|
Fixarea rezultatelor ascultarii invinuitului/inculpatului
a) Consemnarea primelor declaratii
Potrivit legii procesual penale[1] inainte de a fi ascultat, invinuitul/inculpatul trebuie sa dea o declaratie scrisa personal cu privire la invinuirea care i se aduce.
Acesta isi scrie declaratiile cu propriul vocabular, asa cum doreste, insa trebuie sa se refere la pozitia fata de fpta si invinuirea ce i se aduce. Dupa consemnare, declaratia trebuie datata si vizata de organul de urmarire penala in fata caruia a fost facuta.
In situatia in care invinuitul sau inculpatul nu poate sa scrie declaratia, ori refuza sa o faca, se intocmeste un proces-verbal din care sa rezulte una din situatiile invocate si motivul pentru care din dosarul cauzei lipseste depozitiei invinuitului.
Din declaratie trebuie sa rezulte prezenta aparatorului la ascultare, confirmata prin semnatura.
b) Consemnarea declaratiilor ulterioare
In conformitate cu prevederile legale in vigoare, declaratia invinuitului/inculpatului se consemneaza in scris. Dupa ce declaratia a fost scrisa, se citeste invinuitului/inculpatului, sau i se da sa o citeasca, daca solicita aceasta. Daca este de accord cu cele consemnate, i se cere sa mentioneze aceasta in finalul declaratiei si sa o semneze pe fiecare pagina si la sfarsit.
Declaratia trebuie semnata atat de anchetator cat si de aparator si interpet, daca acestia au fost prezenti la ascultare. Spatiile ramase libere se bareaza pentru a se elimina suspiciunile cu privire la completarile ulterioare.
Daca invinuitul/inculpatul doreste sa faca declaratii ulterioare sau respectiv completari, modificari, adaugiri s.a. acestea vor fi consemnate si semnate in conditiile mentionate mai sus.
Din punct de vedere tactic, consemnarea cu exactitate a celor declarate de catre invinuit/inculpat este deosebit de necesara, deoarece exista banuiti care fac afirmatii contradictorii sau recunosc anumite fapte pe care ulterior, cand citesc declaratia, neaga ca le-au facut. De aceea, se considera indicat sa se procedeze la consemnarea imediata a fiecarei afirmatii importante, in special in ascultarile de lunga durata sau in cazul invinuitilor/inculpatilor recidivisti, ori a celor care s-au dovedit a fi de rea credinta. Consemnarea trebuie efectuata astfel incat anchetatorul sa nu-l perturbe pe invinuit/inculpat in timpul redarii declaratiilor si sa nu-i distraga atentia de la ceea ce declara.