|
|
|
ION -roman realist obiectiv
Capodopera a lui
Liviu Rebreanu, "Ion" este considerat primul roman modern din literatura romana
pentru ca aduce in fata cititorilorun personaj credibil insiprat din zbuciumata
viata a satului ardelenesc. Este un roman social, de inspirasie rurala, realist
si obiectiv, publicat in 1920. j6i6ij
In romanul realist este prezentata lumea in toata complexitatea ei, creandu-se
iluzia unei viati obiective. Naratorul obiectiv.omniscient, cu acces la toate
mecanismele vietii sociale si la intimitatea vietii afective este elementul
prin care se reda complexitatea societatii descrise.
Tema romanului este lupta taranului ardelean pentru avere, intr-o societate in
care clasele sociale sunt clar delimitate si care este stapanita de mentalitatea
intiderilor de pamant.
Mesajul operei are o mare incarcatura de valori etice, ideea de baza
consituind-o dezintegrarea morala a persoanei, provocata de dorinta avida de
pamant si implicit de dorinta de a face parte din clasa sociala inalta, a
oamenilor instariti.
In incipitul romanului apare imaginea drumului spre satul Pripas, imagine prin
care cititorul este introdus in spatiul in care se va desfasura actiunea
operei.
Romanul prezinta trei planuri narative, care alterneaza intre ele, urmarind cu
atentie evolutia pesonajelor.
Planul narativ principal prezinta lupta interioara a lui Ion, lupta care se da
intre glasul pamantului si glasul iubirii, cele doua forte interioare care il
mistuie pe flacau pe tot parcursul romanului. Ion se apropie totusi de Ana, hotarat
fiind sa capete pamanturile lui Vasile Baciu si isi reprima iubirea pentru
Florica. Dupa ce intra in posesia pamanturilor, Ion este invins de glasul
iubirii, care il va conduce spre moarte.
Intr-un al doilea plan se urmaresc evenimentele petrecute in casa invatatorului
Herdelea. Laura, fiica mai mare a invatatorului, se casatoreste cu George
Pintea, in ciuda pornirilor inimii ei. Invatatorul, capul familiei, lupta din
freu pentru a face fata dificultatilor materiale cu care se confrunta familia
sa precum si cu ingratitudinile autoritatilor unguresti.
Al treilea plan urmareste intreaga comunitate a satului Pripas, in relatiile cu
sistemul administrativ austro-ungar, care inabusa constiinta asupririi
nationale.
Dupa evenimente petrecute, satul isi reia cursul firesc al vietii, romanul
sfarsindu-se cu descrierea hramului bisericii, la care participa toti satenii.
Romanul are o constructie circulara, idee sustinuta de prezenta atat in
incipitul cat si in finalul romanului a imaginii drumului spre Pripas si a
podului peste Jidovita, ca simbol al trecerii.
"Ion" este, de altfel, o monografie a satului ardelenesc la inceputul secolului
XX. Conflictele romanului sunt generate de batalia pentru avere, intr-o
societate in care statutul social al unei persoane este determinat numai de
pamantul pe care il poseda. De aceea ion se casatoreste cu Ana, o fata bogata,
desi nu o iubeste, Florica se casatoreste cu George pentru ca are pamant, iar
Laura se marita cu Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu are zestre.
Mentalitatea lumii satului face ca respectul sa se indrepte doar catre oamenii
instariti, ceaa ce face ca relatiile dintre membrii celor doua clase sociale sa
fie tensionate, ducand deseori la conflicte violente. Un astfel de conflict se
declanseaza la hora satului, intre Ion si Vasile Baciu, care are la baza
dorinta lui Ion de a lua pe Ana pentru pamantul sau si dorinta lui Vasile Baciu
de o casatori pe aceasta cu George.
