definindu-l in cadrul motivelor inrudite. Fiind
de esenta mitica, in el intra si elemente magice, ir>
insasi situatia data stind un izvor de nefericire !
Dupa cum fiinta supranaturala
inamorata este
barbat sau femeie, tipul nostru are doua aspecte
deosebite. Voi zabovi sa arat tipologia ambelor as-
pecte. Am nevoie de ea, pentru ca vreau sa arat
locul Luceafarului in cadrul intregii familii de mo-
tive. Datorita, in parte, unor recente indrumari in
psihologie, dar mai ales preocuparilor de-a scoate
istoria literara din rutina pozitivista, se fac azi in-
cercari de a stabili tipuri, fie in legatura cu stilul,
fie in legatura cu personalitatile. Un pretios instru-
ment de lucru ar fi insa mai intii o tipologie a mo-
tivelor literare, dar nu o tipologie
dedusa abstract,
cum s-au facut unele incercari in lingvistica pen-
tru a arata toate fenomenele posibile, ci scoasa
din experienta istoriei literare. Grupind in jurul unor
motive de insemnatatea celui de care ne ocupam
toate aspectele inrudite, vom avea la indemina un
mijloc mai mult - si nu cel mai putin pretios - de
a individualiza plasmuirile dominante si, prin ele, pe
un poet. lata in ce spirit voi incerca sa dau aici
schita unei tipologii in legatura cu Luceafarul.
Desi pare a privi numai continutul,
o astfel de
tipologie pe motive este mai adecvata plasmuirilor
literare decit tipologiile stilistice, care, in timpul din
urma, introduc prea mult sugestii pornite din dome-
niul artelor plastice, deci nu totdeauna potrivite poe-
ziei. Chipul cum tipologia motivelor poate fi utilizata
comparativ pentru caracterizarea si adincirea stilis-
tica, se va lamuri de la sine din paginile urmatoare.
