|
|
|
BUREBISTA
PERSONALITATEA REGELUI
Un caracter in primul rand extrem de solid si echilibrat,
ajutat de calitatile unui geniu militar si un imens talent diplomatic. Un
om robust cu buna conditie fizica luptator fiind si
calator si un sistem imunitar foarte bun traind aproape 70 de
ani.
NUMELE
Numele regelui apare in multe izvoare in forme diferite chiar
la acelasi scriitor. De amintit sunt:
-Burebistas, Burbistas, Boirebista, Beirebistas la Strabon;
-Burebista, Burabista in decretul dyonisopolitan in cinstea lui Acornion;
-Burebeista in epigrafa de la Nesebar-Bulgaria;
-Buruista la Iordanes;
Personal tind spre indemnul etimologilor spre Burebista,
acesta fiind numele unanim acceptat.
DOMNIA
Doua izvoare: Getica lui Iordanes si decretul
dyonisopolitan in cinstea lui Acornion (plus un tezaur monetar) ne dau
informatii despre domnia lui Burebista contestate si discutate de toti
istoricii moderni care spun ca al doilea il exclude pe primul dar care in
viziunea mea se imbina armonios. Primul ne spune ca atunci cand Sylla
pune mana pe putere la Roma (adica in anul 82 ien) Burebista detinea deja
puterea in Dacia, fapt sustinut si de tezaurul mentionat de la Galiganul
de Jos, AG ce contine monede dintre anii 150-81 ien ingropate probabil din
cauza framantarilor ce incep odata cu 'revolutia'
inceputa de Burebista. Pe baza celui de-al doilea izvor se poate face un
frumos tablou al domniei lui Burebista.
Dupa cum am aratat cel tarziu in 83, Burebista isi
incepe actiunile, in 82 cand avea aproape 30 de ani este deja la putere la
Costesti. Intre 80-70 Acornion acum cam la 30 de ani sau mai mult il intalneste
pe tatal lui Burebista in varsta de 65 de ani la Argedava de unde a
plecat Burebista. In 48 Acornion acum la 60 de ani indeplineste ultima misiune
diplomatica mentionata de decret. In anul 44 Burebista este asasinat
la o varsta de maxim 70 de ani (cu o mare toleranta). Astfel
rezulta o domnie de 38 de ani, intre 30 si 70 de ani si o viata de 70 de
ani, cifre perfect plauzibile.
In virtutea celor mai sus spuse inaintez si anii intre care a
trait Burebista: 111-44 ien.
Am introdus si varstele celor trei personaje pentru a aduce
un argument in plus ipotezei mele.
Ipoteza mea impaca atat cele doua izvoare cat si
parerile a mari istorici in aparent conflict cum ar fi Crisan si
Daicoviciu.
CAPITALA
Pentru a sustine ipoteza mea ma voi referi la un scurt
pasaj din decretul dyonisopolitan (din randul 6) in care ni se spune ca
Acornion nefiind multumit cu intrevederea cu tatal lui Burebista
pleaca la 'drum lung' pentru a-l intalni pe regele insusi. Ce
drum mai lung fata de Dyonisopolis poate fi decat unul pana la
Costesti?
Iata cum au stat poate lucrurile: Burebista cu o oaste
de luat in seama pleaca din Argedava cu gandul la locurile de
langa Orastie. Se stabileste la cea mai mare cetate de la acea
ora de langa Orastie: la Costesti de unde va activa un timp.
Construieste apoi Sarmizegetusa.
Asadar Costesti a fost o capitala temporara,
Sarmizegetusa una ideologica, religioasa, pe masura regatului
infaptuit de marele rege si un refugiu suprem. Oricum regele sigur era
nevoit sa circule neincetat astfel capitala fiind unde era regele.
POLITICA INTERNA
Unificarea tuturor dacilor sub acest regat urias a avut loc
pe mai multe planuri:
-militar: cu o oaste, dupa izvoare de 200.000 de ostasi bine antrenati
fizic si tactic, cifra plauzibila daca ne gandim ca azi se
cunosc sute de localitati geto-dacice si ca armata a avut si elemente
straine;
-social: cel mai probabil ca in ajutorul lui Burebista a venit marea
majoritate a comatilor dar putini tarabostesi impartasindu-i visul.
