|
|
|
Felurile reconstituirii
In functie de particularitatile fiecarei cauze, forta probatorie a datelor deja administrate si scopul urmarit, practica judiciara consacra urmatoarele categorii de reconstituiri:
a. Reconstituirea efectuata pentru verificarea declaratiilor invinuitului sau inculpatului
Acest gen de reconstituire vizeaza verificarea posibilitatilor de savarsire a infractiunilor in contextul starilor de fapt si imprejurarilor existente la locul in care s-a desfasurat activitatea ilicita. De regula, se reproduc in mod artificial, in conditii similare celor din momentul savarsirii infractiunii, actiunile intreprinse de invinuit sau inculpat pentru a patrunde sau iesi dintr-un anumit loc, pentru transportarea bunurilor - produs al activitatii ilicite. Astfel de reconstituiri au, de exemplu, ca rezultat verificarea modului in care invinuitul a escaladat un gard, un zid, balcon etc.; a modului in care au fost scoase anumite obiecte prin deschizaturi, sparturi sau orificii de diferite forme si dimensiuni.
Tot in aceasta categorie sunt incluse reconstituirile prin care se verifica daca anumite actiuni creeaza urme de natura celor descoperite in locul savarsirii infractiunii. Acest gen de reconstituire este eficient in demonstrarea faptelor simulate, in care se incearca ascunderea altor infractiuni cu ajutorul unor aparente create artificial pentru a canaliza cercetarile pe o directie gresita.
In momentul inscenarii, faptuitorul nu acorda atentia cuvenita detaliilor referitoare la toate categoriile de urme care in mod inevitabil trebuiau sa insoteasca actiunile sale ori cele referitoare la modul de dispunere a urmelor. De exemplu, atunci cand se incearca inscenarea unui furt prin spargerea si escaladarea geamului, pentru a ascunde o infractiune de delapidare, majoritatea cioburilor de geam sunt descoperite in exterior si nu in interior, asa cum ar fi fost firesc. Pentru a verifica daca furtul putea sa fie comis in conditiile stabilite cu ocazia cercetarii la fata locului, la reconstituire se va proceda la spargerea geamului atat din exterior cat si din interior, urmarindu-se modul de dispunere a cioburilor de geam. Cu acest prilej se constata ca numai atunci cand geamul este spart din interior spre exterior, cioburile de geam vor fi dispuse in felul in care au fost gasite la locul fapte. Aceasta stare de fapt va demonstra invinuitului ca furtul nu putea fi comis in imprejurarile pe care le-a evidentiat investigarea criminalistica a locului savarsirii infractiunii. In plus, in timpul actiunilor care se reconstituie se poate demonstra ca acestea, contrar celor constatate cu ocazia cercetarii la fata locului, trebuiau sa conduca si la aparitia altor urme, cum ar fi de exemplu, urmele de incaltaminte pe solul moale sau acoperit cu zapada din apropierea geamului spart, stergerea prafului de pe blatul interior al ferestrei etc.
Totodata, asa cum s-a mai precizat, prin reconstituire se verifica daca invinuitul sau inculpatul prezinta deprinderile, aptitudinile si cunostintele necesare efectuarii unui anumit gen de actiuni.
b. Reconstituirea efectuata in vederea verificarii declaratiilor martorilor si persoanei vatamate
Prin reconstituire se verifica fidelitatea martorilor, faptele si imprejurarile cauzei in conditiile de loc, vizibilitate, meteorologice existente in momentul savarsirii infractiunii.
Pentru ca in procesul de perceptie senzoriala rolul determinant revine vazului si auzului, in practica judiciara se efectueaza de regula reconstituiri pentru verificarea conditiilor in care s-a facut perceptia vizuala sau auditiva. Asemenea reconstituiri sunt concludente in cazul marturiilor mincinoase sau plangerilor tendentioase, cand prin reproducerile care se realizeaza se demonstreaza imposibilitatea perceperii ori fixarii fidele in memorie a faptelor si fenomenelor in conditiile date sau dimpotriva, posibilitatea de a vedea actiunile ilicite a faptuitorului ori de a auzi zgomotele din timpul savarsirii infractiunii.
