Stiinta dacica

STIINTA DACICA

Pentru a ne face o imagine despre nivelul la care au ajuns dacii in domeniul stiintific, Iordanes ne-a lasat un citat plin de admiratie si chiar daca acest tablou era exgerat, el cuprindea un sambure de adevar si arata interesul care si-l dadeau dacii pentru dezvoltare si progres: 'Vezi ce mare placere, ca niste oameni prea viteji sa se indeletniceasca cu doctrinele filosofice, cand mai aveau putintel timp liber dupa lupte. Putem vedea pe unul cercetand pozitia ceru ui, pe altul insusirile ierburilor si ale fructelor, pe acesta studiind descresterea si scaderea lunii, pe celalalt observand eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului, (astrele) care se grabesc sa atinga regiunea orientala sunt duse dupa o regula prestabilita'. Persoanle care se ocupau cu predilectie de cercetarea stiintifica, erau preotii, dar se pare ca nici nobilii laici nu erau straini de astfel de activitati chiar daca numarul acestora din urma era mic. Primele cunostinte din domeniul stiintelo r le aduce Zamolxe care pune bazele medicinei, astronomiei si a jurisdictiei in Dacia, cele mai multe date insa le avem despre perioada domniei lui Burebista cand preotul Deceneu a realizat al doilea salt semnificativ in stiinta dacica, dupa Zamolxe.
In domeniul astronomiei, masurararii timpului si medicinei, a stiintelor in general, 'getii au fost intotdeauna superiori aproape tuturor barbarilor si aproape egali cu grecii'(Iordanes).
Cunostintele despre astronomie ale dacilor isi depaseau timpul. Iordanes ne comunica ca dacii stiau raportul dintre diametrul Soarelui si al Pamantului, cunosteau in detaliu miscarile stelelor pe bolta cereasca, miscarile planetelor din sistemul solar, orbitarea Lunii in jurul Pamantului si efectul satelitului asupra planetei noastre. Autorul got ne mai spune ca dacii aveau si cunostinte de astrologie.
Mersul vremii se pare ca a fost un fenomen pe care dacii l-au studiat timp indelungat, iar cunostintele de astronomie le-au permis sa elaboreze unul din cele mai exacte calendare cunoscute vreodata. Acest lucru trebuie privit ca pe o teorie care isi asteapta argumentele care sa o impuna definitiv. Teoria conform careia sanctuarele circulare de la Sarmizegetusa erau folosite drept calendare a fost elaborata de ilustri istorici romani, cum ar fi St. Bobancu, E. Poenar u si C. Samoila. Desi lucrurile au fost studiate cu profesionalism, si dispunerea pietrelor in sanctuare rezolva de minune problemele pe care le infrunta omul care intemeiaza un calendar, aceasta teorie nu poate fi admisa ca informatie in adevarata in afara oricarei umbre de indoiala, neexistand alte izvoare care sa o ateste.

SANCTUARUL MIC ROTUND

Micul sanctuar rotund este alcatuit din 114 piese dintre care 13 sunt lespezi , iar 101 sunt stalpi. Cei 101 stalpi sunt impartiti de cele 13 lespezi in 13 grupari in urmatoarea ordine: 8 grupe de 8 stalpi, 1 de 7 stalpi, 3 de 8 stalpi si una de 6 stalpi.
Micul sanctuar rotund intruchipeaza un calendar solar:
-1 stalp=1 zi
-1 lespede=1 marcaj pentru o saptamana si pentru un an
-numaratoarea poate incepe de langa oricare lespede
-un an se atinge prin 3 rotatii complete + 8 saptamani
-se marcheaza anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns
-se incepe noul an de la stalpul urmator
-se efectueaza un ciclu de 13 ani (pana se marcheaza toate lespezile)
-in acest interval anul dacic ramane in urma cu 1 zi fata de anul tropic si se aplica corectia de o zi
-din cauza celor 2 saptamani de 6 si 7 zile durata anilor fluctueaza dand urmatoarea succesiune: 364-366-365-366-365-364-366-365-364-367
-singurul deficit al acestui sanctuar este nevoia de a tine minte saptamanile impediment ce poate fi usor inlaturat prin calcularea punctului unde se termina anul nou si marcarea lui.
-structura simpla a calendarului il indica ca fiind unul civil.