Insa conflictul principal, cl in jurul careia se cladeste intreaga actiune a
operei este lupta care se duce in interiorul personajului principal, intre
dorinta de a fi unul dintre oamenii instariti din sat si iubirea patimasa
pentru Florica. In prima faza, averea si statutul social reusesc sa reprime
sentimentul iubirii, insa in final acesta se dovedeste mai puternic si il face
pe tanarul taran sa-si piarda ratiunea si sa se indrepte spre drumul pieirii.
Romanul realist are ca sursa de inspiratie lumea de zi cu zi, pe care autorul o
recreeaza in societatea descrisa. Liviu Rebreanu a folosit, ca sursa de
inspiratie, in cazul romanului "Ion" , lumea satului ardelenesc de la inceputul
secolului al XX-lea si relatiile sociale din acea perioada. In marturisirile
autorului apar trei momente reale care au constituit sursa de inspiratie a
romanului: " am zarit un taran, imbracat in straie de sarbatoare
deodata s-a aplecat si a sarutat pamantul l-a sarutat ca pe o ibovnica" ; "
un taran vaduv, dintre cei mai bogati, si-a batut unica fata intr-un hal
ingrozitor taranul nu stiu de la cine se zicea ca ar fi aflat ca Rdovica
lui i-a daruit fecioria celui mai becisnic flacau din tot satul "; " am stat
mult de vorba cu un flacau din vecini, voinic, harnic, muncitor si foarte
sarac. Il chema Ion Boldijar al Glanetasului pronunta cuvantul pamant cu
atata sete,cu atata lacomie si pasiune, parca ar fi fost vorba de o fiinta vie
si adorata".
Rebreanu modifica realitatea, insa pastreaza elementele pe care se bazeaza
actiunea romanului, dorinta arzatoare pentru pamant, grupele sociale bine
separate, obiceiuri, traditii, ritualuri specifice lumii taranesti.
Romanul este
impartit in doua volume: "Glasul pamantului" si "Glasul iubirii", ne transpune
in lumea satului ardelean de la sfarsitul secolului trecut si inceputul
secolului nostru. Avem in fata o fresca vasta, cuprinzand, pe langa viata
taranimii, si pe cea a intelectualitatii satelor, cu unele reflexe din pulsatia
nationala a Transilvaniei. Firul principal al actiunii se tese in jurul eroului
scrierii, flacaul chipes, voinic, inteligent si vrednic, dar sarac, Ion al
Glanetasului, care, din setea de a se imbogati, isi sacrifica iubirea pentru
Florica, o fata frumoasa, insa saraca, asemenea lui, si se casatoreste cu Ana,
fata uratica si prizarita, fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, care a
consimtit sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a aflat ca Ion o sedusese si ca,
in consecinta, gandul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau
din sat, nu se mai poate implini. Aceasta este actiunea primului volum. In
continuare, romanul urmareste, pe firul principal al dezvoltarii lui,
tribulatiile lui Ion, care, dupa casatoria cu Ana, dobandeste, in sfarsit,
pamantul visat, are si un copil, dar noi complicatii i se precipita in cale,
caci Ana, complet nefericita, se spanzura, odrasla plapanda ii moare, el insusi
revenit spre Florica, maritata intre timp cu George Bulbuc, este surprins de
acesta intr-o noapte in fata casei si omorat cu sapa. George merge la
inchisoare, pamanturile lui Vasile Baciu sunt donate bisericii, iar viata
satului Pripas, agitata mai intens pentru o clipa, isi reia cursul tihnit.
Astfel se termina volumul al doilea si, o data cu el, romanul.
Atitudinea scriitorului fata de lumea prezentata, fata de personajele carora le
da viata se detaseaza cu usurinta, mai ales din comentariul lui asupra
faptelor, evenimentelor sau comportamentului personajelor. Obiectivitatea
discursului narativ este, de asemenea, asigurata de prezenta personajului
alterego, in persoana lui Titu Herdelea.
Romanul "Ion" ramane una dintre operele care descrie cu maiestrie societatea
rurala romaneasca, mentalitatea oamenilor de la sate, traditiile si obiceiurile
populare