Cand se verifica posibilitatile de perceptie vizuala la efectuarea reconstituirii se au in vedere:
calitatea si starea de sanatate a ochilor;
conditiile de vizibilitate din locul in care s-a savarsit fapta si cele din locul in care s-a facut perceptia (lumina naturala sau artificiala, intensitatea, componenta spectrala si distributia luminii, factorii meteorologici care s-au manifestat in momentul perceptiei, atmosfera impurificata etc.);
durata perceptiei - aceasta este influentata de viteza in care s-a derulat faptul ilicit ori cu care s-a deplasat faptuitorul sau martorul;
configuratia terenului din care s-a facut perceptia si elementele de vegetatie existent in acesta;
formele, dimensiunile si culoarea obiectelor percepute;
distanta de la care s-a facut perceptia - cu cat acesta este mai mare, cu atat exactitatea perceptiei este mai redusa si invers.
Reconstituirea care are ca obiect stabilirea posibilitatilor de observare se impune atat pentru verificarea marturiilor nesincere, cat si a celor sincere, atunci cand pe timpul perceptiei au actionat unul sau mai multi factori din categoria celor amintiti.
Cand se verifica posibilitatile de perceptie auditiva, la efectuarea reconstituirii se au in vedere:
-posibilitatea ca actiunile ilicite ale faptuitorului ori ca actiunile de aparare ale victimei au fost insotite de producerea unor zgomote (zgomotul produs de instrumentele folosite de faptuitor, strigatele de ajutor ale victimei, dialogul dintre victima si faptuitor);
-acuitatea auzului si starea de sanatate a organelor de simt;
-distanta de la care s-a facut perceptia;
-sursa, intensitatea si directia de propagare a zgomotelor care au insotit savarsirea infractiunii;
-prezenta sau absenta unor surse de poluare fonica ce ar fi putut diminua sau favoriza fidelitatea perceptiei;
-directia si intensitatea vantului;
-preocuparile persoanei in momentul perceptiei (acuitatea perceptiei este diminuata daca, de exemplu, martorul asculta muzica, vorbeste la telefon).
In timpul reconstituirii se recomanda ca zgomotele sa fie reproduse chiar de obiectele folosite la comiterea faptei sau cand acest lucru nu este posibil, de obiecte similare.
Reconstituirea prin care se verifica declaratiile martorului prezinta avantajul reactivarii procesului memorial si al stabilirii ordinii cronologice de derulare in timp a unor acte.
c. Reconstituirea efectuata pentru verificarea aptitudinilor si deprinderilor invinuitului sau inculpatului de a intreprinde anumit actiuni, asemanatoare cu cele a faptelor pentru care este cercetat.
Acest gen de reconstituire se impune ori de cate ori, pentru obtinerea produsului activitatii ilicite, sunt necesare cunostinte de specialitate precum si insusiri, priceperi si indemanari practice care conditioneaza reusita actiunilor intreprinse de faptuitor. Asa este, de exemplu, reconstituirea prin care se verifica deprinderile si priceperile necesare falsificarii unor opere de arta, titluri de valoare, inscrisuri oficiale, bancnote etc. In cursul reconstituirii, invinuitului i se cere sa execute, experimental, in totalitate sau in parte, actiunile pe care afirma ca le-a intreprins cu ocazia savarsirii infractiunii. O astfel de reconstituire permite, nu numai verificarea declaratiilor invinuitului, ci si a versiunilor cu privire la faptuitori, atunci cand se constata ca invinuitul nu poate obtine un produs asemanator celui obtinut prin savarsirea infractiunii. In astfel de situatii, organul judiciar va proceda la audierea invinuitului in legatura cu participantii la infractiune, efectuarea de perchezitii, confruntarii si chiar a unor noi reconstituiri, atunci cand cercetarile se vor extinde asupra altor persoane.