SANCTUARUL MARE ROTUND

Marele sanctuar rotund este structurat pe 3 cercuri concentrice plus o absida in interiorul lor.
Cercul exterior(A) este alcatuit din 104 lespezi (de 45 de cm inaltime) lipite una de alta si care formeaza un cerc perfect inchis. Lipit de primul, al doilea cerc(B) este format din 210 piese: 180 de stalpi (cu inaltimi intre 120-135 cm) despartiti in 30 de grupuri de cate 6 de 30 de lespezi (cu inaltimi intre 55-65 cm). Al treilea cerc(C) la o distanta considerabila de primele doua este format din 68 de stalpi (cu inaltimea de 3m , acoperiti cu teracota si dotati cu piroane ce aveau in capat inele) aran jati in 4 grupuri despartiti de lespezi in urmatoarea ordine: 17 stalpi-4 lespezi-18 stalpi-3 lespezi-16 stalpi-4 lespezi-17 stalpi-4 lespezi. Absida contine 72 de blocuri:68 de stalpi impartiti in 2 grupe despartiti de cate 2 lespezi astfel: 13 stalpi-2 lespezi-21 de stalpi-2 lespezi. Lespezile din cercul C si din absida formeaza 2 axe perpendiculare. Pe directia celei orizontale in afara sanctuarului se afla pragul de acces un patrat de 4x5 lepezi.
Sanctuarul mare intruchipeaza de asemenea un calendar solar:
-1 stalp din B si C reprezinta o zi
-numaratoarea poate incepe de oriunde la B si C dar putin probabil
-un an se atinge prin doua rotatii ale cercului B
-concomitent se parcurge si cercul C la a carui fiecare parcurgere se adauga o zi la cercul B(se muta marcajul pe stalpul dinainte) rezultand ani fluctuanti de 365-366de zile
-corectia este foarte buna pentru un ciclu de 13 ani
-1 stalp din absida reprezinta un an , parcurgerea ei (21+13+13=47 ani) implicand corectia de 7 zile esalonat sau deodata
-1 stalp din cercul A =1 an, parcurgerea lui (104 ani) implicand corectia de 2 zile deodata
Constructia mai complexa cu o destinatie mai complexa probabil. Aceasta ar putea insemna ca era un calendar religios. Folosirea ceva mai complicata decat cel mic are avantajul unei corectii mai bune pe termen mai lung, poate era folosit la anticiparea mai usoara a anumitor evenimente probabil a sarbatorilor religioase (care probabil erau insemnate pe cercul C) oricum destinatia era cert diferita datorita structurii saptamanilor.

Diferenta de opinii dintre istorici, se refera doar la modul de folosire a sanctuarelor caci algebric calculele ies minunat pe hartie, aratand originalitatea absoluta a calendarului dacic si exactitatea surprinzatoare a lui.
In domeniul medicinei, autorii antici din Grecia au vorbit numai cu admiratie despre medicii-preoti daci. O importanta informatie ne este lasata de Dioscoride care ne transmite numele dacice pentru 42 de plante medicinale. De la Platon insa putem desprinde o informatie nu mai putin valoroasa si anume felul in care practicau medicina preotii daci 'despre care se spune ca ii fac pe oameni nemuritori'. Iata care sunt cuvintele preotului medic citat de Platon: 'Zamolxis care e regele nostru, dovedeste ca zeu ce este, ca tot asa cum nu se cuvine sa incercam a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul, nici sa tamaduim capul, fara sa tinem seama de trup, cu atat mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul; pricina pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este ca ei nesocotesc intregul pe care ar trebui sa-l ingrijeasca, iar daca acestui intreg nu-i merge bine, nu poate sa-i mearga bine nici partii. Asadar, zi ea tracul meu, de la suflet pornesc cele rele si cele bune pentru corp, ca si pentru omul intreg; de acolo purced acestea, asa cum din cap purced cele privitoare la vaz'. Iata o conceptie complexa despre anatomie si despre stiinta curativa care erau in posesia dacilor, cunostinte care dupa cum si Platon admite ii pune deasupra medicilor greci care practicau medicina de la Atena pana la Roma. Asadar medicii daci se foloseau si de vindecarea bolnavului pe cale psihica, pe langa metodele clasice. Aceste metod e la daci cuprindeau terapia cu plante, precum si interventiile directe pe corp, arheologii aducand la lumina numeroase truse cu instrumente chirurgicale. Medicii daci ajunsesera sa posede un bagaj de cunostinte medicale destul de mare pentru a efectua operatii inclusiv pe creier asa cum o demonstreaza craniul cu trepanatie perfect vindecata, descoperit la Hunedoara. Faptul ca dacii isi incinerau mortii ii priveaza pe arheologi de studiul bolilor si remdiilor lor din Dacia.

Dacii au reprezentat o civilizatie inaintata iar stiinta se cerea sa fie la acelasi nivel inalt, fapt pe care 'oamenii de stiinta' daci l-au infaptuit.