|
|
|
Caracterizarea lui Lefter Popescu
Numele Popescu sugereaza tipul omului obisnuit, numele sau fiind unul foarte cunoscut; iar prenumele de Lefter simbolizeaza destinul sau de om fara noroc la bani. Aceasta modalitate de caracterizare cu ajutorul numelui este una indirecta.
Chiar el se autocaracteriza ca nu are noroc la joc.
Statutul lui social este sugerat de cateva replici ale personajului sau de cuvintele naratorului:
N- ai fost tu in strada Pacientei nr. 13(.), casele verzi cu geamlac?
Omul sedea la masa cu consoarta sa in salita de la intrare, vorbind in ticna despre cum se scumpeste viata din zi in zi.
Impiegatul iese impleticindu- se.
Naratorul ne determina sa- i vedem si alte trasaturi, tot in mod indirect, prin observarea comportamentului in situatii de criza, de intensitate maxima pentru psihicul acestui personaj.
Astfel dl. Popescu este foarte agitat si obosit psihic dupa ce a rascolit casa in cautarea biletelor pierdute. Dar zambetul ii reapare cand isi da seama ca biletele pot fi in jacheta cenusie pe care o purta cand a fost la loterie. Insa dezamagirea il urmareste si de data aceasta pentru ca sotia daduse haina unor chivute in schimbul catorva farfurii.
La auzul unei asemenea vesti devine furios, numindu- si consoarta nenorocita.
Chivuta Taca, cea care se presupune ca i- ar fi luat biletele, este tratata cu injurii ( hoato) si cu violenta( te omor, ma intelegi?).
Toata aceasta cautare asidua il face pe L. Popescu sa nu mai fie lucid, sa reactioneze fara vreo urma de umanitate la adresa celor implicate.
La randul sau, are parte de reprosuri din partea capitanului Pandele, acuzandu- l de neglijenta, de indiferenta, de imprudenta; dar reprosurile vin si din partea sefului pe care- l mintise ca e bolnav, in timp ce el statea cu prietenii in berarie.
Dar, cand gaseste cu adevarat biletele printer vraful de hartii, obsevam in mod direct starea de fericire pe care o declara foarte deschis: Toti zeii! Toti au murit! Toti mor! Numai Norocul traieste si va trai alaturea cu Vremea, nemuritoare ca si el!(.) aici era soarele stralucitor cautat atata timp orbeste pe intuneric!"
Merge la banca unde arata de departe biletele, tinandu- le gratios intre doua degete, apoi spune raspicat numerele.
Afland ca biletele nu sunt castigatoare la cele doua loterii, dupa ce isi daduse demisia din maruntul post de functionar public, cade in depresie; gesturile sale exprima disperarea si razvratirea impotriva destinului care i- a jucat o farsa: a- nceput sa se jeleasca, sa se bata cu palmele peste ochi si cu pumnii in cap.
