Argumenteaza apartenenta la specia literara basm culta unui text narativ studiat

Argumenteaza apartenenta la specia literara basm culta unui text narativ studiat.

Basmul este specia epicii populare si culte, cu larga raspandire, in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare, aflate in lupta cu forte malefice al naturii sau ale societatii, simbolizate prin balauri, zmei, vrajitoare etc., pe care ajung sa le biruiasca in cele din urma.

Fantasticul este o categorie estetica in care evenimentele si personajele sunt construite conform unor reguli ce depasesc logica umana si actioneaza doar in universul fictional creat.

In literatura romana, categorii precum fabulosul sau miraculosul reprezinta surse de inspiratii ale fantasticului. Astfel fabulosul desemneaza fapte sau personaje imaginare, incredibile sau supranaturale, fara corespondent in lumea reala. De aceea in basm cititorul stie ca fabulosul este o conventie si nu ezita cu privire la adevarul, realitatea acestuia.

Pentru ilustrarea fantasticului in basmul cult, o opera reprezentativa este basmul "Povestea lui Harap - Alb" de Ion Creanga. Fiind construit pe baza basmului popular, opera lui Creanga pastreaza scheletul traditional, la fel si temele si motivele specifice. Astfel tema basmului este victoria binelui asupra raului, iar motive narative specifice sunt:  motivul imparatului cu trei fii, motivul imparatului fara urmasi (imparatul Verde). Intalnim de asemenea motivul mezinului superior, cel mai mic fiu al imparatului fiind singurul care depaseste proba barbatiei (ursul de la pod), sau motivul calului nazdravan cu puteri supranaturale (vorbeste si poate zbura); motivul calatoriei etc.

Actiunea basmului se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative, a episoadelor fiind realizata prin inlantuire.

Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni conventionale. Astfel starea initiala de echilibru este perturbata de primirea cartii de la Imparatul Verde, care neavand decat fete, are nevoie de un mostenitor la tron. Avand cele mai bune calitati, mezinul craiului porneste la drum, ceea ce devine de fapt un drum initiatic pentru el, nu inainte insa de a-si alege ca tovaras calul nazdravan. Urmeaza ratacirea in padurea - labirint, aceasta fiind partea pregatitore a eroului ce se suprapune, ca moment al subiectului, cu desfasurarea actiunii. Urmarile lipsei experientei nu sunt grave in curtea craiului, aici insa, dincolo de spatiul ocrotitor al casei parintesti, naivitatea personajului duce la pierderea identitatii, el devenind prin juramant rob al Spanului. Urmeaza trecerea probelor ce tin de miraculos (aducerea salatilor din Gradina Ursului, aducerea pielii cerbului si a fetei Imparatului Ros) iar ajutoarele au puteri supranaturale. (obiecte magice precum licoare "somnoroasa" sau aripa de furnica si de albina). Coborarea in Infern este ultima treapta si finalul initierii (moarte initiatica), invierea fiind realizata printr-un act de magie, al iubirii, singurul capabil de o renastere spirituala. Deznodamantul consta prin refacerea echilibrului si rasplata eroului care primeste fata Imparatului Ros si imparatia.

Personajele basmului sunt personaje umane, dar si fiinte himerice cu comportament uman (cei cinci tovarasi ai lui Harap Alb: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila)

Personajul principal, Harap - Alb, nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale, deosebindu-se in felul acesta de protagonistii basmelor populare. Totusi, pe parcursul initierii, da dovada de o serie de calitati psiho - morale, valori etice. Numele personajului reflecta conditia duala de rob, sluga (harap) de origine nobila (Alb). Totodata sugestia cromatica alb-negru simbolizeaza si dualitatea bine-rau ce se regaseste in fiecare fiinta umana, lupta impotriva raului poate fi deci o lupta cu sine insusi. In aceasta viziune Spanul ar putea reprezenta simbolic un alter - ego al lui Harap Alb. El nu este doar o intruchipare a raului, ci are rolul initiatorului, este "raul necesar". De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa fie incheiat.

Principalele modalitati de realizare a caracterelor personajelor sunt caracterizarea indirecta prin fapte si prin limbaj, personajele folosind un limbaj popular cu elemente regionale (moldovenisme). Se remarca de asemenea si caracterizarea directa prin realizarea unor portrete detaliate.

Desi basmul lui Creanga, ca basmul in general, se afla sub semnul fantasticului, fantasticul sau se deosebeste totusi prin umanizarea sa. Elementele fantastice ce apar in basm sunt construite pentru a veni in sprijinul protagonistului, fara a apartine insa unui spatiu diferit, unui taram subpamantean. Ele convietuiesc in acelasi spatiu cu elementul uman, vorbesc, se comporta, se imbraca, gandesc ca niste simpli tarani din universul copilariei autorului, satul Humulesti. De fapt atat la nivel lexical, cat si la nivelul constructiei personajelor si actiunii, Creanga patrunde in lumea fantastica a basmului, dar nu paraseste nici universul copilariei sale.

Umanizarea fantasticului in basmul lui Creanga o putem interpreta in acelasi timp si pornind de la relatia dintre sacru si profan, deoarece Creanga plaseaza elementul sacru alaturi de cel uman pentru a scoate mai bine in evidenta mesajul basmului. Folosind motive populare si simboluri mitologice, drumul labirintic al lui Harap-Alb devine un drum al devenirii spiritual, dar accentul cade pe superioritatea calitatilor etico-morale, si nu pe cele fantastice. De aceea putem considera basmul lui Creanga un adevarat bildungsroman.