Aici ar trebui mentionat si numarul populatiei: daca la un
luptator se considera patru necombatanti rezulta o populatie de
circa un milion de oameni;
-administrativ: Burebista e conducatorul suprem care convinge cu mai
multa sau mai putina forta, Deceneu este cel care convinge cu
blandete si inteligenta, iar curtea competenta ii ajuta pe cei
doi sa-si puna planurile in aplicare;
-economic: bate moneda pentru ca cea existenta devine
insuficienta comertului care atinge cote uriase, fapt sustinut cu
certitudine de arheologie;
-juridic: se reediteaza sub Deceneu vestitele belagines;
-moral-religios: oamenii sunt adusi la o viata dupa norme morale
avangardiste implementate in mare parte cu ajutorul religiei.
POLITICA EXTERNA
Pe plan militar primele mari actiuni il gasesc pe
Burebista atacand in 74 sudul Dunarii in alianta cu scordiscii pe
care insa mai apoi din cauza unor neintelegeri ii nimiceste. In jurul
anului 60 nimiceste celtii boi si taurisci in fruntea carora se afla
Critasiros. Mai apoi intre anii 55-48 cucereste intregul litoral pontic intre
Olbia si Apollonia.
Pe plan diplomatic duce tratative cu Pompeius caruia ii
si ofera ajutor militar si care vorbeste in fata Senatului roman de un
prieten personal (poate Burebista). Probabile legaturi diplomatice are cu
dalmatii cand s-ar fi putut amesteca in rascoala acestora pe malul
Adriaticii. Se presupun legaturi si cu Midridates VI Eupator desi putin
probabile.
GRANITELE
Celui mai mare regat din istoria noastra i se pot
urmari granitele pe urmatorul traseu: se pleaca de la S de Pont
din Sozopol, Bulgaria, se merge de-a lungul Balcanilor de unde se urca spre NV
paralel cu Morava apoi spre N pe Dunare pana la Bratislava. De aici
pe Carpatii nordici se ajunge la Nistru care ne duce pana la Parutino,
Rusia inapoi la Pont.
SFARSITUL
Stirile despre acest eveniment ne lipsesc cu
desavarsire, se poate specula doar, probabilul asasinat intre anii 44-42
intr-o 'revolta de palat'.
CERAMICA
AMFORA
CANA CU DIAMETRUL MAXIM LA JUMATATEA VASULUI
CANA CU O TOARTA
CANA CU PROFILUL GLOBULAR
CANA BITRONCONICA
CANA BITRONCONICA UNGHIULARA
CAPACUL DE VAS
CAPACUL TRONCONIC
CAZANUL DE LUT
CARAMIDA
CEASCA CILINDRICA
CEASCA CU TOARTA SUPRAINALTATA
CEASCA DACICA
CEASCA TRONCONICA
v. Opaitul
CEASCA TRONCONICA CU PERETI INALTI SI USOR ROTUNJITI
CHIUPUL
CHIUPUL CU BUZA PROFILATA IN TREPTE
CREUZETUL
CUPA CILINDRICA
CUPA CU PICIOR SCURT
CUPA MICA
DECANTORUL
FRUCTIERA
v. Vasul cu picior inalt
FUSAIOLA
GREUTATEA
KANTHAROSUL
KRATERUL
LEBES-UL
v. Cazanul de lut
OALA CU O TOARTA
OALA SIMPLA
OPAITUL
SFESNICUL DE LUT
STATUETA
STRACHINA
STRACHINA TRONCONICA
STRECURATOAREA
TUBUL PENTRU ADUCTIUNEA APEI
TIGLA
ULCIORUL
VASUL BITRONCONIC
VASUL BITRONCONIC CU DOUA TORTI LATERALE
VASUL BITRONCONIC CU GATUL CILINDRIC
VASUL BORCAN
VASUL CILINDRIC
VASUL CU ASPECT GLOBULAR
VASUL CU DOUA TORTI
VASUL CU GURA LARGA
VASUL CU PICIOR INALT
VASUL CU PROEMINENTE PERFORATE
VASUL CU PROFIL APROAPE DREPT
VASUL CU TUB
VASUL IN FORMA DE CLOPOT
VASUL IN FORMA DE PEPENE (PIRIFORM)
VASUL IN FORMA DE SAC
VASUL INALT CU GATUL CILINDRIC USOR CURBAT
VASUL MARE CU GULER
VASUL TRONCONIC
VAS UNICAT
BIBLIOGRAFIE:
1. BEJAN Adrian, MARUIA Liviu - CIVILIZATIA GETO-DACILOR. UNIVERSUL
OCUPATIONAL. MESTESUGURILE
2. TURCU Mioara - GETO-DACII din Campia Munteniei
