|
Distrugerea unor obiective si insusirea unor bunuri
1. Continutul legal
Infractiunea este prevazuta in art. 359 C. pen. si consta in distrugerea in intregime sau in parte:
a) a cladirilor, a oricaror alte constructii sau a navelor care servesc de spitale;
b) a mijloacelor de transport de orice fel afectate unui serviciu sanitar sau de Cruce Rosie, ori al organizatiilor asimilate acesteia pentru transportul ranitilor, bolnavilor, materialelor sanitare sau al materialelor Crucii Rosii ori ale organizatiilor asimilate acesteia;
c) a depozitelor de materiale sanitare, daca toate acestea poarta semnele distinctive regulamentare.
De asemenea constituie infractiune insusirea sub orice forma, nejustificata de o necesitate militara si savarsita in proportii mari a mijloacelor sau materialelor destinate pentru ajutorul ori ingrijirea ranitilor sau bolnavilor cazute sub puterea adversarului.
In sfarsit se incrimineaza distrugerea in intregime sau in parte, ori insusirea sub orice forma, nejustificata de vreo necesitate militara si savarsita in proportii mari, a oricaror alte bunuri.
De subliniat este faptul ca incriminarea din art. 359 este in mare parte preluata din prevederile cuprinse in Conventiile incheiate la Geneva in anul 1949[1].
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale privitoare la protectia si conservarea anumitor categorii de bunuri, si anume bunuri necesare ocrotirii bolnavilor sau a ranitilor pe timp de razboi, bunuri necesare populatiei civile, prin comiterea infractiunii punandu-se in pericol colectivitatile umane.
b) Obiectul material consta in oricare din bunurile enumerate in art. 359 alin. (1) lit. a)-c), cu conditia ca acestea sa poarte semnele distinctive regulamentare.
Pot
constitui obiectul material al infractiunii si bunurile enumerate in
art. 359
alin. (2) si art. 359 alin. final, cu conditia ca activitatea de
distrugere, insusire sa se faca in proportii mari.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ poate fi orice persoana responsabila. Participatia penala este posibila in toate formele.
b) Subiectul pasiv al infractiunii este colectivitatea umana, care prin savarsirea fap telor descrise in art. 359 C. pen. a fost lipsita de mijloacele necesare acordarii asistentei medicale bolnavilor si ranitilor, ori a fost lipsita de orice alte bunuri materiale.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material este reprezentat de actiunea de distrugere sau insusire. Conform alin. (1) al art. 359 C. pen., distrugerea trebuie sa poarte asupra unor cladiri, constructii, nave care servesc drept spitale. Actiunea de distrugere se poate indrepta asupra mijloacelor de transport de orice fel, afectate unui serviciu sanitar sau de Cruce Rosie (sau organizatiilor asimilate) destinate pentru transportul bolnavilor, ranitilor si materialelor sanitare. De asemenea este incriminata distrugerea depozitelor de materiale sanitare.
Conform art. 359 alin. (1), distrugerea poate fi totala sau partiala.
Conform art. 359 alin. (3), este incriminata distrugerea in intregime sau in parte a oricaror alte bunuri. Pentru a exista infractiunea in acest caz, trebuie sa fie indeplinite doua conditii: o conditie negativa, si anume faptele sa nu fie justificate de o necesitate militara, si a doua conditie referitoare la urmarea produsa, "savarsita in proportii mari". Exprimarea folosita de text nu da o lamurire clara, de aceea existenta sau inexistenta infractiunii se va aprecia de la caz la caz.
A
doua modalitate a elementului material este insusirea.
Actiunea consta intr-o insusire a mijloacelor sau materialelor
destinate pentru ajutorul ori ingrijirea ranitilor sau bolnavilor
cazuti sub puterea adversarului, asa cum rezulta din art.
359 alin. (2). De asemenea, insusirea se poate referi si la bunuri de
orice fel conform, art. 359
alin. (3).
In ambele situatii insusirea nu trebuie sa fie justificata de vreo necesitate militara si in plus trebuie sa fie savarsita in mari proportii.
Insusirea presupune sustragerea bunurilor mentionate si poate fi realizata in orice mod.
Prin necesitate militara, in general, trebuie sa intelegem o nevoie imperioasa, fara de care operatiunile inerente purtarii unui razboi nu pot fi realizate si desfasurate. Necesitatea militara este o chestiune care se analizeaza in raport cu situatia concreta de pe teatrul operatiunilor de lupta.
b) Urmarea imediata. In cazul infractiunilor prevazute in art. 359 C. pen. urmarea consta in starea de pericol ce se creeaza cu privire la soarta ranitilor si bolnavilor in timpul conflictelor armate si cu privire la soarta unor colectivitati umane in general. De fapt, intotdeauna starea de pericol se produce daca se realizeaza una din modalitatile elementului material si daca se produce si urmarea materiala concreta pe care fiecare din aceste infractiuni o presupune. Mai exact, infractiunile de distrugere si insusire sunt infractiuni de rezultat, iar norma de incriminare conditioneaza existenta acestora de producerea unor urmari determinate: distrugerea unor bunuri, obiective, deposedarea detinatorilor si posesorilor de unele bunuri si trecerea lor in detinerea adversarului. In acest caz trebuie dovedita si existenta legaturii de cauzalitate intre actiunea incriminata si rezultatul produs.
B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie in cazul ambelor infractiuni este intentia directa sau indirecta.
Faptuitorul prevede ca prin fapta sa se va crea o stare de pericol pentru soarta ranitilor, bolnavilor si a colectivitatilor umane in general, urmarind sau doar acceptand acest lucru.
Daca in cazul prevazut de art. 359 alin. (1) obiectivele respective nu poarta semnele distinctive reglementare, faptele vor fi incadrate ca infractiuni de drept comun, retinandu-se eroarea de fapt.
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Actele pregatitoare, desi posibile, nu se pedepsesc. Conform art. 361 tentativa se pedepseste.
B. Modalitati. In art. 359 sunt incriminate doua infractiuni distincte, distrugerea si insusirea, fiecare dintre acestea in formele lor tipice.
De asemenea, pot exista o serie de modalitati faptice determinate de bunurile sau obiectivele asupra carora poarta activitatea infractionala.
C. Sanctiuni. Pedeapsa prevazuta in art. 359 pentru faptele savarsite in forma consumata este inchisoarea de la 5 la 15 ani, iar pentru tentativa este inchisoarea de la 2 ani si 6 luni la 7 ani si 6 luni.
Daca se savarsesc atat infractiunea de distrugere, cat si cea de insusire, se apli ca regulile de la concursul de infractiuni.
De asemenea, se vor aplica regulile de la concursul de infractiuni, atunci cand actiunea de distrugere a produs si alte urmari, cum ar fi moartea sau vatamarea integritatii corporale a unor persoane.
[1] Conventiile au fost ulterior completate prin doua protocoale aditionale, adoptate tot la Geneva in anul 1977.